E frica sau graba?   Washington, Diana Negre

Spre deosebire de acum patru ani, când unele sondaje prevedeau că Trump putea câștiga alegerile prezidențiale în fața lui Hillary Clinton, anul acesta, niciun sondaj nu consideră probabilă o victorie a lui Donald Trump, în alegerile generale din 3 noiembrie, adică de luna viitoare.

Și nu numai aceasta, dar și situația Partidului Democrat pare a fi mai bună decât în 2016, deoarece, atât proiecțiile pentru Camera Reprezentanților, cât și pentru Senat îi sunt favorabile: în Cameră e aproape sigur că își vor păstra majoritatea câștigată în alegerile din 2018, dar, și în Senat, este foarte probabil ca republicanii să-și piardă majoritatea.

Dacă aceste previziuni se vor adeveri, democrații vor fi, din nou, într-o situație favorabilă, ca în anul 2008, când Barak Obama nu numai că a câștigat alegerile, dar a prezidat o administrație monocoloră cu cele două camere legislative controlate de Partidul Democrat.

Cu această mare probabilitate de a recupera puterea în două dintre cele trei ramuri ale puterii, ne putem aștepta ca democrații să profite de avantajul lor, pentru a face o campanie pozitivă, care să nu sperie grupul relativ mic de alegători independenți care, în general, sunt cei ce hotărăsc rezultatul alegerilor. Sau chiar să-și atragă sprijinul republicanilor care nu-l simpatizează pe Donald Trump.

Însă, nu este chiar așa: cu 25 de zile înaintea alegerilor, vor să reînceapă lupta pentru a-l îndepărta pe Donald Trump de la Casa Albă și o fac cu amendamentul 25 din Constituție, care, până acum, nu a fost invocat de nimeni… pentru a îndepărta vreun președinte.

Acest amendament prevede ca o altă persoană să preia funcțiile președintelui în caz de incapacitate a acestuia. În toată istoria țării, acest lucru s-a întâmplat numai de două ori, cu Ronald Reagan și cu cel de al doilea președinte Bush. Amândoi au predat puterea pentru scurt timp vicepreședinților lor, deoarece urmau să fie anesteziați pentru o intervenție chirurgicală.

Însă, acest lucru se schimbă începând de vineri, deoarece președinta Camerei Reprezentanților va prezenta amendamentul în Congres, întrucât consideră că Trump își pierde facultățile mintale.

De fapt, în disperarea pentru a elibera țara de Donald Trump, aceasta este o posibilitate pe care au descoperit-o unii funcționari, atunci când milionarul a venit la Casa Albă, însă nu au pus-o în practică. Acum, Pelosi a chemat, joi, mijloacele de informare să „nu lipsească” de la sesiunea Camerei din ziua următoare, căci va explica rațiunile incapacității mintale a lui Trump: coronavirusul, a spus ea, poate afecta creierul, care poate suferi, de asemenea, din cauza medicamentelor care îi sunt administrate lui Trump pentru a lupta împotriva bolii COVID -19.

Nancy Pelosi

„Președintele – a spus, joi, Pelosi- se află într-o stare mintală alterată, pe care nu știu cum să o explic”, o declarație cam surprinzătoare, deoarece se împlinesc deja patru ani de când nimeni nu înțelege motivele, oricât de multe lucruri a spus sau a făcut Trump.

În practică, o acțiune ca cea anunțată de Pelosi nu prea are efect, din două motive: din punct de vedere tehnic, Congresul nu se află în funcțiune și nu va fi nicio votare, însă, dacă Trump ar fi declarat incompetent, locul său ar fi luat de vicepreședintele Pence, cu unele  condiții ale conservatorilor bine stabilite, spre deosebire de Trump care a trecut de la democrați la republicani, deoarece la ei a găsit spațiu pentru campania sa.

