PREȘEDINTĂ GRAȚIE… ULTRADREPTEI ?/¿ PRESIDENTA POR GRACIA DE… LA ULTRADERECHA ?

C 4Kolinda Grabar-Kitarovic

PREȘEDINTĂ GRAȚIE… ULTRADREPTEI ?

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul social-democrat, Zoran Milanovic. Acesta a obținut 29,5% din voturi, în timp ce, titulara al cărei mandat se termină – Kolinda Grabar-Kitarovic, – a reușit doar 26,7%. Totuși, toată lumea pariază pe faptul că Kolinda va fi realeasă președintă, în turul al doilea, pe data de 5 ianuarie… Și nu atât pentru meritele ei, ci datorită neașteptatului avânt al ultra-dreptei, care este un partid anti-Kolinda.

C 7Kolinda Grabar-Kitarovic

Adevărul este că panorama electorală croată nu este deloc ortodoxă. Astfel, Grabar-Kitarovic este sprijinită de cel mai mare partid din țară, HDZ (Partidul Comunității Democratice), fără să fie membră a acestui partid. Calul de bătaie al a tuturor partidelor, în aceste alegeri și în cele anterioare, a fost corupția. În țară, această tară socială e lăsată în voia ei în asemenea măsură, încât, la aceste alegeri prezidențiale, s-a prezentat un candidat- Dario Jurican – cu un program parodie, care promitea să includă, în constituția țării, corupția ca instituție națională și să-i creeze chiar și un minister. Răspunsul alegătorilor la această ironie politică a fost mărunt: Jurican a obținut 4,6% din voturi.

C 3

Pe lista particularităților politice croate trebuie să notăm că foarte probabila victorie a Kolindei, în turul al doilea, se va datora marelui absent din această luptă: liderului ultra-dreptei – Miroslav Skoro -, care s-a situat pe locul al treilea, în primul tur, cu 24,5% din voturi. Și, dată fiind idiosincrazia celor care l-au votat, e aproape sigur că niciunul dintre adepții lui Skoro nu-i îi va da votul său lui Milanovic, ci (dacă merg la urne) Kolindei, care, în scenariul acesta, este „răul cel mai mic” pentru ultra-conservatori.

C 10Zoran Milanovic

Și ca să închei prezentarea ciudățeniilor faunei politice croate, amintesc faptul că venirea Kolindei Grabar-Kitarovic în prim-planul scenei politice se datorează, mai ales, aparițiilor sale patriotice la marile evenimente sportive: asistă la ele îmbrăcată în costum popular.

Relativ la social-democratul Zoran Milanovic, înainte de a-și pune actuala etichetă democratică, a băut, în sânul familiei, esențele comunismului, deoarece Milanovicii au fost una din stirpele cele mai cunoscute ale comunismului balcanic. Cu mantia social-democrației (care, în Balcani, a fost adoptată de aproape toți foștii comuniști din era sovietică) Zoran a fost președinte al Croației, între anii 2011- 2016.

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

C 1

¿ PRESIDENTA POR GRACIA DE… LA ULTRADERECHA ?

C 9Zoran Milanovic

La primera vuelta de las presidenciales croatas acabó con una sorprendente victoria del candidato socialdemócrata, Zoran Milanovic. Este obtuvo el 29,5% de los votos mientras que la titular saliente – Kolinda Grabar-Kitarovic – sacó un 26,7%. No obstante, todo el mundo apuestas a que Kolinda será reelegida en la 2ª vuelta, el próximo 5 de enero… Y ello, no tanto por sus méritos, sino por el inesperado auge de la ultraderecha que es un partido anti Kolinda.

La verdad es que el panorama electoral croata no es nada ortodoxo. Así, Grabar-Kitarovic es apoyada por el mayor partido del país, HDZ (Partido de la Comunidad Democrática), pero no milita en sus filas. Y el caballo de batalla de todos los partidos en estas y las anteriores elecciones ha sido la corrupción, pero en el país esta lacra social campa de tal manera a sus anchas que en estas presidenciales se presentó incluso un candidato – Dario Jurican – con un programa burlón que prometía incluir en la Carta Magna la corrupción como institución nacional y dedicarle un ministerio. La respuesta del pueblo a la ironía política ha sido nimia: Jurican sacó solo un 4,6%.

C 5

C 6Kolinda Grabar-Kitarovic

En la lista de peculiaridades políticas croatas, hay que apuntar que la muy probable victoria de Kolinda en la 2ª vuelta se deberá al gran ausente de esa pugna : el líder ultra derechista – Miroslav Skoro -, quien se situó 3º en la 1º vuelta, con el 24,5%. Y dada la idiosincrasia de sus votantes, se da por seguro que ninguno de los seguidores de Skoro apostará por Milanovic, sino que apoyará (si acuden a las urnas) a Kolinda, que en este escenario es el “mal menor” para un ultra conservador.

C 2

Y para terminar de señalar las peculiaridades de la fauna política croata, hay que recordar que la irrupción de Kolinda Grabar-Kitarovic en el primerísimo plano del escenario político se debe mayormente a sus apariciones patrioteras en los grandes acontecimientos deportivos: asiste a ellos ataviada con vestimenta folclórica.

En cuanto al socialdemócrata Zoran Milanovic, antes de lucir su actual etiqueta democrática, bebió en el seno familiar las esencias del comunismo ya que los Milanovic fueron una de las estirpes más significadas del comunismo balcánico. Con el manto de la socialdemocracia (que en los Balcanes adoptaron casi todos los excomunistas de la era soviética) Zoran ocupó la presidencia de Croacia del 2011 al 2016.

Valentin Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentín Popescu.

VALENTIN POPESCU