COSTA RICA: SEX ȘI URNE                Washington, Diana Negre

Invazia moralei în politică se întâmplă și în alte țări decât în SUA. Dovada o reprezintă alegerile prezidențiale din Costa Rica, care vor avea un al doilea tur, la 1 aprilie viitor, deoarece, în primul tur, niciun candidat nu a obținut 40% din voturi, cât cere Constituția pentru a putea prelua președinția.

Și chiar dacă aceste alegeri în două tururi nu au nimic extraordinar, ele totuși ies din rutina pe care o avea viața politică în această țară. Pe de o parte, au ajuns la departajare doi candidați care până în ultimul moment păreau a fi simpli actori secundari ai puterii  – Fabricio Alvarado, de 43 de ani, din partea  partidului conservator PRN (Partido de Reconstrucción Nacional), și Carlos Alvarado, de 38 de ani, din partea PAC (Partido de Acción Ciudadana), partidul președintelui care își termină mandatul, Luís Guillermo Solís. Dar, singularitatea constă în tema centrală a acestei duble campanii –prezidențială și legislativă: căsătoria homosexuală.

Saltul registrelor civile la urne l-a hotărât o decizie a Tribunalului Interamerican al Drepturilor Omului (Tribunal Interamericano de Derechos Humanos – TIDH) care, consultat de guvernul costarican, a decis că, în privința efectelor patrimoniale, căsătoriile tradiționale sunt perfect egale cu cele homosexuale.

Fabricio Alvarado, creștin evanghelist foarte activ ca enoriaș, a văzut în această decizie o blasfemie la adresa credinței și a criticat aspru, cu pasiune de iluminat și vehemență de matrir, această idee. A ajuns chiar să spună că, dacă va ajunge să fie președinte, va sfida decizia TIDH și nu va pune în aplicare sentința.  Spre surprinderea hetero și homosexualilor populația și-a asumat chestiunea aceasta ca o problemă de viață și de moarte, iar adeziunea electorală în favoarea lui Fabricio Alvarado a ajuns, în mai puțin de un an, de la  2% la 25%, procent cu care s-a situat în fruntea scrutinului din primul tur.

Carlos Alvarado

Carlos Alvarado, scriitor progresist și fost ministru al PAC, a văzut și el că e rost să se afime și s-a erijat în campion al egalității căsătoriilor. Pariul său s-a dovedit a fi un succes, și, dintr-un candidat cu șanse de a obține mai puțin de  10%, a ajuns să termine primul scrutin al alegerilor pe locul al doilea, cu 22% din voturi. Și, cum este logic, atât candidații cât și partidele care îi susțin, vor rezolva bătălia finală pentru președinție cu strigătul de „egalitate homosexuală, DA!”, cei ai lui Alvarado cel tânăr; și „egalitate homosexuală, NU!”, cei ai lui Alvarado cel bătrân.

Oricum, în timp ce candidații, partidele, presa și o bună parte din opinia publică se înfruntă și se scandalizează în jurul acestei teme, grosul electoratului  – adică, marea majoritate a țării – merge pe alte căi. În alegerile legislative care au avut loc odată cu cele prezidențiale, a câștigat  – cu 57 de fotolii -, PLN (Partido de Liberación Nacional) al fostului președinte, doamna Laura Chinchilla.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

Los dos Alvarado candidatos a presidente

COSTA RICA: SEXO Y URNAS                        Washington, Diana Negre

Que la invasión moralista en la política no es exclusiva norteamericana, lo demuestran las elecciones presidenciales costarricenses, que tendrán una segunda vuelta el próximo 1 de abril porque en la primera vuelta ningún candidato alcanzó el 40%, mínimo exigido por la Constitución para hacerse con la presidencia.

Y si bien esa elección en dos vueltas no tiene nada de extraordinario, estos comicios en cambio se salen totalmente del uso político del país. Por un lado, han pasado al desempate dos candidatos que hasta última hora parecían meros teloneros del poder – Fabricio Alvarado, de 43 años, del conservador PRN (Partido de Reconstrucción Nacional), y Carlos Alvarado, de 38 años, del PAC (Partido de Acción Ciudadana) del presidente saliente, Luís Guillermo Solís. Pero la singularidad radica en el tema central de esta doble campaña –presidencial y legislativa -: el matrimonio homosexual.

El salto de los registros civiles a las urnas lo decantó una sentencia del Tribunal Interamericano de Derechos Humanos (TIDH) que a consulta del Gabinete costarricense saliente sentenció que a efectos patrimoniales debían equipararse totalmente los matrimonios tradicionales con los homosexuales.

Fabricio Alvarado, cristiano evangelista con gran protagonismo parroquial, vio en el dictamen un agravio a la fe y se puso a despotricar con pasión de iluminado y vehemencia de protomártir contra semejante idea. Llegó incluso a decir que si se alzaba con la presidencia, desafiaría al TIDH y no acataría la sentencia. Para sorpresa de héteros y homosexuales la población asumió el tema como cosa de vida o muerte y la adhesión electoral de Fabricio pasó en menos de un año del 2% al 25% con que encabezó el escrutinio de la primera vuelta.

Fabricio Alvarado

Carlos Alvarado, escritor progre y exministro del PAC, también vio su oportunidad en el tema y se erigió en adalid de la igualdad de matrimonios. La apuesta fue un acierto y de un candidato con pronóstico de voto bien alejado del 10% terminó la 1ª vuelta de los comicios en segundo lugar, con el 22% de los votos. Y como es lógico, tanto los candidatos como sus partidos van a dirimir la batalla final de la presidencia al grito de “igualdad homosexual, sí”, los de Alvarado el joven; e “igualdad homosexual, no”, los de Alvarado el viejo.

De todas formas, mientras candidatos, partidos, prensa y buena parte de la opinión pública se enfrenta y escandaliza en torno a ese tema homosexual, el grueso del electorado – es decir, la gran mayoría del país – va por otros derroteros. En las legislativas que se celebraron simultáneamente con las presidenciales, el ganador fue – con 57 escaños, el PLN (Partido de Liberación Nacional) de la expresidenta, Laura Chinchilla.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.