Spanac vine în româneşte din grecescul spanaki (σπανάκι), dar, de loc, este din Persia, unde i se spunea cea cu spini – isbinâkh (iar în spaniolă: espinaca, de la espina, spin) fiindcă, la începuturi, spanacul avea spini şi pentru că, în Europa, a pătruns prin Spania, mai precis prin Andaluzia, adus de arabi, puţin înainte de anul 1000.

Frunzele-i verzi, înmuiate în culoarea vieţii, sunt delicioase: salată sau piure (făcut la aburi) cu cimbru, ienibahar şi usturoi sau cu pătrunjel, mărar şi lămâie.Fac unică faimoasa plăcintă mediteraneeană cu spanac. Sau pot deveni o ciulama atotdesfătătoare.

De ce mâncăm spanac ? Pentru că împiedică degenerarea celulelor… mai ales a celulei nervoase … pentru că e foarte bogat în luteină, materia ochiului… pentru că are mult fier şi … pentru că face o sfântă curăţenie în nava minunat alcătuită care suntem.

Un dar ceresc este salata de spanac cu leurdă, untişor, ceapă şi usturoi verde, pătrunjel, mărar şi zeamă de lămâie… alături de piure de arpacaş, în loc de pâine, şi de seminţe de susan proaspăt zdrobite în piuliţă.

Spanacul are două mari secrete: luteina se absoarbe bine dacă-l mâncăm cu ulei, de preferat de măsline… iar fierul-i e prelucrat cum trebuie dacă-l mâncăm împreună cu ceva bogat în vitamina C, cum ar fi sucul de lămâie sau de mandarină, roşia sau ardeiul…

Atenţie: cei ce au pietre la rinichi, artrită, gută sau reumaticii se pot bucura de spanac doar în cantităţi mici şi foarte mici.

Maeștrii Înaltei bucătării vă împărtășesc aici câteva rețete simple, dar binefăcătoare, cu spanac…

SPANAC LA TIGAIE

O jumătate de kg de spanac, un ardei mare gras, roșu, trei cepe mari, roșii, 5 morcovi mici… tăiați/tăiate… se fac în tigaia cea mare… în ulei încins de măsline… cu două sau trei frunze de dafin…

Se înmiresmează cu puțină nucșoară, cuișoare pisate, ienibahar pisat sau bobițe…

Când e gata, dacă nu suntem în post, putem presăra în bol ceva brânză veche/cașcaval de capră și putem pune ceva unt… dulcele unt al Raiului…

Să închinăm în cinstea plecării războinicului Marte…

Ludovisi Ares, copie romană după un original grec (o αναπαυόμενος Άρης/ Ares odihnindu-se) din 320 î. Hr. de Scopas sau Lissipos, Museo Nazionale Romano.

SUPĂ DE SPANAC LA CUCTĂ

O jumătate de kg de spanac, patru cartofi, patru morcovi raşi, două cepe, un măr… trei frunze de dafin, ulei de măsline… în cucta Metamorfozei…

PLĂCINTĂ DE SPANAC CU URDĂ

O jumătate de kg de spanac proaspăt (sau congelat), frunzele de la câteva fire de ceapă și usturoi verde, o legătură de pătrunjel și una de leuștean – toate tăiate mărunt – o jumătate de kg de urdă de la sibienii din piață și o jumătate de kg de iaurt gras tot de la ei și, 100 de ml de ulei de măsline și desigur, 4 ouă. Și, două foi de aluat fraged de la Gusturi Românești cu unt, unse cu 100 de ml din uleiul Atenei. Și recităm un poem de Rumi (pe care l-am tradus din franceză):

Omul i-o o carte

Omul i-o carte
Și-n el lucrurile toate-s scrise,
Dar întunecimile nu-l lasă, decât în parte
Să citească știința ce-i în el cuprinsă.

L’homme est un livre

L’homme est un livre.
En lui toutes les choses sont écrites,
Mais les obscurités ne lui permettent pas
De lire cette science
A l’intérieur de lui même.

Iată ce iese:

AUTOR:  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA-HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.