Tatăl fiului Washington, Diana Negre
Aici în SUA, la fel ca peste tot în lume, sunt mulți copii ai lui papá, însă ultima versiune a acestei combinații familiale este răsturnată: la Casa Ală, există un „papá al fiului”, în cazul acesta, tocmai președintele țării, Joe Biden, este cel care e târât de fiul său, Hunter. Târât – nu numai în sensul figurat al cuvântului, căci isprăvile lui Hunter îi dau dureri de cap părintelui său care, deocamdată, a reușit ca vlăstarul său să nu ajungă în închisoare pentru fraudă fiscală, pentru folosire neadecvată a armelor de foc și chiar pentru că a nesocotit normele de cooperare cu întreprinderile străine.Odrasla, în schimb, este posibil să fi reușit ca senatorul de odinioară, Biden, unul dintre cei mai săraci politicieni de la sfârșitul secolului trecut, să-și sporească avuția cu câteva milioane de dolari… și cu multe dureri de cap, cum este amenințarea cu un proces pentru abuz de putere și corupție. Faptul că, de obicei, chiriașii de la Casa Albă pleacă mult mai bogați decât atunci când au venit, nu este nou în SUA, însă, în general, reușesc acest lucru prin vânzarea cărților pe care le scriu și prin conferințele și seminariile pe care le țin, după ce își termină mandatul.În cazul lui Biden, s-a întâmplat la fel, însă există suspiciuni că o sursă a veniturilor sale ar fi afacerile fiului său, care, ani de zile, a tot încasat substanțiale comisioane pentru activități puțin cunoscute cu întreprinderi străine, din țări exotice cum ar fi România sau Ucraina. O parte din banii primiți din aceste tranzacții s-au dus, fără a fi declarați fiscului, în conturile fiului, iar restul, este posibil să fi fost împărțiți între membrii familiei, poate chiar și cu însuși președintele. Legiuitorii republicani, care controlează, în prezent, Camera Reprezentanților și pot cere informații confidențiale și îi pot obliga să facă depoziții sub jurământ pe cei care vor acest lucru, sunt tot mai convinși că singurul fiu (celălalt a murit de cancer, acum mulți ani) se ocupa cu traficul de influență… adică, oferea acces la propriul său tată. Era influența pe care părintele său, Joe Biden, putea să o aibă ca vicepreședinte al lui Barak Obama, iar acum, ca președinte al SUA. Biden însuși, a spus limpede, acum câțiva ani, că dispunea de destulă putere pentru a presa guvernul ucrainean – căruia i-a cerut și de la care a obținut – să-l demită pe procurorul, Viktor Shokin.Antipatia lui Biden față de Shokin e interpretată diferit, în funcție de afilierea politică a observatorilor americani: pentru aliații Partidului Democat, vicepreședintele de atunci ar fi intervenit din cauză că Shokin era corupt. Pentru rivalii republicani, a fost vorba de o reglare de conturi, deoarece Shokin îngreuna afacerile consistente pe care încerca să le facă fiul, adică, Hunter Biden.În apărarea lui Joe Biden se află faptul că el însuși a făcut mult tam-tam în legătură cu demersurile pe care le-a inițiat ca Shokin să fie dat afară, lucru pe care, probabil l-ar fi ascuns dacă ar fi primit bani corupți din Ucraina. Lucrurile nu stau deloc bine pentru președintele Biden în chestiunea afacerilor fiului său: Hunter Biden, în vârstă de 53 de ani, nu s-a distins deloc în profesia sa: cu toate că este avocat, cariera sa juridică este practic nulă, poate din cauză că se droghează, căci a fost supus unor tratamente în mod repetat. Vlăstarul președintelui a adunat milioane din afaceri internaționale, mai ales în Ucraina, unde, se pare că vindea acces la tatăl său. Că aceste afaceri din Ucrania au fost reale se vede în veniturile -declarate sau nu- de Hunter Biden, care, recent, a pierdut ocazia care i se oferea de a se declara vinovat pentru culpe ușoare de evaziune fiscală…tocmai pentru comisioanele pe care le încasa în Ucraina. Familia Biden, care l-a sprijinit tot timpul, a încercat să înlăture informațiile despre aceste afaceri, însă declarațiile publice despre acest subiect făcute de doi inspectori ai Ministerului Finanțelor nu mai lasă nicio urmă de îndoială. Mai ales că însuși Hunter s-a folosit de posibilitatea de a se declara vinovat de fraudă fiscală, în schimbul unei pedepse mai mici, în loc de ani de închisoare, deoarece era vorba de milioane de dolari nedeclarați. Înțelegerea a rămas suspendată atunci când judecătoarea nu a acceptat aranjamentul și a cerut un termen de 30 de zile pentru a revedea cazul. Pentru președinte ar fi o mare neplăcere să-și vadă fiul după gratii, însă răul ar fi și mai mare dacă se va dovedi că și el a primit comisioane sau chiar – după bănuielile unora – ar avea conturi bancare în străinătate nedeclarate. Dacă este așa, ar fi vorba de un caz inversat al fiului lui papá: ar fi părintele cel care ar fi acumulat venituri pe seama efortului – și chiar a condamnării la închisoare – a fiului său.