O grabă a democraților atât de surprinzătoare, când toată lumea prezice o înfrângere a lui Trump, ne duce cu gândul că democrații se tem, totuși, că Trump va fi reales, în mod special dacă economia se recuperează în urma COVID -ului mai repede decât s-a prevăzut, ceea ce i-ar permite să consolideze schimbările din ultimii patru ani și să se întindă de la economie și relații internaționale, la educație și la administrația publică.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

¿Es la por o la pressa?  Washington, Diana Negre

A diferéncia de quatre anys enrera, quan alguns sondejos preveien que Trump podía guanyar les eleccions presidencials contra Hillary Clinton, aquest any no hi ha gairebé ningú que consideri probable una victòria de Donald Trump en les eleccions generals del proper 3 de novembre.

I no només aixó, sino que la situació per el Partit Demòcrata sembla encara millor que en el 2016, perque també les projeccions tant per a la Cambra de Representants com el Senat li son favorables: a la Cambra gairebé segur que mantindrán la majoria guanyada en les eleccions del 2018 i al Senat es molt probable que els republicans també perdin la majoria.

Si aquestes previsions es compleixen, els demócratas tornarán a estar en una situación tan favorable com l’any 2008, quan Barak Obama no nomès va guanyar les eleccions, sinó que va presidir un govern monocolor, amb les dues cambres legislatives controlades per el Partit Demòcrata.

Amb aquesta gran probabilitat de recuperar el poder de dues de les tres branques del govern, hom podría esperar que els demòcrates aprofitin el seu adventatge per a fer una campanya positiva que no espanti el grup relativament petit de votants independents que, generalment, decideixen el resultat de les eleccions. O fins i tot, per guanyar suport del republicans que menys simpaties tenen per Donald Trump.

Peró no es així: a 25 dies de les eleccions, volen començar una lluita nova per allunyar Donald Trump de la Casa Blanca i ho fan amb la esmena 25 de la Constitució, que fins ara no ha invocat ningú…llevat dels mateixos presidents.

Aquesta esmena preveu que un altre persona prengui les funcions del president en cas de incapacitat. En tota la historia del país, aixó només ha passat dues vegades, amb Ronald Reagan i amb el segón president Bush. Tots dos van traspassar breument el poder als seus vicepresidents, perque els havien d’anestesiar per una intervenció de quiròfan.

Tot aixó canvia a partir d’aquest divendres, perque la presidenta de la Cambra de Representants va presentar l’esmena al Congrés, perque considera que Trump está perdent les seves facultats mentals.

De fet, en la desesperació per lliurar al país de Donald Trump, aquesta es una possibilitat que ja van esbrinar alguns funcionaris quan el milionari de Nova York va arribar a la Casa Blanca, però no ho van posar en pràctica. Ara, Pelosi ja va advertir dijous als mitjans informatius que “no faltessin” a le sesió de la Cambra del dia següent, quan explicaría les raons de la incapacitat mental de Trump: el coronavirus, diu, pot afectar el cervell, que també pot patir simplement per l’efecte de les medicacions que li donen a Trump per a lluitar contra el Covid-19.

Nancy Pelosi

“El president -va dir Pelosi dijous- está en un estat mental alterat que no sé com explicar”, una declaración una mica sorprenent perque fa ja quatre anys que hom no pot entendre les raons per molt del que Trum diu o fa.

En la pràctica, una acció com l’anunciada per Pelosi te poc efecte per dues raons: técnicament, perque el Congrés no está en funcions i no hi ha votació, peró també perque, si Trump fos declarat incompetent, el seu lloc l’ocuparia el vicepresident Pence, amb unes credencials conservadores ben establertes, a diferencia de Trump que es va passar dels demócratas als republicans perque era on hi havia un espai per a la seva campanya.

Una pressa demócrata tan sorprenent quan gairebé tothom vaticiana una derrota de Trump, fa pensar que, malgra tot, els demòcrates tenen por a una reelecció de Trump, especialmente si l’economia es recupera del Covid mes rápidament del que hom preveu, el que li hauria de permetre cimentar els canvis del derrers quatre anys i passar de l’economia i les relaciones internacionals a l’educació i l’administració pública.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.