RETICENȚE ÎN LEGĂTURĂ CU COVID-19   Washington, Diana Negre

Pe măsură ce cifra contagiaților și morților din cauza COVID-19 continuă să crească, americanii văd în vaccin unica posibilitate de a avea siguranța că nici ei și nici familiile lor nu se vor mai îmbolnăvi, iar economia țării va continua să se redreseze, după puternica prăbușire din cel de al doilea trimestru al acestui an.

Și totuși, nu există o aceptare prea mare a vaccinurilor, deoarece mai puțin de jumătate din populația țării crede că nu vor fi sigure și nu vor avea rezultate bune. Însă, 62% se declară dispusă să se lase vaccinată, atunci când va fi posibil.

Pentru moment, există un calendar provizoriu pentru a administra cele două vaccinuri aprobate de autoritățile sanitare americane (Pfizer și Moderna), cu toate că, deocamdată, nu este decât o listă de preferințe fără date specifice. Este o programare previzibilă, după ce s-a văzut care sunt grupurile cele mai amenințate. Însă, aceasta nu înseamnă că majoritatea populației este convinsă că vaccinurile le vor primi tocmai cei care vor avea cea mai mare nevoie de ele: doar 46% crede că distribuirea va satisface într-adevăr nevoile populației.

Și aceasta, deoarece, pe de o parte, este foarte dificil să aduci vaccinurile în locuri cu populație mică, unde lipsesc instalațiile pentru păstrarea lor la temperaturi mai joase de minus 70 de grade. Pe de alta, deoarece există suspiciuni că deciziile vor fi influențate de rasisme, discriminări și favoritisme.

Dacă analizăm aceste păreri, este imposibil să nu fim surprinși: comunitatea în care există cel mai mare risc de contagiu și cele mai mici posibilități de recuperare este cea a cetățenilor negri, însă tot ei sunt cei care au cea mai mică intenție de a se vaccina: doar 26% se declară dispuși să o facă, mult mai puțin decât procentajul de 43% al albilor și de 36% al altor minorități.

În categoria cea mai favorabilă vaccinării, adică persoanele de peste 65 de ani care doresc să li se administreze vaccinurile cât mai repede posibil, doar 69% sunt dispuși să o facă.

Acest lucru nu este o problemă în aceste momente, deoarece vaccinul produs de firma Pfizer, care a început să le administreze de dinainte de Crăciun, este limitat la doar 20 de milioane de doze – ceea ce reprezintă o disponibilitate pentru numai 10 milioane de doze, căci, pentru fiecare persoană, e nevoie de câte două doze. Vaccinul firmei Moderna a primit aprobarea câteva zile mai târziu.

Însă, se prevede să existe, cât mai curând, suficiente vaccinuri pentru toată lumea: Moderna a promis 200 de milioane de doze, la fel ca Pfizer, care, cum spuneam, deja a început să le distribuie. Guvernul federal a dat acestor firme, prin contract, câte patru miliarde de dolari pentru a finanța vaccinurile. Aceste cantități vor fi suficiente până la sfârșitul lunii iulie, deoarece problemele logistice de transport și manipulare sunt considerabile: cu greu vor putea fi vaccinate peste 200 de milioane de persoane, cât acoperă cantitățile actuale.

Totalul populației americane este de 329 de milioane, iar guvernul și-a rezervat dreptul de a comanda 400 de milioane de doze Pfizer și 300 de milioane de Moderna, ceea ce este mult peste nevoile pentru a putea vaccina întreaga populație.

Nu numai că există probleme tehnice de transport și păstrare la temperaturi foarte joase, dar sunt și temeri că vor fi delincvenți care vor încerca să fure din vaccinuri. Companiile producătoare au cerut garanții guvernului, iar acesta a hotărât să instituie controale ale poliției și chiar ale armatei pentru a proteja livrările.

