Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

 În ziua de azi, cu toate că avem și posedăm mai mult, în materie de criză – cum să o analizăm, să o abordăm și să o rezolvăm – știm mai puțin.

IERI ÎMPOTRIVA LUI AZI

 

O analiză succintă a crizelor și conflictelor politice care amărăsc conviețuirea lumii actuale duce la concluzia că cei care se înfruntă nu sunt dreapta cu stânga, minoritățile cu majoritățile sau credincioșii cu ateii; mai degrabă  cauza pare a fi  incompatibilitatea dintre generații : cea de azi împotriva celei de ieri.

Din timpuri străvechi, lumea creată de penultima generație nu mai e bună și pentru generația care vine acum la putere. Motivele sunt multiple : schimbarea condițiilor obiective (mai multă sau mai puțină bogăție, șomaj, pace etc.) dar, și a celor subiective (se schimbă gusturile, presiunea migratorie, decadențele culturale etc.).

În vechime, densitatea demografică mult mai mică, precum și resursele tehnice și economice limitate de care dispunea omenirea reduceau virulența confruntărilor dintre generații, în aceeași măsură în care, o amânau din cauza unor urgențe prioritare cum erau : foametea, catastrofele naturale, epidemiile etc.

Astăzi, în plin secol XXI,  natura  conflictului este foarte diferită. Pe de o parte, tehnologia și informatica au redus lumea, astfel încât, nu există vreun loc în care crizele să nu afecteze  și restul lumii. Pe de altă parte,  enorma dinamică socială  a impus o viteză a evoluției care contrastează cu imobilismul sau chiar cu  regresul cultural al maselor din zilele noastre.

Importanța socială, politică și economică pe care a avut-o introducerea agriculturii extensive în Sumer – acum 5.000 de ani – este comparabilă cu apariția industriei nucleare și a informaticii în secolul XX, dar, gradul de culturalizare și civism al societății sumeriene  era, comparativ, superior celui din societățile hipermoderne ale lumii industriale actuale. În vremurile de demult, cultura practica solidaritatea socială, aprecia inteligența și știința – în măsura resurselor ei – justiția și mila față de cei mai slabi.

Consecința dezechilibrului actual dintre a putea și a înțelege este faptul că societățile sunt confruntate  cu serii rapide de crize, dispunând de resurse intelectuale din ce în ce mai  mici pentru a le analiza și înfrunta. Majoritatea cetățenilor sunt lipsiți de cunoștințe, deoarece, treptat, învățământul este înlocuit de mijloacele de comunicare în masă… care se află în serviciul intereselor politice și economice ! Sumerienii nu disipuneau de mijloace de comunicare în masă ; funcția aceasta o asuma informarea directă a răspândirii prin orașe, o religiozitate profundă și practicantă (templele erau centre culturale și economice). Acum, începând din secolul XIX, fundamentele morale ale societăților  – de la religie, până la respectarea dreptului celorlalți – au fost sacrificate odată cu ademenirea politică a unei vieți mai ușoare și hedoniste, de vreme ce au fost eliminate piedici, tabuuri și obligații (exceptând plata impozitelor). Astfel încât, generațiile de azi trebuie să rezolve probleme existente dintotdeauna, dar, știind și crezând mai puțin ca oricând.

Așa se explică – de exemplu – că un stat ca Israel, care s-a născut cu vocația socialistă și laicistă, a devenit un stat ultraconservator, ultranaționalist  și cu o tensiune socială care mai are puțin și explodează. Iar, în lumea musulmană, credința care a mai rămas, în loc să unească, îndeamnă la ură.

Aceasta este și explicația  cazului Trump din SUA, unde masele de muncitori albi văd că au pierdut trenul economiei, dar nimeni nu le spune de ce și nici cum s-ar putea remedia situația, și, atunci, sfârșesc prin a-l crede pe Trump.

Lista s-ar putea extinde la întreaga panoramă politică a  lumii. Soluția ar fi, totuși, mereu aceeași : protagoniștii istoriei actuale, cetățenii urmează să rezolve,  bâjbâind,  problema echilibrului dintre necesitate și resurse; dar, în marea lor majoritate, sunt lipsiți de cunoștințe, credințe sau convingeri pentru a-și asuma sarcina.

               Condițiile de azi !

Stelă sumeriană – poate „un documentar” istoric, cum am spune azi

Stindardul din Ur, un mozaic cu două fețe care descrie viața în Mesopotamia timpurie: viața în timp de război și viața în timp de pace: războiul; British Museum

Stindardul din Ur : pacea

Portalul site-ului The Electronic Text Corpus of Sumerian Literature inspirat din Stindardul din Ur. Să fie Windows 10 ?

Jean Miélot (1420-1472), copistul, traducătorul, scriitorul, ilustratorul și secretarul particular al ducilor de Bourgogne, Philippe le Bon și Charles le Téméraire.În scriptorium-ul său, compunând Miracles de Notre Dame, probabil în biblioteca ducelui de Bourgogne.

Evrei ultra-religiosi practicând ritualul Tașlich (תשליך‎‎) : aruncarea simbolică în apă a păcatelor anului trecut, în prima zi a anului calendarului evreiesc. Tel-Aviv, 17 sept. 2012

6 iunie 2013, cartierul Beit Israel din Ierusalim: un grup de evrei ultra-religioși a atacat cu pietre un automobil în care călătorea un grup de femei, și ele,  ultra-religioase, strigându-le că sunt îmbrăcate indecent. Era așa-numita „patrulă a modestiei”. Membrii patrulei le-au spart geamurile mașinii, le-au găurit cauciucurile și au turnat peste ea ulei de pește. Mai mult, au atacat și mașina Poliției, chemată la fața locului, spărgându-i parbrizul din față și din spate.

Proteste violente în comunitatea evreilor ultra-religioși împotriva deschiderii unei parcări municipale în Ierusalim în ziua de Șabat; 6 iunie 2009.

18.07.2009 : ciocniri între evreii ultra-religioși și Poliție, la Ierusalim, după arestarea unei femei din comunitatea hasidică care, conform autorităților, și-a privat copilul de hrană.

Martie 2014 : hainele victimelor unui atentat cu mașină-capcană lângă o cazarmă din Benghazi, Libia

Mohamad-Noor, 14 ani și Hadi, 15 ani, membri ai Armatei Siriene Libere, pregătindu-și armele, Alep, 13 martie 2014.

17 decembrie 2013, Alep: în căutarea supraviețuitorilor după o lovitură aeriană.

Homs, Siria, 27 ianuarie 2014

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.