BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA/BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN

T 1Cummings și Trump

BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA         Washington, Diana Negre

Baltimore cel mai mare oraș din statul Maryland, cândva unul dintre cele mai populate din țară și unul dintre principalele porturi americane, s-a văzut catapultat pe prima pagină a ziarelor și a televiziunilor, datorită ultimelor diatribe ale președintelui Trump împotriva unuia dintre congresmenii săi… și împotriva mulțimii de șobolani care trăisec în acest oraș.

Cu toate că lovitura lui Trump împotriva congresmanului Elijah Cummings, care reprezintă zonele cele mai sărace și cu cea mai mare delincvență din oraș, nu are nimic de a face cu situația din Baltimore, are, în schimb, foarte mult cu luptele politice de la Washington, după ce înfruntarea dintre acești doi oameni politici a dezlănțuit, din nou, atacurile obișnuite împotriva lui Trump, acuzat de rasism… și a stârnit furia twittuitoare a președintelui.

T 4Elijah Cummings

T 8

Și desigur, criticile lui Trump sunt îndreptate împotriva unui cogresman negru și împotriva zonelor negre pe care acesta le reprezintă. Conținutul criticilor sale pare a fi, însă, copiat după declarațiile pe care însuși Cummings le-a făcut cu ani în urmă, când a prezentat lamentabila situație din zonele sărace ale orașului Baltimore și a cerut ajutorul Congresului.

Situația este într-adevăr lamentabilă: cu o populație ușor peste 600.000 de locuitori și fiind unul dintre pricipalele porturi de containere de pe coasta atlantică a Americii de Nord, în ziua de azi, este un oraș în declin material și moral. Zonele părăsite  – în vremurile sale bune Baltimore avea un milion de locuitori- au devenit centre ale violenței și ale traficului de droguri.

Trump și Cummings s-au înfruntat recent din cauza atacurilor congresmanului la adresa președintelui, pe care îl vrea judecat după procedeul „impeachment”-ului, căci îl acuză, împreună cu alți democrați, de cârdășie cu Rusia pentru câștigarea alegerilor din 2016.

Cu toate că Trump nu are insomnii din cauza amenințării cu „impeachment”-ul, procedeu care s-ar accepta doar dacă ar vota împotriva sa majoritatea din propriul său partid republican, cel care, în prezent, controlează Senatul (pentru ca moțiunea să treacă e nevoie de o majoritate de două treimi și probabil republicanii vor continua să controleze Camera Superioară și în viitoarea legislatură), președintele este un om căruia îi sare ușor țandăra și nu tolerează niciun fel de critică, așa că l-a atacat pe Cumming, folosindu-se de situația existentă în Baltimore.

În orice caz, dincolo de motivațiile politice, sigur este că, cu toate problemele sale, Baltimore n-a fost decât sporadic subiectul unor știri despre fapte violente izolate. Nici nu s-ar fi vorbit despre acest oraș dincolo de marginile statului Maryland, căruia îi aparține, dacă n-ar fi fost furioasele diatribe ale președintelui Trump împotriva orașului Baltimore, împotriva primarului său și împotriva șobolanilor săi.

În esență, criticile lui Trump la adresa orașului și a locuitorilor săi, cu toate că sunt justificate de statisticile poliției și de zadarnicele eforturi municipale  de a controla populația de rozătoare, satisfac rasismul primitiv al alegătorilor săi. Acest sector este cel mai puțin pregătit din punct de vedere cultural și cel mai dispus la un rasism primitiv, adept necondiționat al președintelui.

Rațiunile concrete ale atacurilor pe Twitter ale lui Trump contează acum mai puțin, însă mesajul lor este interpretat de mijloacele de informare și de mulțimea de critici ai Partidului Democrat ca o dovadă de rasism. Căci, Baltimore, este unul dintre orașele cele mai „negre” din țară (65% din locuitori). Iar în zona reprezentată de congresmanul Cummings, sunt și mai mulți negri, peste 80%, mult peste procentajul unor orașe din statul Alabama, statul cu cel mai mare număr de afro-americani din SUA.