Este inevitabil, însă, ca într-o chestiune care a dat peste cap toată viața și economia țării, probleme sociale obișnuite: posibila discriminare a negrilor, a minorităților, a femeilor, sau diferențele dintre bogați și săraci, să nu provoace înfruntări politice.

Și aceasta cu toate că deja există un fel de calendar: mai întâi vor fi vaccinați cei din sectorul sanitar și vârstnicii din casele de bătrâni, pe urmă cei care au peste 75 de ani și grupurile de risc, urmați de cei care au peste 65 de ani, și, la sfârșit, restul populației care, în mod sigur, va fi vaccinată începând din cel de al doilea trimestru al anului. Mulți cred că cel de al doilea grup, adică cei mai în vârstă, vor fi vaccinați începând din a doua parte a lunii ianuarie.

Cu timpul pe care îl necesită vaccinarea marii majorități a populației – și în cel mai bun caz să dobândească imunitatea care se dorește -, perspectiva nu este deloc bună, deoarece, în ultima vreme, mor, zilnic, până la 3000 de americani.

Pentru a ajunge cât mai rapid la o protecție eficientă, unii experți sugerează să se facă acasă milioane de teste, ceea ce ar fi rapid și ieftin; se pot obține rezultatele aproape imediat, iar testele se pot cumpăra ușor, dacă sunt aduse în toate farmaciile locale, adică în marile rețele, cum sunt CVS, Walgreens sau Walmart. Acestea au și promis că își vor spori capacitățile pentru a putea păstra vaccinurile congelate și a le oferi aproape de zonele rezidențiale din interiorul și din afara orașelor.

Într-o țară cu dimensiuni gigantice cum sunt SUA, acest lucru este important deoarece 90% dintre americani locuiesc la mai puțin de 15 kilometri de un Walmart, rețeaua de magazine în care se pot cumpăra de toate, de la alimente, până la televizoare, medicamente sau plante pentru grădină.

Este posibil ca această propunere să nu fie pe placul colegiilor medicale, laboratoarelor și spitalelor, unde, în prezent, se fac orice fel de teste, la niște prețuri astronomice, pentru cei care nu au asigurare, uneori și de zece ori mai mari decât tarifele asiguraților.

Însă este o schimbare cerută de multă vreme, pentru a oferi aces tuturor americanilor la prețuri rezonabile. Fără presiunea și neliniștea pandemiei, ar fi greu de învins rezistența puternicelor organizații care donează milioane de dolari pentru a influența procesul legislativ.

Pentru ca toată lumea să aibă în casă un pachet cu 20 de teste, ar fi nevoie ca guvernul să plătească doar un miliard de dolari pentru a finanța producerea acestora, ceea ce ar reprezenta numai 0.1% din ceea ce a costat până acum, în SUA, lupta împotriva pandemiei.

Aceasta ar permite ca asimtomaticii să afle și să ia măsuri din timp pentru a-și proteja familia și anturajul.

Din punct de vedere politic, ar fi foarte rentabil pentru noua administrație a președintelui Joe Biden, care își va prelua funcțiile peste 3 săptămâni: lumea va uita treptat că cea mai rapidă producere a unui vaccin din istorie s-a făcut sub președinția lui Trump, căci va vedea cum Biden câștigă premiul pentru controlul pandemiei.  

La fel ca în cazul altor maladii sau crize, schimbările pe care le va aduce COVID -19 vor fi de durată și de mare importanță în societatea americană, deoarece aceasta va oferi pacienților mai mult control și, în mod sigur, va reduce prețurile celui mai scump medicament din lume (11.600 de dolari anuali, pe cap de locuitor, aproape 18% din PIB, în comparație cu 3200 de euro, în Spania, reprezentând 6% din PIB).

