Países del imperio austrohúngaro

AMINTIRI TRISTE

Uneori istoria ne lasă moșteniri greu de acceptat sau care se uită  foarte greu. Ceea ce s-a întâmplat în Europa Centrală acum un secol este un bun exemplu în acest sens. „Marele război” (1914/1918) a lăsat, în Europa Centrală, ceea ce, din perspectiva secolului al XXI-lea, se poate numi marea tristețe locală: eșecul politic al creării Cehoslovaciei, amputarea Ungariei (a pierdut două treimi din teritoriu și din populație) și plasarea Austriei în condiția de mică putere.

Cel de al Doilea Război Mondial (1939/1945) nu a reușit să rezolve nimic din toate acestea, dar principala sa consecință ultimă în Europa – dispariția Uniunii Sovietice – a permis ca cel puțin aiureala cehoslovacă să se rezolve singură, prin desprinderea prietenească a Cehiei de Slovacia (la 1 ianuarie 1993), eveniment care își sărbătorește acum cea de a 25-a aniversare.

Cehia și Slovacia

Bunele relații dintre aceste două țări sunt atât de demne încât, săptămâna trecută, președintele ceh – Andrej Babis – și-a vizitat colegul slovac, Robert Fico, pentru a organiza împreună festivitățile pentru centenarul creării fostei Cehoslovacii. Și de vreme ce se comemorează ceva ce a fost rezultatul  „marelui război”, la  Praga aniversarea va fi sărbătorită cu o foarte mare paradă militară, la care vor fi invitați cehi și slovaci, dar și reprezentanți ai puterilor victorioase din Primul Război Mondial.

Chiar și Austria va celebra (în noiembrie) centenarul creării sale ca republică, cu toate că programul festivităților nu a fost stabilit încă. Și desigur, faptul că, în Ungaria, acest eveniment  nu este sărbătorit, nu surprinde pe nimeni. Nu surprinde deoarece nimeni nu vrea s-și amintească că brutala amputare s-a datorat, în mare parte, durității cu care ungurii au stăpânit etniile supuse imperiului Austro-ungar.

Să amintim, în treacăt, că există și alte rezultate politice ale „marelui război”: crearea Iugoslaviei, reapariția Poloniei ca țară independentă, pe lângă redistribuirile teritoriale din Europa de sud-est, de care au beneficiat, mai ales, România și Albania.

La Rumanía actual

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

TRISTES RECUERDOS

La Historia deja a veces herencias que son muy difíciles de aceptar u olvidar. Lo sucedido en Europa central hace un siglo es un buen ejemplo de ello. La “gran guerra” (1914/1918) dejó en Europa Central lo que, visto desde el siglo XXI, se puede llamar la gran tristeza local: El fracaso político de la creación de Checoslovaquia, la amputación de Hungría (perdió dos tercios de su territorio y población) y la relegación de Austria a pequeña potencia.

La II Guerra Mundial (1939/1945) no arregló nada de todo esto, pero su principal consecuencia última en Europa – la desaparición de la Unión Soviética – ha permitido que por lo menos el desaguisado checoslovaco se enmendara solo, con la separación amistosa y exitosa de Chequia y Eslovaquia (1 de enero de 1993), acontecimiento que cumplió su 25º aniversario ahora.

Las buenas relaciones entre estas dos naciones son tan notables que la pasada semana el presidente checo – Andrej Babis – visitó a su colega eslovaco, Robert Fico, para organizar conjuntamente los actos conmemorativos del centenario de la creación de la extinta Checoslovaquia. Y como se conmemora algo que fue fruto de la “gran guerra” en Praga lo van a celebrar con una grande, grandísima parada militar a la que se quiere invitar tanto a checos y eslovacos, como a representantes de las potencias vencedoras en la I Guerra Mundial.

También Austria celebrará (en noviembre) el centenario de su creación como república, aunque el programa de actos no se ha concretado aún. Y que en Hungría la efemérides no sea recordada con agrado no sorprende a nadie. Claro que tampoco sorprende que en el país nadie quiera recordar que la brutal amputación se debió en gran parte a que los magyares fueron unos amos muy duros para las etnias que les estaban sometidas en el Imperio Austrohúngaro.

Sólo como recordatorio, hay que citar que otros frutos políticos de la “gran guerra” fueron la creación de Yugoslavia, la resurrección de Polonia como nación independiente, amén de unos retoques territoriales en el sureste europeo que beneficiaron principalmente a Rumania y Albania

La Rumanía Grande del año 1600

Los dos Estados rumanos actuales: Rumanía y Moldavia

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.