Trump  şi Kim

AMINTIRI URÂTE…     Washington, Diana Negre

Funambulismul politico-terorist (adică, mersul acrobatic pe sârmă) al liderului nord-corean, Kim Jong Un, cu arsenalul său nuclear și de rachete intercontinentale, mai mult irită, decât neliniștește. Iar dacă neliniștește Washingtonul și restul lumii, aceasta se întâmplă datorită multor asemănări dintre conduita conducătorului nordcorean cu cea a secretarului general al PCUS, Nikita Hrusciov, la sfrșitul anilor 50. Finalul acelei târguieli nucleare a fost criza din Cuba, care, în 1962, a împins lumea pe marginea unui război nuclear total.

Întrucât dimensiunile și importanța URSS-ului din vremea „războiului rece” și cele ale actualei Corei de Nord nu sunt comparabile, nu ne așteptăm la o altă criză tot atât de dramatică cum a fost cea a Cubei. Dar, o posibilă criză gravă în Orientul Îndepărtat ar avea consecințe globale. În plus, asemănările dintre cele două situații sunt suficiente pentru a nu putea fi trecute cu vederea.

Atrage atenția, mai ales, similitudinea abordărilor comuniste. Hrusciov vroia, la sfârșitul anilor 50, să stopeze desfășurarea militară anglo-americană în apropierea granițelor URSS, făcând caz de galopantele progrese ale tehnologiei nucleare sovietice. Așa cum face Kim acum, Hrusciov a oferit, în 1958, unilateral, un moratoriu asupra experiențelor nucleare, pentru a ajunge la un acord internațional asupra limitării arsenalului nuclear.

Hrusciov

Ca și Kim, vroia limitarea armelor, însă nu acepta ca cineva să controleze „in situ” dacă URSS respecta acordul.

Marea diferență – lăsând la o parte dimensiunile – între conduita sovieticului și cea a nord-coreanului constă în faptul că Kim, a cărui țară a tot suferit de foamete în anii din urmă, vrea acorduri de pace și, în plus, ajutoare economice. Însă, fără să-l controleze cineva, în Coreea de Nord, dacă își îndeplinește promisiunile. Despre aceasta, nici vorbă!

În negocierile ruso-americane din anii 50 au existat întâlniri la nivel înalt între Nixon și Hrusciov, așa cum au existat, acum, între Trump și Kim. Și atunci, și acum, întâlnirile s-au sfârșit fără rezultate, din cauza pretențiilor exagerate ale comuniștilor, fără contrapartida controalelor. Hrusciov a denunțat moratoriul, în 1961, și și-a continuat șantajul până a provocat criza rachetelor din Cuba, care a creat o serie de mici avantaje momentane pentru URSS, însă, în detrimentul prestigiului său.

Acest lucru a durut atât de tare la Kremlin, încât, la puțin timp, Hrusciov a fost înlăturat din funcția de secretar general al PCUS.

Își amintește, oare, Kim toate aceste lucruri…?

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

              

Nixon y Khrushtchov

     Nikita Sergheevici Hrusciov

MALOS RECUERDOS…     Washington, Diana Negre

El funambulismo político-terrorista del líder norcoreano Kim Jong Un con su arsenal nuclear y de misiles intercontinentales irrita más que inquieta. Pero si inquieta a Washington y al resto del mundo es ante todo por los muchos paralelismos que tiene la actual conducta del dirigente norcoreano con la del secretario general del PC soviético – Nikita Khrushtchov – a finales de los 50. El final de aquél regateo nuclear fue la crisis de Cuba, que, en 1962, llevó al mundo al borde de la guerra nuclear total.

Dado que las dimensiones e importancia de la URSS de la “guerra fría” y las Corea del Norte actual no son comparables, no es de esperar otra crisis tan dramática como la Cuba. Pero, una muy posible crisis grave en el Lejano Oriente también tendría consecuencias globales. Y además, las semejanzas entre las dos situaciones son demasiadas para pasarlas por alto.

Sobre todo, llama la atención la similitud de los planteamientos comunistas. Khrushtchov pretendió, a finales de los 50, frenar el despliegue militar anglo-norteamericano en las proximidades de la URSS alardeando de los galopantes avances de la tecnología nuclear soviética. Y al igual que Kim ahora, Khrushtchov ofreció, en 1958, unilateralmente, una moratoria de las pruebas nucleares para llegar a un acuerdo internacional sobre la limitación del arsenal nuclear. Y al igual que Kim, quería la limitación, pero no admitía que nadie controlara “in situ” si la URSS cumplía lo acordado.

Kim Jong Un

La gran diferencia – dimensiones aparte – entre la conducta del soviético y el norcoreano estriba en que Kim, cuyo país ha padecido repetidas hambrunas en los últimos lustros, quiere acuerdos pacificadores y, más aún, ayudas económicas para su país. Pero de que le puedan investigar en Corea del Norte si cumple con lo prometido, no lo quiere ni oír.

En el tira y afloja ruso-estadounidense de los 50 hubo “cumbres” de Nixon y Khrushtchov como ahora las ha habido entre Trump y Kim. Y entonces como ahora, los encuentros acabaron en nada por la demasía de las exigencias comunistas, sin contrapartida de controles. Khrushtchov denunció la moratoria en 1961 y apuró su chantaje hasta provocar la crisis de los misiles de Cuba, que dio una serie de pequeñas ventajas momentáneas a la URSS, pero a costa de su prestigio.

Y esto dolió tanto en el Kremlin, que poco después Khrushtchov fue echado de la secretaría general del Partido Comunista soviético.

¿Recordará Kim todo esto ahora…?

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.