Este aproape sigur că vor deveni foarte populare și alte teste, ca cel al gripei, care va evita molipsirea în școli și întreprinderi, cu toate că aceste spații se vor schimba și nu se vor mai afla în săli și birouri, ci acasă, la funcționari, tehnicieni și alte tipuri de muncitori, cu consecințe care încă nu se pot prevedea prea bine în transporturi și în grădinițele pentru copii, deoarece părinții vor lucra de acasă. Sau milioanele de birouri construite în toată țara, care nu se știe ce vor deveni. 

Cu toate că situația medicală din SUA este una foarte specială, dacă ne uităm la toate schimbările pe care le-au adus tehnologiile și obiceiurile americane, trebuie să ne gândim că aceste schimbări vor avea loc și în țările europene.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

LES RETICENCIES DEL COVID   Washington, Diana Negre

A mesura que la xifra de contagis i morts per el Covid-19 segueix creixent, els nordamericans veuen la vacuna com l’unica solució per a recuperar la tranquilitat que ni ells ni les seves famílies caurán malalts i que l’economia del país seguirà recuperantse de la forta caiguda del segón trimestre d’aquest any.

Malgrat aixó, no hi ha una acceptació massa gran de les vacunes perque ni tant sols la meitat del país creu que serà segura i donarà bons resultats, tot i que el 62% es declara disposat a deixarse vacunar quan sigui posible.

De moment, hi ha un calendari provisional per a administrar les dues vacunes aprobades per les autoritats sanitàries nordamericanes (Pfizer i Moderna), tot i que de moment no es mes que una llista de preferències i no hi ha dades especifiques. Es una programació previsible desprès d’haver vist quins son els grups en mes perill, el que no vol dir que la majoria del païs estigui convençuda que la rebràn els que mes els cal: nomès el 46% pensa que la distribució  correspondrà a les necessitats de la població.

I es perque, en part, es molt difícil fer arribar les vacunes a indrets amb poca gent i sense instal.lacions per a mantener les vacunes refrigerades a tempetures de menys de 70 graus sota cero. Peró tambié perque hi ha sospites que en les decisions hi haurà influències racistes, discriminació i favoritisme.

Si hom analitza aquestes opinions, es imposible no quedar sorprès: el col.lectiu on hi ha mes risc de contagi i menys possibiliats de recuperació, es el de ciutadans negres, peró son precisament ells qui menys dessitg tenen de vacunarse: només el 26% es declara disposat a ferho, molt menys que el 43% dels blancs i el 36% d’altres minories.

En el col.lectiu mes favorable a la vacunació, que es la gent de mes de 65 anys i que es declara partidari de administrarla tant aviat com posible, nomès el 69% està disposat a que els hi posin.

Aixó no es un problema en aquests moments, perque la vacuna de Pfizer que ja es va començar a administrar abans de Nadal encara està limitada a 20 milions de dosis -el que representa una disponibilitat per 10 milions perque cal dues dosis per persona i la de Moderna no va rebre l’aprobació fins uns dies mes tard.

Però la previsió es que hi hagi prou per a tothom -i aviat: Moderna ha promès 200 milions de dosis, igual que Pfizer, que  ja ha començat a distribuir . Aquest es un contracte amb el govern federal, que ha donat a cada una 4 mil milions de dòlars per a finançar les vacunes. Amb aquests quantits n’ha d’haver prou fins al mes de juliol, perque els problems logistic de transport i manipulació de la vacuna son considerables i difícilment podrán vacunar mes dels 200 milions de persones que estarán cobertes amb les dues vacunes.

La població total nordamericana es de 329 milions i el govern s’ha reservat el dret d’encarregar 400 milions de dosis de Pfizer i 300 milions de Moderna, el que es molt mes del necesaie per vacunar tota la població.

No nomès hi ha problemes tècnics de transport i manteniment de las baixes temperaturas, també hi ha por que hi hagi delinqüents que la vulguin robar, així que les mateixes companyies han demanat garanties al govern, que ha decidid posar controls policial i fins i tot fer servir l’exèrcit per a protegir els suministres.

