SUNTEM SAU NU SUNTEM… ISRAELIENI ?

Vara trecută (vara anului 2018), am avut o experiență neașteptată, în mijloacele de transport public din București. Eram într-un autobuz RATB/STB. Într-o stație, s-au urcat două funcționare ale acestei întreprinderi din Capitală, două CONTROLOARE, care, pe un ton imperios, ne-au cerut, mie și soției mele, să le arătăm taloanele de pensie și actele de identitate. În timp ce căutam în portofel talonul de pensie, dumnealor le-au cerut și celorlalți călători să dovedească legalitatea călătoriei lor. Îi întind uneia dintre funcționare documentul meu de identitate și talonul de pensie. Ceva era în neregulă: funcționara RATB afișa un zâmbet malițios, ceva în genul :

– Mă pezevenchiule, pe mine tu nu mă duci, nu mă păcălești !

Constată că locuiesc în București, și că sunt, de câțiva ani pensionar al acestui oraș, unde am lucrat 46 de ani. Ciudat era că nu-mi restituia documentul de identitate și nici talonul. O întreb ce este în neregulă. Îmi răspunde că totul este OK. Dar de restituit, tot nu-mi restituie documentele. Zâmbetul malițios persista, având, în plus, o ușoară nuanță de decepție-regret. Trebuie că se îndrăgostise rău de tot de actul meu de identitate, devreme ce recunoștea că : Sunteți OK! (sunt cuvintele dumneaei!), dar, nu vroia să-mi restituie actele. Am început să intru la bănuieli și eram foarte atent, dacă încearcă să coboare, să cobor rapid și eu după ele. Cele două funcționare reunite, m-au ignorat o clipă, și s-au adresat soției mele cu cuvinte, de data aceasta mai sonore, cu mai mulți decibeli, însă, cu același zâmbet nefiresc, aș spune, nepoliticos. Adică, lucrurile o luau, din nou, de la capăt. Actele mele rămâneau tot în mâinile dumnealor. Ce încredere poți să ai în niște persoane cu un asemenea comportament ? De obicei, controlorii, pe mine cel puțin, mă ignorau. Eventual, îmi spuneau: dacă ceea ce vreți să-mi arătați este talonul de pensie, lăsați-l, nu-l mai căutați! Ce făceau doamnele acestea era un spectacol penibil. Le-am spus să o lase în pace pe soția mea, deoarece nu le va arăta niciun document. Și mai ales să înceteze spectacolul. S-au uitat din nou la mine cu același zâmbet superior, rămâneam același pezevenchi, cu toate că eram OK. Un pezevenchi OK ! Le-am spus : Lăsați-o în pace ! Vă dau bani doar ca să încetați spectacolul !

Zâmbetul răutăcios le-a dispărut, și, într-adevăr, au lăsat-o în pace. Au scris ceva pe un cartonaș care părea a fi o carte de vizită. Le-am dat câți bani mi-au cerut. La un moment dat, și-au pus problema ce nume să treacă pe cartonaș. Una dintre ele a venit cu ideea : scrie FĂRĂ ACTE ! În tot acest timp, le-am pândit dacă mai adaugă ceva la spectacolul de dinainte, un cuvânt, un gest, vreo nuanță pe mimica lor. Nu am sesizat nimic în acest sens. Se potoliseră ! La sfârșit de tot, mi-au restituit și actele.

Pe Internet aveam să aflu că, această schimbare de atitudine a controlorilor s-a datorat unor cetățeni străini care, venind de la aeroport, nu-și cumpărau, sau nu-și validau cartela de călătorie. Greci, ciprioți, dar, mai ales, israelieni. Printre aceștia din urmă, se aflau și persoane în vârstă care vorbeau românește. Veneau – și continuă să vină – la Moll-ul AFI Cotroceni. Se pare că este mai rentabil să-și cumpere haine, de aici, din România, decât din moll-urile din țara lor.

Așa că, cu toată bănuiala doamnelor controloare, nici eu și nici soția mea, deocamdată, nu suntem israelieni.

Frumos și util ar fi fost ca Primăria capitalei să le dea liber acestor israelieni să circule peste tot prin capitală doar cu pașaportul israelian! Ar fi venit mult mai mulți să cumpere mărfuri din magazinele bucureștene. Ca să nu mai spun că foarte ușor s-ar fi putut aranja ceva asemănător în Ierusalim, pe bază de reciprocitate. Israelienii ar fi fost încântați de această mișcare.

O altă, întâmplare ciudată s-a petrecut foarte recent, anul acesta, pe data de 7 februarie 2019. Într-un autobuz 168, urcă o controloare. SINGURĂ! De obicei, sunt câte 3-4. Ciudat, dumneaei era singură! Autobuzul venea dinspre Piața Romană. Era aproximativ ora 13,45 (două fără un sfert). Și ce ne spune doamna controloare:  Talonul de pensie nu mai este suficient! Nu toți pensionarii din București mai au gratuitate pe mijloacele de transport !

-De când asta ? o întreabă un domn în vârstă, foarte speriat. De ce nu s-a anunțat nimic?

-De la 1 ianuarie. Mai uitați-vă și dumneavoastră pe Internet !

Nu știu dacă a adminstrat amenzi, deoarece soția mea și cu mine am coborât, la prima stație (Popa Tatu).

Înainte de a coborî, am reușit să-i spun doamnei controloare: Se pare că, până la urmă, tot suntem israelieni !

Nu știu ce a înțeles, dar, pentru moment, s-a blocat. Nu a încercat să ne oprească.

Surpriza a venit mai târziu, pe data de 11 februarie, când am aflat că, începând cu ziua următoare, 12 februarie 2019, se pot obține formularele pentru cererea de gratuitate pentru pensionari (eventual și însoțitori) de la centrele care vând cartele de călătorie.

Am fost, în dimineața de 12 februarie, la unul dintre aceste centre. Nu mai aveau formulare ! Cred că nici nu au avut, deoarece era afișat, la vedere, că formularul de cerere se poate coborî de pe site-ul  www.stb.sa

Toată după-amiaza zilei de 12 februarie site-ul menționat nu a funcționat : acest site nu este disponibil. A doua zi, a căzut internetul în tot cartierul.

Întrebarea pe care ne-o punem este: cu ce drept susținea, încă de pe data de 7 februarie funcționara RATB că măsura intrase în vigoare de la 1 ianuarie a acestui an ? Dumneaei știa foarte bine cum stăteau lucrurile, și totuși, a ieșit pe teren cu pretenția că noi trebuia să știm nște lucruri care aveau să fie anunțate câteva zile mai târziu.

Și nici acum lucrurile nu sunt lămurite: până la primirea cardului de gratuitate pentru transportul public de suprafață din București, cum rămân lucrurile? De ce nu s-a gândit nimeni la aceste mici detalii foarte importante? Tare mă tem că, până la urmă, probabil anul viitor, vor fi, din nou suficiente: talonul de pensie și actul de identitate. Este mult mai rentabil și mai la îndemână pentru toată lumea.

AUTOR: EUGEN HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului, EUGEN HAC, precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.