Dacă treceți prin Mangalia merită să veniți la gelateria GeloSia ITALIAN ART CREAM. Au cea mai bună înghețată din lume. O prepară în propriul lor laborator și, desigur, se mândresc cu asta. Liliana și Roberto.
Este o afacere de familie. Una de succes !
De îndată ce intri în gelaterie, o doamnă cu o privire de zână – în italiană LA FATA TURCHINA, Zâna albastră – te întreabă:
– CE AROME ?
Și, fără să-ți dea vreun răgaz, precizează:
-TREBUIE SĂ FIE TREI AROME ! VĂ ROG SĂ ALEGEȚI ! – și își întoarce privirea spre tabla-meniu cu felurile de înghețată.
La început, te pierzi, nu știi ce să alegi. L’embarras de choix: înghețată de pepene galben, de grapefruit roșu, de fructe de pădure, de căpșuni, de piersici, de fistic, vanilie, vișine, mentă, lămâie și busuioc… Numele sunt scrise în română și în italiană.
O italiană prea corectă ca în casă să nu fie … un italian.
– Doamnă, cine este italian aici ?
– Am stat 14 ani în Firenze (Florența). Eu sunt de aici, din Mangalia, și m-am întors acasă. Am adus ce mi s-a părut a fi mai bun: înghețată ! Soțul meu este italian.
Un italian mag al înghețatei, spunem noi. Roberto. Pereții gelateriei sunt plini de diplomele pe care le-a primit.
Roberto Cattani nu este comisar, este un MAG pe care îl iubește toată lumea !
Connoisseur-ii s-au adunat și se adună în tot felul de Foruri și Comisii oficiale pentru a-i da diplome și cupe, care nu lasă nicio urmă de îndoială: Roberto este un MAG-NOBIL, din rangul cel mai înalt.
Aparent, doar atinge cu o baghetă fermecată tot felul de fructe aromate, dulci sau dulci-acrișoare, în culori care de care mai atrăgătoare și mai apetisante, și, pe dată, acestea se transformă în înghețate de care nu te mai saturi, care îți încântă privirea… cerul gurii… și… inima !
În realitate, este vorba de multă și migăloasă muncă: de la aprovizionare – alegerea și transportul fructelor și a tuturor ingredientelor, care trebuie să fie, neapărat, de calitate – până la elaborarea propriu-zisă a înghețatei, după vechi rețete și formule doar de MAGII ÎNALTEI GELATERII știute.
Liliana și Roberto – o ZÂNĂ și un MAG, o lume din povești, cât se poate de reală, în centrul Mangaliei !
Persoana care ne-a recomandat GeloSia ITALIAN ART CREAM ne-a prevenit:
VREȚI O ÎNGHEȚATĂ DEOSEBITĂ, MERGEȚI LA SENSUL GIRATORIU !
NU O SĂ MAI VREȚI ALTĂ INGHEȚATĂ, DECÂT CEA DE LA GeloSia ART CREAM !
Roberto și Liliana
– CUM SĂ FIE ÎNGHEȚATA, MICĂ, MEDIE, MARE ?
– Mare.
Când îți oferă cupa, vezi că-i învelită cu un șervețel, ca un brâu, ca să nu-ți fie prea rece la mâna cu care o vei ține. Și o vei ține multe minute, deoarece înghețata se mănâncă pe îndelete. Se savurează în tihnă. Și înghețata lor chiar se savurează. E dumnezeiască ! E o înghețată de casă, făcută cu… cea mai mare dragoste !
În gelateria GeloSia nu numai că te servesc, dar au grijă de clienți și după ce au fost serviți. Îi interesează micul detaliu de la sfârșit: cum vor pleca acasă – curați pe mâini și pe obrăjori – deoarece la gelaterie vin familii cu copii.
Cum să nu vină copiii într-un loc unde este o FATA TURCHINA și un MAG-NOBIL !?
Liliana, zâna cea bună a înghețatei, a adus în Mangalia rafinamente, gusturi și delicii italiene. Cu noblețe, eleganță și eficiență. Discret și firesc, au devenit rafinamentele, gusturile și deliciile Mangaliei.
Dar, gustul înghețatei ? Farmecul triunic de arome ? O asemenea înghețată olimpiană te face să te întorci mereu și mereu și să-i duci dorul.
Roberto Cattani
Cum ajungi la GeloSia ITALIAN ART CREAM ?
Simplu: pe Șoseaua Constanței, la Sensul Giratoriu. Puncte de reper: o scucursală BRD, și, mai ales, Biblioteca Franceză, Arthur Rimbaud.
Adresa completă este: GeloSia ITALIAN ART CREAM
Șoseaua Constanței, 15
905500 Mangalia – Constanța
Telefon 0749 99 80 67
Este important și orarul, deoarece înghețata care se vinde are nevoie și de câteva ore de muncă !
