RUMI
Dîvân-e Shams-e Tabrîzî /ODE MISTICE
340

Hermeticul Rumi.

Adoră preadulcea penitență a îndrăgostitului vinovat.

Adoră să se lase pradă lui Eros al grecilor. Rumi e un adevărat cosmopolit !

Și iubirii mistuitoare care-i întunecă mintea, de la rugul aprins pe care și-a adus inima jertfă Arcașului ! Inimă în care i s-a împlântat adânc săgeata Lui de foc.

Iubire pentru adoratul lui Shams din Tabriz… Soarele lumii. Soarele lui. Dumnezeul lui. Urât de moarte de discipolii lui.

Ambiguul Rumi: Shams-Prietenul divin/Prea-Iubitul (de la care fură nopțile rubinele înțelepciunii) și tot Shams-Prietenul Săgetător (Eros însuși !)… ce-și împlântă… săgeata-i… în inima lui ca un rug aprins…

Inima-mi iar se aprinse,
Las-o, mistuie-se, e toată o văpaie,
O, inima mea, arzi în foc și taci
Pentru că mintea-mi e cuprinsă de un nor negru.
Iarăși inima-mi a visat,
Și a sângerat; sângele inimii mele a curs pe pământ.
Am pierit, ca o umbră,
Pentru că lumea și-a făcut slugă soarele biruitor.
Inima mea, ca hoții și tâlharii, în fiece noapte,
Fură rubinele Prietenului, cel asemenea regelui.
Unde și-ar ascunde hoții prada ?
Pentru că-și întinse mâna asupra ce prăduise.
Câte suflete nu tânjesc să-și ia zborul din trup,
Dar un potrivnic viclean le ține pe loc.
Rănit de dorința ce-mi împlântă a lui săgeată,
Prinsu-m-am cu dinții, de vârful tolbei Prietenului.

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.