LEURDA ȘI UNTIȘORUL. PRIMA HIEROGAMIE

Maeștrii Înaltei Bucătării spun, în învățăturile lor secrete, că există câteva hierogamii, alianțe sacre… vegetale, de primăvară, câteva cupluri divine de ierburi…
… cum sunt, de pildă leurda și untișorul, spanacul și ștevia, păpădia și măcrișul, leușteanul și loboda…
…care au un rol în Marea Operă, acela de a ne elibera trupul, mintea și spiritul de umorile stătute,
… de a ne regenera, reînnoi și pregăti pentru marea transformare/transmutare pe care o vom experimenta de-a lungul anului.

Ei spun, de asemenea, că nunta sacră a unei anume perechi de ierburi  eliberează energii divine/ subtile care au darul de a ne transforma în bine o anumită latură.

Maeștrii Înaltei Bucătării scriu în manualele lor, pe care puțini au marele privilegiu de a le vedea, că energiile subtile, unite, ale acestor perechi de primăvară lucrează asupra noastră numai în martie și aprilie.

De ce Martie ?

Pentru că este luna în care principiul masculin, care nouă ne este familiar cu numele-i latin, Mars/ Marte – un străvechi zeu al vegetației/agriculturii – se unește cu principiul feminin, pe care îl cunoaștem ca Marea Zeiță/Marea Mamă sau, simplu, Glia, sau ca Venus, ipostaza primăvăratecă a Marii Zeițe.

Și, de ce aprilie ? Pentru că aprilie este luna deschiderii mugurilor (în latină Aprilis vine de la verbul aperio, aperire, a deschide), luna ieșirii din cocon, în care începe marea operă de transformare, care va continua tot anul.

Și, deloc în ultimul rând, pentru că martie și aprilie sunt lunile Marelui Post al Învierii, lunile în care trupul, mintea și spiritul se curăță de energiile, umorile și gândurile vechi și… moarte, pentru a renaște odată cu Marea Înviere a lumii.

Venus și Marte
Modelul lui Marte: împăratul roman Hadrian; modelul Venerei: Annia Lucilla (?); Roma, 120-140/ 170-175 d. Hr. ; Luvru, Paris

Detaliu

Venus, Marte și Cupidon, Leopold Kiesling, 1809

Detaliu

Venus și Marte, Antonio Canova, 1816-22

Ce simbolizează leurda și untișorul pentru Maeștri ?
Leurda: metamorfoza supușeniei feminine, în aprindere și strălucire divină
Untișorul: metamorfoza atotputerniciei masculine în dulceață extatică.

Leurda și Untișorul: ea, ipostaza feminină a usturoiului, aprinsă  și pasională, el ipostaza masculină a venusității, adică a deliciilor Afroditei, blând și catifelat.
Tocmai au apărut. Le puteți găsi în locurile magice care se numesc… piețe.

Inițiații spun că cine se împărtășește de unirea lor, de îmbrățișarea lor sacră, trăiește o metamorfoză uluitoare: o femeie preadelicată, preacuminte, (prea)domestică și înclinată spre supunere, se aprinde și se înflăcărează, strălucește, luminează și încălzește totul în jurul ei ca o flacără sacră, reamintindu-și că este o fiică atotputernică a Marii Zeițe…

… iar un bărbat preaputernic, dominator, înfierbântat și marțial (întruchipare a principiului însuși al virilității, zeul Marte) își descoperă… venusitatea, delicatețea, tandrețea, dulceața și-și reamintește că și el este tot fiul… Marii Zeițe !

Și Leurda și Untișorul sunt două din ierburile pe care șamanii epocii neolitice din Europa și Asia le uneau în poțiunile lor pentru a reda echilibrul unui cuplu.

Pe soția preasupusă o ajutau să devină stăpâna propriei sale persoane, iar pe soțul prea-stăpânitor îl ajutau să devină un partener solidar.

leurdă

Numele Leurdei în românește, un feminin, nu ne mai spune nimic astăzi, dar în mintea șamanilor de acum mii de ani leurda era întruparea unei esențe feminine foarte puternice, vindecătoare și îmblânzitoare a celei masculine.

Probabil este un cuvânt preindo-european, care a supraviețuit doar în română și albaneză (hudhër, usturoi).

Nu întâmplător leurda este ipostaza feminină a usturoiului, spun Maeștrii…
… dacă ne gândim că usturoi vine din verbul latinesc ustulo, ustulare, a trece prin foc, a pârli… care nu este decât un „diminutiv” al lui uro, urere, a da foc, a aprinde, a arde.

În limbile romanice i se spune usturoiul urșilor, cum îi ziceau, probabil romanii, sau, uneori, usturoi sălbatic (nume dat de botaniști): spaniolă, ajo de oso, franceză, ail des ours, ail sauvage, italiană, aglio orsino…
… lucru care arată că, pentru  șamani, leurda era unul dintre cele mai puternice remedii.

Se spune că primul lucru pe care-l fac urşii, deşteptaţi din lungul somn de iarnă, este s-o caute. Îi ajută să se lepede de umorile stătute, să-şi primenească sângele şi să-şi recapete forţele.