Es inevitable, però, que en una qüestió que ha trasbalsat tota la vida i l´economia del país, els problemes socials habituals, com la posible discriminació contra negres, minories inmigrants, dones, o les diferències entre rics i pobres, provoqui enfruntaments polítics.

I aixó malgrat que ja tenim una mena de calendari: primer els treballadors sanitaris i residents de centres per a gent gran, desprès els de mes de 75 anys i grups de risc, seguits dels de mes de 65 anys, abans d’anar a la població en general, que segurament la començarà a rebre en el segón trimestre de l’any. Molts pensen que el segón grup, es a dir els mes vells, la començaràn a rebre en la segona meitat de gener.

Amb el temps necessari per a que la gran majoria de la población estigui vacunada – i en el cas mes positiu que rebi la protecció que hom busca-, el panorama no es gaire bó perque ara están morint alguns dies fins a 3000 nordamericans.

Per a donar una protección mes rápida, alguns experts sugereixen que hi hagi milions de dosis per ferse la proba a casa, una cosa que costa poc en temps i diners: hom pot tenir els resultats de manera gairebé inmediata i comprar les probes hauria de ser fàcil si les tenen a les farmàcies locals, que son les grans cadenes com CVS, Walgreens o Walmart, que a mès han promès ja ampliar les seves instal.lacions per a poder guardar les vacunes congelades i oferirles aprop de les àrees residencials dins i fora de les ciutats.

En aquest país de dimensions gegantines, aixó es important perque el 90% dels nordamericans viuen a menys de 15 kms d’un Walmart, la xarxa de botigues on hom ho pot comprar tot, des de que-viures fins televisions, medicaments o plantes per els jardins.

Es probable que aquesta sugerència no agradi gaire als col.legis de metges, els laboratoris i els hospitals, o avui la gent hi ha d’anar per a ferse qualsevol proba a uns preus astronòmics per els que no tenen mutua -sovint mes de 10 vegades que les tarifes de les asseguradores.

Però es un canvi que hom demana des de fa molt, per a donar accès a tothom a uns preus raonables.  Sense la presió i l’angoixa de la pandèmia, seria difícil superar la resistència de organitzacions poderoses que donen milions de dòlars per a influïr en el procès legislatiu.

El que caldria perque tothom tinguès a casa un paquet per a 20 probes seria que el govern hi posi nomès mil milions de dòlars per a finançar la fabricació, el que nomès representaría el 0.1% del que ha costat fins ara lluitar contra la pandèmia als EEUU.

Aixó permetria que els contagiats asintomàtics ho sapiguesin per prendre les mesures de protegir la seva familia i el seu entorn.

Políticament, seria molt rendible per la nova administración del president Joe Biden, que entra en funcions dins de 3 setmanes: la gent anirà oblidant que la producción de vacunes mes rápida de la historia es va fer amb el president Trump, per veure com Biden es porta el premi per el control de la pandèmia.

Com amb altres malalties o crisis, els canvis que el Covid19 portarà seràn de gran abast i duradors en la societat nordamericana, perque donarà als pacients mes control i es segur que reduïrà els preus de la medicina mes cara del món (11.600 $ a l’any per persona i gairebé el 18% pel PIB, comparat amb el 3200 Euros a Espanya amb un 6% del PIB)

Es gairebé segur que es faràn populars altres tests, com per la grip, que evitaría contagis a escoles i empreses, tot i que molts d`aquests llocs canviaràn perque ja no hi seràn en oficines empresarials, sinò en la casa dels funcionaris, tècnics i altres tipus de treballadors, amb les consequències que hom encara no pot preveure gaire bé en el món del transport, de les guarderies que no caldràn perque els pares traballen des de casa, o els milions d`oficines buides arreu del país que hom no sap encara en què es convertirán.

Tot i que la situación mèdica als Estats Units es molt peculiar, si ens fixem en tots els canvis que la seva tecnología i costums ens han portat, hem de pensar que també en aixó veurem canviar les estructures i els costums a Europa i a casa nostra.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.