Deocamdată, nu fac livrări la domiciliu. Dar merită să mergi până acolo. Practic, sunt în spatele falezei. Iar înghețata lor are gustul lui Dumnezeu.
Înghețată de pepene galben, piersici și căpșuni
***
Roberto și Liliana, ca doi mari alchimiști neobosiți, sunt în căutarea înghețatei… sublime! Deși, tot ce au creat până acum e sublim și l-ar desfăta și pe Dumnezeu ! De câte ori mergi la ei să mănânci înghețata pe care o știai, vezi că te îmbie cu cel puțin trei feluri noi pe care nu le știai și, desigur le ceri. Sunt combinații demne de maeștrii alchimiști gelatieri din toată lumea:
Roberto Cattani-Magul zâmbește generos și înțelegător când vede uimirea și nehotărârea clienților noi. E suficient să-l întrebi: ce îmi recomandați ? și te va sfătui convingător, oferindu-ți și câte o mostră.
Liliana-Zâna e mai directă: vă rog să gustați din sortimentele acestea noi !
Clienții fideli știu să ceară, în câteva secunde, combinația pe care o vor. Înghețata li se comunică printr-un al șaselea simț !
Să spunem că, de câțiva ani, GASTRONOMIA, arta culinară, a fost inclusă în categoria VALORILOR CIVILIZAȚIEI UMANE.
Gastronomia a devenit materie de studiu și de specializare în Universități.
Iar GELATERIA, arta de a face înghețată, a fost, de la bun început, arta și știința secretă a bucătarilor/cofetarilor de la curțile regilor și ale împăraților, pentru că tehnica frigului și a congelării cerea multă muncă și cunoștințe deosebite (aducerea gheții sau a zăpezii din munți, depozitarea și păstrarea ei, obținerea fructelor, prepararea lor prealabilă, și, desigur, producerea propriu-zisă a înghețatei).
Gelatierul era și este un gastronom de elită.
***
Pentru curioși și studioși prezentăm o scurtă istorie a înghețatei.
Nu știm precis unde a apărut înghețata, știm doar că a evoluat în funcție de progresul tehnicii frigului, de consum și de exigențele consumatorilor.
Băuturi înghețate sau răcite cu zăpadă sau gheață se beau în Babilon.
Regii persani, obișnuiau să deguste, vara, un fel de șerbet de orez îndulcit cu miere și răcit cu gheață. Perșii dominau, cu 400 de ani î. d. Hr., tehnica depozitării gheții aduse din munți. O țineau în pivnițe adânci unde mențineau frigul prin captarea vântului. Făceau un amestec de apă cu șofran, fructe și mirodenii.
Regele macedonean, Alexandru cel Mare, răcea sucurile de fructe și vinurile cu gheață sau zăpadă aduse din munți.
În Evul Mediu, regii arabi se delectau cu deserturi din miere, fructe și mirodenii, răcite cu gheață adusă din munți. Le numeau sharbat. Cuvântul a trecut în turcă, devenind șerbet, și, din turcă, a fost împrumutat în multe limbi europene.
În China, prin secolul al 7-lea î.d.H. se bea lapte cu gheață. Rețeta a trecut în India, Persia, Grecia și Roma.
În Evul Mediu, italianul Marco Polo, în secolul al XIII-lea, a adus din Orient mai multe rețete de înghețată, care au devenit foarte populare la curțile italiene.
Descoperirea, în secolul al XVI-lea, a faptului că azotatul de etil amestecat cu zăpadă producea temperaturi foarte scăzute, a influențat hotărâtor industria înghețatei.
Când Caterina de Medici s-a căsătorit cu Henric al II-lea, bucătarul său italian a adus cu el rețetele secrete de înghețată la curtea regelui Franței.
În Franța, s-au adăugat ouă la aceste rețete.
O nepoată a Caterinei s-a căsătorit cu un prinț englez, și astfel, înghețata a ajuns în Anglia.
Din aceste țări, înghețata a ajuns și în America, în epoca colonizărilor.
Un sicilian, Francesco Procopio dei Coltelli, a deschis, în 1686, o cafenea la Paris: Caffé Procope, și și-a câștigat o faimă enormă cu cafeaua și varietățile de înghețată pe care le făcea. Se consideră că aceasta ar fi fost prima gelaterie. Pe Francesco Procopio l-a felicitat însuși regele Ludovic al XIV-lea pentru înghețata lui.
Se crede că în timpul lui Ludovic al XIV-lea au început să se introducă vanilia și ciocolata în înghețată, și, mai târziu, și frișca.
În 1913, a fost inventată prima mașină de făcut continuu înghețată: era formată dintr-un cilindru mare din oțel, înghețat de un dispozitiv foarte puternic de produs frig, care, în partea de jos avea niște palete, care amestecau continuu ingredientele, până când acestea dobândeau consistența unei creme înghețate.
AUTOR: ARIADNA
Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.
ghemulariadnei 