Acelerație virotică    Washington, Diana Negre

În timpul și după fiecare criză din acest secol, am tot auzit și chiar am spus noi înșine că nimic nu va mai fi la fel, iar criza cauzată de atacurile teroriste din New York, dezastrul financiaro-imobiliar din 2008 sau pandemia care ne lovește din martie încoace ne vor schimba  modul de viață.

Și într-adevăr, lucrurile se schimbă tot timpul și nu mai sunt ce au fost: atât noi, cât și realitățile din jurul nostru evoluează încontinuu.

Desigur, aceste trei crize au determinat schimbări de frica terorismului, a speculei financiare și, acum, din cauza tragediilor acestei boli și a dezastrului economic mondial, căruia, deocamdată, nu i se întrezărește sfârșitul.

În același timp, într-o țară inovatoare și în continuă schimbare, cum sunt Statele Unite ale Americii, problemele create de COVID-19 par a fi mai degrabă un accelerator al unei revoluții care se afla deja în desfășurare.

Mijloacele pentru a efectua multe dintre schimbările care au avut loc în ultimele șase luni se aflau de ceva timp la îndemână, însă nici patronii nu aveau chef să-și piardă controlul zilnic asupra prezenței funcționarilor lor în birouri, și nici mulți dintre funcționari nu se simțeau comozi departe de structurile locurilor lor de muncă.

Toate acestea s-au schimbat într-un mod care nu mai necesită a fi explicat, deoarece experiența este asemănătoare în toată lumea industrializată, însă merită să arătăm întreprinderile care vor fi marile beneficiare ale acestei noi faze, consecințele pentru investitori și salariați, precum și pericolele la care mulți nu s-au gândit până acum.  

În SUA, unde a investi la bursă este ceva atât de obișnuit ca urmărirea unui campionat de baseball, marii și micii investitori văd cum spectaculoasele creșteri din ultimele luni se concentrează în marile întreprinderi de informatică, cum ar fi Apple sau Microsoft, sau cele care pot garanta transportul produselor fără ca clientul să se mai deplaseze la vreun magazin, sau chiar în marile magazine tradiționale care au știut să dezvolte vânzările prin internet.

Astfel, creșterile de la burse nu cuprind întreaga piață, ci se concentrează numai în aceste puține întreprinderi, alături de cele care par a fi mai capabile să ofere o soluție pentru pandemie, adică vaccinuri și tratamente.

Dacă avântul laboratoarelor și centrelor medicale este rezultatul direct al pandemiei, întreprinderi ca Amazon, Microsoft, Facebook sau Twiter, au înregistrat deja de mult timp avansuri pe piețe, iar acum, doar și-au accelerat mersul, datorită conjuncturii favorabile pentru ceea ce oferă ele.  Mai puțin vizibile, dar la fel de câștigătoare în această cursă, sunt întreprinderile de semi- conductoare, care acum au avantajul sporit de a nu se înfrunta prea curând cu vreo concurență chinezească, căci însăși China are mare nevoie de ele pentru a-și fabrica produsele pe care le vinde în lumea întreagă.

Mai încolo, ar fi posibil ca Pekinul să reușească să-și câștige independența față de importurile americane, însă, deocamdată, a rămas mult în urmă, în acest domeniu. În același timp, dezvoltarea acestor întreprideri aduce cu sine noi forme de comunicare în masă, care fac să scadă importanța mijloacelor tradiționale, cum sunt ziarele și televiziunile, deoarece oricine, mai ales din generațiile tinere, are acces imediat la știrile de ultimă oră, prin intermediul „rețelelor sociale”, cum sunt Twiter sau Facebook.

Or, acesta este un teren în care pot să apară surprize și noi focare de tensiuni. Este vorba de ceea ce unii consideră a fi o „cenzură”, exercitată nu de guvernul Statelor Unite, ci chiar de către întreprinderile respective, care par a avea o mai mare capacitate de a controla fluxul informațiilor.

Se întâmplă acest lucru deoarece libertatea de expresie e garantată în primul amendament al Constituției americane, în care sunt menționate cinci drepturi inalienabile ale cetățenilor din republică: libertatea religioasă, de presă, de a ține adunări, de expresie și de a adresa cereri guvernului.  Însă, întreprinderile informatice, cel puțin deocamdată, consideră că au libertatea de a cenzura ceea ce utilizatorii lor postează în rețele. Și o fac, uneori, pe gustul multora, iar alteori spre amărăciunea acestora.

Ultima amărăciune a fost cea a Partidului Republican, deoarece acesta consideră că atât Twiter, cât și Facebook au ținut partea democraților, atunci când au blocat conturile purtătorului de cuvânt al Casei Albe, în campania electorală a președintelui Trump și a ziarului care a publicat informația dăunătoare pentru candidatul democrat, Joe Biden.

Justificarea acestor întreprinderi a fost că nu existau garanții asupra veridicității articolului respectiv, conform căruia fiul lui Biden s-ar fi folosit de funcția pe care o avea tatăl său (vicepreședinte în vremea lui Barak Obama) și ar fi obținut importante contracte, în schimbul mijlocirii de contacte între întreprinderi străine și guvernul american. În atmosfera rarefiată a luptei electorale, fiecare partid vede modul de a acționa al rețelelor Twiter și Facebook într-o lumină diferită și în timp ce democrații apreciază cu bucurie „integritatea” acestor întreprinderi în căutarea adevărului, republicanii le acuză că practică cenzura.