Lely Venus, epoca elenistică, British Museum, Londra

Venus, reproducere în stil neoclasic a unei statui aflată într-o colecție particulară

Cât despre untișor, numele-i vine, în română, de la unt, ca o dezmierdare.

„Herboriștii” noștri l-au botezat după untul atât de … voluptuos și de sățios …
… pentru că delicata atingere … a onctuosului untișor… te unge pe gât și … pe suflet… precum o face untul, delicatesa delicateselor.

Nu întâmplător, pentru că în latină unctum (de la verbul ungo, a unge) care a dat în română unt, însemna, pe lângă „ulei sau unguent parfumat de uns (și desfătat) trupul”, și „ospățul sau masa îmbelșugată, delicatesa prin excelență”.

untișor

Românii îi mai spun untişorului și salată-de-câmp, untul-vacilor, salata mielului…
…  pentru că se mănâncă cu miel în Săptămâna Luminată, prima de după Paști…

… grâuşor, pentru că e sățios și hrănitor ca grâul…

… sau iarba rândunelului… desigur, un cultism, de la numele-i grecesc helidonion/χελιδόνιoν, rândunică, pe care îl găsim în dicționarele elinești denumind deopotrivă:
… atât untișorul (Ranunculus ficaria sau Chelidonium minus… de unde în spaniolă: celidonia menor)…
… cât și rostopasca (Chelidonium majus).

Iarba rândunelului… mesagerul Primăverii !

Atenție, deși seamănă și la frunze și la flori, untișorul și rostopasca nu sunt înrudite și, ferească Dumnezeu să mănânci rostopască în loc de untișor.

Ares Ludovisi, copie romană după un original grec din 320 î. De Hr., restaurat de Gianlorenzo Bernini (Roma, Museo Nazionale Romano)

Borghese Ares – copie romană după un original grec din sec. al V-lea î. Hr., Luvru, Paris

detaliu

Maeștrii Înaltei Bucătării recomandă salata simplă, dar minunată, din câteva frunze tinere, desigur crude și proaspete de leurdă,  amestecate cu câteva frunze de untișor, tocate mărunt, scăldate într-un sos de ulei presat la rece (de măsline) și puțină zeamă de lămâie…

… o salată care se poate mânca cu pâine de casă, cu paste de casă sau cu piure de grâu.

Tot ei spun că leurda și untișorul, tăiate mărunt și presărate în…

… piureul de spanac, ştevie şi lobodă (numit Întreită Putere)…
… în cartofii fierbinţi, pregătiți la abur sau copți în coajă…
… în crema de urzici sau în piureul de fasole/linte
… în cremele de brânză sau caș…
… în salata de verdețuri cu pastă de nuci sau cu măsline: spanac, lăptucă, păpădie, pătrunjel, mărar, leuștean…
… sau în cea de rădăcini: morcovi, țelină, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roșie/ridiche neagră…

… le dăruiesc înflăcărare și voluptate.

Venus și Marte, Casa Venerei și a lui Marte, Pompeii; Muzeul National Arheologic, Napoli, Italia

Marte dezmierdând-o pe Venus, frescă din Casa lui Meleagru, Pompei, Muzeul National Arheologic, Napoli, Italia

Venus și cele trei Grații dansând pentru Marte, basorelief de Antonio Canova, 1797; Galeria del Museo Possagno

Placă votivă: Venus și Marte, aprox. 420 î. de Hr., Veneția,  Museo archeologico nazionale di Venezia

Aceste două ierburi tari – spune o altă rețetă din Manualul Marii Opere – tăiate mărunt și pisate împreună (o jumătate de legătură de leurdă și o jumătate de legătură de untișor) cu câțiva mieji de nucă, ceva pătrunjel și apoi frecate puțin cu ulei crud (presat la rece) dau un pesto, adică o … măcinătură, pentru că asta înseamnă, care, unsă pe pâinea ușor prăjită, la micul dejun, dăruiește dimineți pasionale…

pesto de leurdă și untișor

Cât despre cina magică cu o salată de leurdă și untișor…
…fie cu câteva frunze de spanac și de păpădie…
…fie cu câteva frunze de lăptucă și mărar…
…numai cu ulei, desigur crud, fără oțet sau lămâie…
…în care se presară puțin caș învechit și untos de capră sau de oaie, ras fin, sau câteva… firimituri de telemea veche de capră sau de oaie…

… Maeștrii o numesc … îmblânzirea Vântului de Martie.

Venus și Marte, Sandro Botticelli, aprox. 1482-1483, National Gallery, Londra

Atenție, nu întâmplător și leurda și untișorul au câte o … Umbră.

Umbra leurdei este brânduşa de toamnă, cu care e bine să n-o confundaţi, iar cea a untișorului este rostopasca, cu care, de asemenea, e bine să n-o confundaţi, pentru că amândouă sunt cât se poate de vătămătoare.
De ce și ele au o Umbră a lor ? Pentru a ne reaminti de a noastră.

Afrodita și Ares (Venus și Marte), vas grecesc cu figuri roșii (kylix), perioada arhaică, Museo Nazionale Tarquiniese, Tarquinia, Italia

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.