În același timp, ocupă un loc de vârf în privința criminalității (locul trei în privința numărului de omoruri),de trei ori mai multe decât în New York, oraș care are o populație de 14 ori mai mare decât Baltimore.Anul trecut, au fost omorâte 350 de persoane, iar, în primele șapte luni ale acestui an, numărul asasinatelor se ridică deja la 200.

T 2

Delincvența din Baltimore – ca din oricare alt oraș din lume – își are rădăcinile în mizerie. Automatizarea portului a desființat multe locuri de muncă, șomajul și salariile mici reduc școlarizarea, iar aceasta, la rândul ei, face ca lumea să fie mai predispusă la violența lipsită de sens și la inactivitate. De aceasta din urmă profită șobolanii, care, în ziua de azi, sunt o adevărată plagă… și un pretext facil pentru criticile lui Trump !

După cum se știe, în ură și în dragoste reciprocitatea e lege. Astfel, Trump nu a fost niciodată iubit în acest oraș (la alegerile prezidențiale din 2016 Hillary Clinton a obținut, în Baltimore, 60% din voturi) și respingerea este atât de mare, încât, cu toate că guvernatorul din Maryland–Larry Hogan–este republican, este unul dintre republicanii moderați și un anti-Trump cu încăpățânare.

Pentru a câștiga viitoarele alegeri prezidențiale, Trump va trebui să se impună în statele „nehotărâte“ (Florida, Pennsylvania, Ohio și Wisconsin), unde, în prezent, pot să câștige republicanii, și, tot atât de bine, și democrații. Cu toate că în Maryland nu are deloc șanse, comentariile sale referitoare la situația din acest stat îi pot atrage pe alegătorii din alte locuri, crescând, astfel, numărul adepților săi.

Numărul acestora a tot crescut: datorită îmbunătățirii situației economice s-a redus șomajul, mai ales printre cei cu venituri mici, însă funcționează și argumentele simpliste care apelează la sentimente viscerale. Baltimore, la fel ca atâtea orașe sărăcite și cu delincvență în creștere, este un fief democrat, de mai mult de o jumătate de secol și servește ca exemplu conservatorilor pentru a demonstra ce viitor trist îi așteaptă cu un guvern progresist.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN           Washington, Diana Negre

T 7Cummings y Trump

Baltimore la mayor ciudad del Estado de Maryland, otrora una de las más pobladas del país y sede de uno de los principales puertos norteamericanos, se ha visto catapultada a las portadas de diarios y televisiones, tras las últimas diatribas del presidente Trump contra uno de sus congresistas…y sus muchas ratas.

Aunque el choque de Trump contra el congresista Elijah Cummings, que representa las zonas más pobres y con mayor delincuencia de la ciudad tiene poco que ver con la situación en Baltimore y mucho con las luchas políticas de Washington, el enfrentamiento entre ambos políticos ha desencadenado de nuevo los ataques habituales contra Trump, a quien acusan de racismo…y ha desencadenado la furia twiteadora del presidente.

Y ciertamente, las críticas de Trump se dirigen a un congresista negro y a las zonas también negras que éste representa. Pero, el contenido de sus críticas parece calcado de las declaraciones que el propio Cummings hizo años atrás, cuando presentó la lamentable situación de las zonas pobres de Baltimore y pidió ayuda en el Congreso.

T 6

T 5Elijah Cummings

La situación es realmente lamentable: con una población ligeramente superior a los 600.00 habitantes y uno de los principales puertos de contenedores de la costa atlántica de América del Norte es hoy en día una urbe en declive material y moral. Las zonas abandonadas -en su mejor momento Baltimore rondaba el millón de habitantes- son centros de violencia y narcotráfico.

Trump y Cummings se enfrentaron recientemente a causa de los ataques del congresista al presidente, a quien quiere enjuiciar con el procedimiento de “impeachment”, pues le acusa, junto con otros demócratas, de contubernio con Rusia para ganar las elecciones de 2016.