Nu va exista apropiere între poziții, însă acest caz oferă o idee despre lumea în care vom trăi și coordonatele inedite pe care le va aduce revoluția informatică.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Aceleración vírica      Washington, Diana Negre

Después y durante cada crisis de este siglo, hemos oído repetidamente, o lo hemos dicho nosotros mismos, que nada volvería a ser igual, que la crisis provocada por los ataques terroristas contra Nueva York, o la debacle financiero-inmobiliaria de 2008, o la pandemia que nos aflige desde marzo, iban a cambiar nuestra forma de vida.

Y todos tenían o teníamos razón, porque las cosas cambian continuamente y nunca se vuelve a lo mismo: tanto nosotros mismos como nuestro entorno vamos evolucionando constantemente.

Pero ciertamente que estas tres crisis dejaron cambios específicamente producidos por el miedo al terrorismo, o por la especulación financiera y, ahora, por las tragedias de la enfermedad unidas a un desastre económico mundial al que de momento no se le ve el fin.

Al mismo tiempo, en un país innovador y en cambio contante como son los Estados Unidos, los problemas creados por el Covid-19 parecen más bien un acelerador de una revolución que estaba ya en marcha. Los medios para llevar a cabo muchos de los cambios experimentados en el último medio año estaban ya ahí desde hace tiempo, pero ni los patronos tenían gran apetito a perder el control diario de la presencia de sus empleados en las oficinas, ni muchos de los empleados se sentían cómodos lejos de las estructuras de su lugar de trabajo.

Todo esto ha cambiado de una forma que no hace falta explicar pues la experiencia es semejante en todo el mundo industrializado, pero merece la pena señalar las empresas que van a ser las grandes beneficiarias de esta nueva fase, las consecuencias para los inversores y los asalariados, así como algunos peligros en los que muchos no habían pensado hasta ahora.

En Estados Unidos, donde invertir en la bolsa es algo casi tan popular como seguir los campeonatos de béisbol, grandes y pequeños inversores ven como las espectaculares subidas de los últimos meses se centran en grandes empresas de informática, como pueden ser Apple o Microsoft, o en quienes pueden garantizar el transporte de mercancías sin necesidad de desplazarse a una tienda, o incluso comercios tradicionales, como grandes almacenes que han sabido desarrollar las ventas por internet.

De esta manera, las subidas de las bolsas no corresponden a la totalidad del mercado, sino que se centran en estas pocas empresas, además de las que parecen más capaces de ofrecer una solución para la pandemia por medio de vacunas o tratamientos. Si el auge de laboratorios y de centros médicos es consecuencia directa de la pandemia, las empresas como Amazon, Microsoft, Facebook o Twiter, llevan ya tiempo con grandes avances en los mercados y solamente los han acelerado ahora por la coyuntura favorable a lo que ellas ofrecen.

Menos visibles, pero igualmente ganadoras en esta carrera, están las empresas de semi- conductores, que en estos momentos tienen la ventaja adicional de no enfrentarse de inmediato a una posible competencia china, sino que es China quien las necesita para fabricar los productos que vende internacionalmente. 

Quizá Pekín consiga independizarse más delante de las importaciones norteamericanas, pero de momento sigue muy atrás en este campo.

Al mismo tiempo, el desarrollo de estas empresas trae consigo nuevas fórmulas de comunicación de masas que van restando importancia a los medios tradicionales como diarios y televisiones, porque cualquiera, especialmente entre las generaciones jóvenes, tiene acceso inmediato a noticias de última hora a través de las “redes sociales” como Twiter o Facebook.

Y ahí es un terreno donde se generan sorpresas y posiblemente nuevos focos de tensión. Se trata de lo que algunos consideran una “censura”, ejercida no por el gobierno de Estados Unidos, sino por las propias empresas que parecen tener más capacidad que los funcionarios para controlar el flujo de información.

Esto es así porque la libertad de expresión está garantizada por la primera enmienda de la Constitución norteamericana, en la que se citan cinco derechos inalienables para los ciudadanos de la entonces nueva república: libertad religiosa, de prensa, de asamblea, de expresión y de elevar peticiones al gobierno.

Pero las empresas informáticas, al menos de momento, se consideran libres para censurar el contenido de lo que sus clientes ponen en las redes. Y lo hacen, a veces a gusto de muchos y otras a disgusto. El último disgusto ha sido del Partido Republicano porque considera que tanto Twiter como Facebook han tomado partido por los demócratas, el bloquear las cuentas de la portavoz de la Casa Blanca, de la campaña electoral del presidente Trump y del diario que publicó información perjudicial para el candidato demócrata Joe Biden.

La justificación de estas empresas fue que no había garantías de la veracidad del reportaje, según el cual el hijo de Biden se benefició del cargo de su padre (vicepresidente con Barak Obama) y logró contratos importantes a cambio de poner a empresas extranjeras en contacto con el gobierno de Estados Unidos.

En el ambiente enrarecido por la lucha electoral, cada partido ve la actuación de Twiter y Facebook bajo una luz diferente y mientras los demócratas celebran la “integridad” de ambas empresas en su busca de la verdad, los republicanos los acusan de censores.

No habrá acercamiento de posiciones, pero el caso habrá de servir para dar una idea del mundo que se avecina y las coordenadas en que hasta ahora nadie había pensado de lo que traerá la revolución informática.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.