Imn, Baudelaire (din Les fleurs du mal)

Prea-iubitei, prea-frumoasei

Ce inima mi-o înseninează și-o umple de lumină,

Îngerului, zeiței mele atotnepieritoare, ei,

Salut etern, în veșnicia ei senină !

În viața-mi mi se răspândește

Ca aerul sărat al mării,

Și-n sufletu-mi ce veșnic după ea tânjește

Revarsă gustul nemuririi.

Săculeț pururea proaspăt ce-aeru-n balsam preface

în colțișoru-mi drag din casă,

Cățuie uitată ce miresmele-n taină-și desface,

și noaptea-ntreagă și le lasă.

Cum aș putea, iubirea mea nepieritoare

Să te descriu așa cum ești ?

Un bob de mosc ce stă culcat, ascuns, ca-n mare,

În veșnicia mea te adâncești  !

Prea-bunei, prea-frumoasei,

Bucuria mea și viața mea,

Îngerului, zeiței mele atotnepieritoare, ei,

Salut etern, în veșnicia sa !

 Hymne, Baudelaire (din Les fleurs du mal)

A la très chère, à la très belle
Qui remplit mon coeur de clarté,
A l’ange, à l’idole immortelle,
Salut en l’immortalité !

Elle se répand dans ma vie
Comme un air imprégné de sel,
Et dans mon âme inassouvie
Verse le goût de l’éternel.

Sachet toujours frais qui parfume
L’atmosphère d’un cher réduit,
Encensoir oublié qui fume
En secret à travers la nuit,

Comment, amour incorruptible,
T’exprimer avec vérité ?
Grain de musc qui gis, invisible,
Au fond de mon éternité !

 A la très bonne, à la très belle
Qui fait ma joie et ma santé,
A l’ange, à l’idole immortelle,
Salut en l’immortalité !

AUTOR  ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.