Autorul articolului: Diana Negre
Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.
El papá del hijo Washington, Diana Negre
Aquí en Estados Unidos, como en todas partes, hay muchos hijos de papá, pero la última versión de esta componenda familiar está tergiversada: en la Casa Blanca, hay también un “papá del hijo”, en este caso el presidente de Estados Unidos, Joe Biden, quien parece ir a rastras de su hijo Hunter.Esto de ir a rastras no es solo figurativo, porque las andanzas de Hunter llevan de cabeza a su progenitor que, por el momento, ha conseguido que a su retoño no lo metan en la cárcel por fraude fiscal, uso impropio de armas de fuego e incluso por violar las normas de cooperación con empresas extranjeras.El hijo, en cambio, podría haber conseguido que el otrora senador Biden, uno de los políticos más pobres a finales del siglo pasado, añada a sus cuentas algunos millones de dólares…y muchos dolores de cabeza, como es la amenaza de un enjuiciamiento por abuso de poder y corrupción.Que los ocupantes de la Casa Blanca salgan más ricos de lo que eran al llegar, no es nada nuevo en Estados Unidos, pero, en general, lo consiguen a través de la venta de sus libros y siguen aumentando su patrimonio con conferencias y seminarios, una vez que termina su mandato.En el caso de Biden ha ocurrido lo mismo, pero hay sospechas de que una fuente de ingresos sean los negocios de su hijo, quien ha estado cobrando durante años abundantes comisiones por actividades poco conocidas con empresas extranjeras, de países tan exóticos como Ucrania o Rumanía. El dinero recibido en estas transacciones ha ido, en parte y sin declararlo al fisco, a las cuentas filiales y el resto tal vez se haya repartido entre varios miembros de la familia, posiblemente incluso el propio presidente.Los legisladores republicanos, que ahora controlan la Cámara de Representantes y pueden exigir informaciones confidenciales y obligar a prestar testimonio bajo juramento de quienes desean, están cada vez más convencidos de que el único hijo varón de Joe Biden (su otro hijo murió de cáncer, hace ya muchos años) se dedicaba a vender influencias…que consistían en el acceso a su propio padre.Era la influencia que su progenitor, Joe Biden, podía tener como vicepresidente de Barak Obama y ahora como presidente de Estados Unidos. El propio Biden dejó claro, hace algunos años, que tenía poder suficiente para presionar al gobierno ucraniano del que exigió -y obtuvo- la dimisión del fiscal, Viktor Shokin.La antipatía de Biden contra Shokin se interpreta de distinta manera, según la afiliación política de los observadores norteamericanos: para sus aliados del Partido Demócrata, el entonces vicepresidente intervino debido a la corrupción demostrada por Shokin. Para sus rivales republicanos se trataba de un ajuste de cuentas porque Shokin entorpecía los jugosos negocios que trataba de hacer su retoño, es decir, Hunter Biden.En defensa de Joe Biden está que él mismo hizo aspavientos en su día de sus gestiones para conseguir la expulsión de Shokin del gobierno ucraniano, cosa que probablemente no habría divulgado si recibía sobornos en Ucrania.Donde las cosas pintan peor para el presidente Biden es en los negocios de su hijo: Hunter Biden, de 53 años, se ha distinguido poco profesionalmente: A pesar de ser abogado, su carrera jurídica es prácticamente nula, tal vez por las limitaciones resultantes de su drogadicción, para la que ha estado sometido a tratamiento repetidamente.Donde el retoño presidencial ha acumulado millones es en negocios internacionales, especialmente en Ucrania, donde lo que aparentemente vendía era el acceso a su padre.Que estos negocios en Ucrania fueron reales lo demuestran los ingresos -declarados o no- de Hunter Biden, quien, recientemente, perdió la oportunidad que se le ofrecía de declararse culpable de faltas leves por una importante evasión fiscal…precisamente de las comisiones cobradas en Ucrania. La familia Biden, que le ha apoyado siempre, intentó descartar las informaciones en cuanto a estos negocios, pero las declaraciones públicas al respecto de dos inspectores de Hacienda hicieron imposible seguirlos negando. Especialmente porque el propio Hunter se acogió a la posibilidad de declararse culpable de fraude fiscal a cambio de una pena menor, en vez de una sentencia de prisión, por tratarse de millones de dólares no declarados. El acuerdo quedó en suspenso cuando la jueza que lo había de sellar no aceptó el apaño y pidió un plazo de 30 días para revisarlo. Para el presidente sería un grave disgusto ver a su hijo entre rejas, pero el mal sería todavía peor si se demuestra que también él cobró comisiones o incluso, según algunos sospechan, si el propio presidente tiene cuentas bancarias extranjeras no declaradas.De ser así, tendríamos un caso invertido del hijo de papá: sería el progenitor quien acumula prebendas a cambio del esfuerzo -y quizá la prisión- de su hijo.
Autor: Diana Negre
Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com y Diana Negre.