ISRAEL: PORUMBELUL PĂCII ESTE O BUFNIȚĂ

Orientul Apropiat este o zona atât de chinuită, încât, în ziua de azi, acolo, porumbelul păcii este o… bufniță. Enorma ei eficiență în agricultură și viața ei fără pașapoarte, frontiere sau naționalisme exclusiviste fac din ea (deocamdată) singurul factor de cooperare necondiționată între israelieni, palestinieni și iordanieni.

Pentru a rotunji singularitatea acestei situații trebuie să semnalăm că nu este vorba de o bufniță oarecare, ci de o pasăre de pradă pe cale de dispariție în Europa Centrală și de Nord: bufnița Striga (Tyto alba alba). În Spania, de pildă, trăiesc ceva mai puțin de 90.000 de exemplare.

De fapt, acestei bufnițe îi mergea rău și în Israel; atât de rău, încât, în 1982, grădina zoologică din Tel Aviv a hotărât că îi prisoseau 15 exemplare, și, ca să nu le sacrifice, le-a dăruit profesorului de zoologie, Yossi Leshem, președintele Societății Israeliene pentru Protecția Naturii.

Leshem cunoștea foarte bine potențialul bufniței de a stârpi șoarecii și șobolanii – fiecare exemplar devorează aproximativ 7.000 de rozătoare pe an – așa că a intrat în legătură cu directorului unui kibutz și a stabilit împreună cu acesta un program pentru introducerea bufniței Tyto alba în teritoriu, simultan cu încetarea folosirii pesticidelor pe pământurile acelui kibutz.

Succesul a fost extraordinar. Bufnițele nu numai că au stârpit șoarecii mai mult decât otrăvurile chimice, dar au redus considerabil rozătoarele și pe pământurile vecinilor. Și cum aceste păsări se pot mișca liber, bufnițele au colonizat treptat și pământurile vecine din Iordania și Palestina, cu aceleași efecte de stârpire a populației de rozătoare.

Tyto Alba

Știrea s-a răspândit printre agricultorii din cele trei țări, iar Leshem a reușit să stabilească un program transnațional de reintroducere a bufniței Tyto alba în Levant, program patronat de însuși președintele din vremea aceea, Shimon Peres. Succesul a fost atăt de mare încât, Africa de Sud a început propia sa acțiune de reintroducere a bufniței, iar Cipru o va face în curând, Egiptul, Marocul și Tunisia au solicitat material informativ, în timp ce în Spania s-au instalat aproximativ 2.000 de cuiburi artificiale, pentru a spori populația de bufnițe Tyto alba.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 ***

ISRAEL: LA PALOMA DE LA PAZ ES UN MOCHUELO

El Oriente Próximo es una tierra tan atormentada que hoy en día allá la paloma de la paz es un mochuelo. Su enorme utilidad en la agricultura y su vida sin pasaportes, fronteras ni nacionalismo excluyente le está erigiendo en el (por ahora) único factor de cooperación incondicional entre israelíes, palestinos y jordanos.

Para redondear la singularidad de esta historia, cabe mencionar que no se trata de un mochuelo cualquiera, sino de un ave rapaz que se halla en peligro de extinción en Europa Central y Septentrional: el mochuelo de antifaz (Tyto alba alba) y cuya población en España se calcula en algo menos de 90.000 ejemplares.

En realidad, a esa depredadora también le iba mal en Israel; tan mal, que, en 1982, el zoológico de Tel Aviv decidió que le sobraban 15 ejemplares y antes de sacrificarlos, se los regalos al profesor de Zoología, Yossi Leshem, presidente de la Sociedad Israelí de Protección de la Naturaleza.

Leshem, conocedor del potencial raticida del mochuelo – cada uno puede devorar unos 7.000 ratones al año – se puso de acuerdo con el director de un kibutz y estableció un programa conjunto de introducción del Tyto alba alba en el territorio, simultáneamente con la supresión de los raticidas químicos en las tierras del mentado kibutz.

El éxito del ensayo fue deslumbrante. No sólo redujo el número de ratones en el kibutz más que los raticidas, sino que también en las tierras vecinas. Y dada la ilimitada libertad de movimientos de las aves, los mochuelos fueron colonizando poco a poco tierras vecinas de Jordania y Palestina con los mismos efectos reductores de la población de roedores.

Tyto alba

La noticia se hizo pública entre los agricultores de los tres países y Leshem consiguió en su día establecer un programa transnacional de reintroducción de Tyto alba alba en el Levante y que Shimon Peres, ex presidente israelí fallecido entretanto, asumiera su presidencia. Pero el éxito ha desbordado ya los programas levantinos y ahora África del Sur ha iniciado su propia acción re-introductora del mochuelo, Chipre lo hará en un futuro inmediato, Egipto, Marruecos y Túnez han solicitado información, en tanto que, en nuestro propio país, en los últimos años, se han instalado cerca de 2.000 nidos artificiales, para incrementar notablemente el censo de este raticida alado.

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.