Andrej Babiš

ANO DECLANȘEAZĂ ALARMELE/ANO DISPARA LAS ALARMAS

Victoria cu majoritate relativă obținută de ANO – partidul miliardarului  Andrej Babiš – în alegerile legislative din Cehia, de duminica trecută, ar fi un simplu episod obișnuit în politica Europei Centrale, dacă n-ar fi simptomul unei alarmante atracții a societății europene actuale spre intoleranță.

ANO, care a obținut 78 din cele 200 de fotolii ale Parlamentului din Praga, a fost partidul care a cules cele mai multe voturi, deoarece a fost cel care a cerut cu mai multă claritate o reforma politică comunitară în domeniul imigrărilor. Babiš pledează pentru o reformă amplă, profundă, dar, mai ales, restrictivă; vrea mai puțini refugiați și fugari, și vrea mai puțină generozitate comunitară față de aceștia.

Praga

Grav nu este faptul că cehii sunt de acord cu domnul Babiš; alarmant – foarte alarmant – este că acest rezultat este obținut la doar câteva zile de la victoria conservatorilor austrieci care au o poziție împotriva imigranților foarte asemănătoare. Și mai ales că la această ostilitate s-au alăturat, cu mult timp mai, înainte bulgarii, grecii, slovenii, ungurii, polonezii, românii și, până și btitanicii, dacă ținem seama de faptul că unul dintre principalele motive – însă, nu unicul – al brexit-ului a fost lehamitea unei bune părți a populației insulare față de avalanșa de ne-britanici care se înstăpâneau în Marea Britanie prin intermediul legislației comunitare.

Valuri de xenofobie și intoleranță au mai fost în istoria Europei, dar niciodată nu au avut loc în perioade de acalmie ca cea actuală și cu atât de multă nediscriminare ca acum. Desigur, și în afara Europei se văd tendințe asemănătoare; în victoria electorală a lui Donald Trump, de pildă, în ultimele alegeri prezidențiale americane, unul dintre punctele principale a fost apelul  „Mai întâi de toate, America! SUA pentru americani, mai presus de orice alt lucru!”

Mulți sociologi semnalează că Vechiul Continent își pierde valorile morale, probabil din cauza xenofobiei și intoleranței. O lume care exacerbează competitivitatea și recompensa materială a acesteia va sfârși neapărat – spun sociologii – într-un egoism radical, nemilos. Poate aceasta este una dintre rădăcinile problemei, dar, doar semnalând-o nu servește prea mult, deoarece o eventuală schimbare morală a societății se petrece timp de mai multe generații, ori problemele cu care se confruntă politica nu pot aștepta atât de mult. Și nici exasperarea refugiaților și flămânzilor.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Praga

ANO DISPARA LAS ALARMAS

La victoria por mayoría relativa de ANO – el partido del multimillonario Andrey Babis – en las legislativas checas del pasado domingo sería un  episodio más de la política centroeuropea, si no fuera porque es sintomática de una alarmante querencia de la sociedad europea de hoy en día hacia la intolerancia.

ANO, que alcanzó sólo 78 de los 200 escaños del Parlamento de Praga, fue el partido más votado porque fue el que con más claridad reclamó una reforma de la política comunitaria de inmigración. Babis aboga por una reforma amplia, profunda y, sobre todo, restrictiva; quiere menos refugiados y fugitivos y quiere menos generosidad comunitaria para con ellos.

Refugiados sirios

Lo malo no es que los checos le den la razón al señor Babis; lo alarmante – lo muy alarmante – es que lo hagan solo unos días después del triunfo de los conservadores austriacos con una postura anti inmigrantes muy similar. Y que a esta hostilidad se hubiesen sumado mucho antes búlgaros, griegos, eslovenos, húngaros, polacos, rumanos y hasta británicos, si se tiene en cuenta que una de las principales razones – pero, no la única – del brexit fue el hastío de buena parte de la población insular ante el alud de gente no británica que entraba en las islas y de normas no británicas que se imperaban en Gran Bretaña: Las de las legislación comunitaria.

Olas de xenofobia e intolerancia las hubo a montón en la historia de Europa, pero nunca se produjeron en una época de bonanza cómo la actual y de una forma tan indiscriminada como ahora. Naturalmente, también fuera de Europa se registran tendencias similares; la victoria electoral de Donald Trump, por ejemplo, en los últimos comicios presidenciales estadounidenses tenía cómo uno de sus pilares el llamamiento “América primero, Estados Unidos para los estadounidenses ante todo”.

Muchos sociólogos han señalado la pérdida de valores morales del Viejo Continente como causa más probable de este fenómeno. Un mundo que exacerba la competitividad y la recompensa material de esa tiene que desembocar – dicen los sociólogos – en un egoísmo radical, despiadado. Quizá sea esta una de las raíces del problema, pero señalarla ayuda bien poco porque un eventual cambio moral de la sociedad requiere muchas generaciones y los problemas que afronta la política no pueden esperar tanto. Y las angustias de los desplazados y los hambrientos, tampoco.

Praga

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.