Aunque Trump no tiene que perder el sueño por la amenaza del “impeachment”, toda vez que tan solo se aceptaría si tuviera en contra de él a la mayoría de su propio partido republicano que hoy en día controla al Senado (para que la moción prospere es necesaria una mayoría de dos tercios y probablemente los republicano seguirán controlando la Cámara Alta también en   la próxima legislatura), el presidente es un hombre de genio pronto y tolerancia nula ante cualquier crítica y arremetió contra Cumming aprovechando la situación de Baltimore.

En cualquier caso, al margen de las motivaciones políticas, lo cierto es que, a pesar de todos sus problemas, Baltimore tan solo ha estado esporádicamente en las noticias por actos violentos aislados. Seguramente apenas se hablaría de ella más allá del estado de Maryland al que pertenece, si no fuera por las iracundas diatribas del presidente Trump contra Baltimore, su alcalde y sus ratas.

Porque, en esencia, las críticas de Trump a la ciudad y sus habitantes,  aunque estén justificadas por las estadísticas policiales y por los esfuerzos municipales fallidos por controlar su población de roedores, satisfacen el racismo primitivo de parte de sus electores. Ese sector es el menos preparado culturalmente y más dispuesto a un racismo primitivo y seguidor incondicional del presidente.

Las razones concretas de las arremetidas twitteras de Trump son ya lo de menos, pero su mensaje lo interpretan los medios informativos y sus muchos críticos del Partido Demócrata como una prueba de racismo. Y es porque Baltimore, con un 65% de residentes negros, es una de las ciudades más “negras” del país. Y todavía lo es más en la zona representada por el congresista Cummings, donde los negros superan el 80%, incluso por encima de los índices de ciudades en el estado de Alabama, el Estado de mayor porcentaje afroamericano de los EEUU.

Al mismo tiempo, es también es una ciudad puntera en criminalidad (la tercera en número de delitos capitales), con 3 veces más asesinatos que Nueva York, a pesar de que el censo neoyorquino es 14 veces mayor que el de Baltimore. El año pasado, murieron asesinadas casi 350 personas y, en los primeros siete meses de este año, el número de asesinatos ronda ya los 200.

T 3

La delincuencia de Baltimore – como la de cualquier otro lugar del mundo – tiene como caldo de cultivo la miseria. La automatización del puerto ha destruido muchísimos puestos de trabajo, el paro y los sueldos bajos reducen la escolaridad y ésta, a su vez, vuelve a la gente más proclive a la violencia sin sentido y a la vagancia. De esta última se han beneficiado las ratas urbanas que constituyen hoy en día una auténtica plaga… ¡ y un pretexto fácil a las críticas de Trump !

Sobra decir que en odios y amores la reciprocidad es ley. Y así, a Trump no le han querido nunca en esta ciudad (en las presidenciales del 2016 Hillary Clinton obtuvo en Baltimore el 60% de los votos) y el repudio es tal que, si bien el gobernador de Maryland – Larry Hogan – es republicano, es uno de los republicanos moderados y empecinadamente anti-Trump.

Para ganar las próximas presidenciales Trump ha de imponerse en los Estados “indecisos“ (Florida, Pennsylvania, Ohio y Wisconsin), donde, hoy por hoy, tanto pueden ganar los republicanos, como los demócratas. Aunque en Maryland tiene posibilidades casi nulas, sus comentarios a la situación allí pueden beneficiarle entre los electores de otros lugares y ampliar así el número de sus seguidores.

Y éstos han ido a más, en parte por la mejora de la economía que ha reducido el desempleo especialmente entre gente de pocos ingresos, pero tampoco le van mal los argumentos simplistas que apelan a sentimientos viscerales: Baltimore, como tantas ciudades de riqueza menguante y delincuencia creciente, es un feudo demócrata, desde hace más de medio siglo, y sirve de ejemplo a los conservadores para demostrar el triste futuro que les esperaría con un gobierno progresista.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

diana