NEPUTINȚA DE LA ÎNCEPUTUL CARIEREI

Asupra calităților de spion ale liderului de la Kremlin – insuficiente, conform afirmațiilor unui fost coleg de al său! – s-au pronunțat profesorii și instructorii școlii respective, atunci când au hotărât că nu era apt pentru asemenea activități.

Neputința aceea de început și-a rezolvat-o Putin urcând în „autobuzul neputincioșilor” pe care i-l punea la dispoziție partidul comunist al URSS-ului. Partidul era calea scurtă pe care puteau să urce incompetenții, cei lipsiți de pasiune și calități pentru a se afirma în vreun domeniu concret de activitate.

Partidul comunist a fost salvarea neputincioșilor din URSS și din celelalte țări comuniste. Întotdeauna șefii ierarhici din partid preferau indivizi docili, mai puțin dotați, care să nu le amenințe lor poziția. Putin este produsul acelei abile și tenace selecții negative.

În urma imploziei URSS-ului, Gorbaciov și Elțin lăsau în urma lor o Federație Rusă, o entitate politică ceva mai mică, pașnică, lipsită de agresivitate, dar extenuată din punct de vedere economic, ceea ce a determinat Occidentul, în mod special Germania, să-i ofere tot ajutorul de care avea nevoie.

Acea Federație Rusă plăpândă a reușit, astfel, să supraviețuiască cu bani occidentali. Lumea întreagă era convinsă că etapa următoare era o apropiere de Occident și chiar o aderare la valorile democrației occidentale. Federația Rusă renunțase la comunism, la ideologia înfruntării și a războiului rece.

APARE UN PUTIN APARENT PAȘNIC ȘI PUTERNIC

Din poziția de șef al serviciilor secrete, își face apariția în fruntea statului un Vladimir Putin, aparent pașnic, aparent credincios și respectuos față de valorile creștine ale Ortodoxiei. Părea a fi o dovadă că noul lider de la Kremlin profesa PACEA ca valoare supremă, ca etalon fundamental al tuturor politicilor pe care Federația Rusă urma să le practice în viitor, în relațiile cu țările vecine,unele foste sovietice, dar, devenite, între timp, independente, precum și în relațiile internaționale mai ample, cu Occidentul și cu toate celelalte țări ale lumii. La Kremlin se afla, de acum, un om credincios și cu frica lui Dumnezeu! Religiozitatea lui Putin a creat o falsă senzație de liniște, stabilitate și armonie.

Nimeni nu bănuia că Putin nu era decât un neputincios în criză de ideologie, care se refugia, de data aceasta, în „autobuzul religiei”, al valorilor pravoslavnice ale Rusiei tradiționale, pentru simplul fapt că nu avea nimic altceva la îndemână. Călătorul Putin într-un astfel de autobuz a reușit să păcălească o lume întreagă, deoarece inducea ideea că un creștin practicant este un om valoros, cu discernământ și cu criterii de om sănătos moralmente, practicant al altruismului și al milei creștine.

În acel autobuz pravoslavnic a descoperit și exploatat filonul patriotismului resurselor și bogățiilor pe care le are imensa Federație Rusă. Patriotismul acela era, de fapt, o exersare abilă a naționalismului rus. Putin este un neputincios și în materie de patriotism, deoarece patriotismul său este doar o fațadă pentru mascarea imperialismului de care este animat în realitate.

NEPUTINȚA PLENARĂ A LUI PUTIN

Putin, dacă ar fi fost puțin altceva decât un patriot neputincios, ar fi dezvoltat în primul rând economia Federației Ruse, cu resursele imense de care dispune această cea mai întinsă țară de pe planetă. Soarele zăbovește 11 fuse orare deasupra Rusiei, dar economia ei este sub nivelul celei italiene. Un patriot, dacă n-ar fi fost neputincios, s-ar fi inspirat, cât de cât, din exemplul Chinei, care nu are bogățiile Rusiei, și n-ar fi lăsat Federația Rusă în condiția de economie primitivă regională, exportatoare de hidrocarburi, cereale și arme. Ar fi avut această mândrie de om zdravăn la cap de a crea binele și bunăstarea pentru rusul de rând, adică pentru imensa majoritate a concetățenilor săi.

Putin neputinciosul a dezvoltat, în schimb, arsenalele militare ale țării, astfel ca țara să rămână cu ceva pe poziția de mare putere. Cum a dezvoltat și cum a modernizat armele și armata, se vede acum: tot cu nepricepere, căci tot neputința iese în relief.

Poate fi considerat Putin un creștin practicant ortodox? Nu poate! Ce creștin practicant își trimite armatele, în numele milei creștine, într-o țară vecină să ucidă și să distrugă orașe întregi cu o cruzime și barbarie nemaiîntâlnite în istorie?! Ce creștin practicant este, devreme ce nu se oprește din măcel, chiar și atunci când i-o cere o lume întreagă?

PUTIN CA NEPUTINȚĂ A NEPUTINȚELOR

Putin este un neputincios, e un surogat pe toate planurile: ca om politic, ca patriot, ca lider, ca om religios, ca simplu vecin care nu-i poate lăsa pe cei din jurul lui să trăiască în pace, ca simplu individ care trebuie să respecte VIAȚA!

Este un neputincios chiar și în a folosi limbajul și cuvintele proprii și adecvate pentru realitățile pe care le creează în jurul lui. Neputinciosul e nevoit să mintă: invazia nu e invazie, războiul nu e război, genocidul și crimele pe care le comit armatele lui nu sunt atrocități și …nu le-a comis el! etc., etc.

De NEPUTINȚA aceasta încearcă să contagieze cât mai multă lume. Și-a trimis ministrul de externe în China,(de la Moscova n-ar fi reușit, prea mint tot timpul la nivelul politicii de stat!) ca să anunțe de acolo, o nouă ERĂ ÎN LUME, o resetare cu o lume multipolară! Doar,doar îi mai crede cineva, în condițiile în care, nici măcar războiul imperialist pe care îl duc cu atâta cruzime în Ucraina nu le-a reușit! Au ocupat,dar nu au învins,au invadat,dar nu stăpânesc,sunt acolo,dar sunt NEPUTINCIOȘI!

Serviciile secrete occidentale lansează și ideea că oamenii din jurul lui Vladimir Putin îl mențin pe acesta în neputință informațională, nu-i spun adevărul de frică… sau de nevoie!
Să încheiem subliniind că limba română are șansa unică, în acest caz, de a reda cu numele lui PUTIN , însăși NEPUTINȚA!

AUTOR: EUGEN HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului, EUGEN HAC, precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.