CORONAVIRUS TOCMAI BUN PENTRU O ÎNCLEȘTARE

Atenția psihotică cu care lumea occidentală se ocupă de pandemia coronavirusului nu a reușit să ascundă îngrijorarea pe care au trezit-o manevrele militare rusești. NATO crede că Moscova s-a folosit de criza sanitară pentru a verifica până în ce punct își menține Occidentul capacitatea defensivă.

De fapt, conducerea militară a Rusiei nu a făcut decât să întindă coarda. Obișnuitele sale manevre militare de primăvară (la care participă, de obicei, 80.000 de militari) le-a efectuat, anul acesta, ceva mai amplu și ușor incorect, încât a provocat reacții pe măsură din partea Alianței atlantice.

Astfel, o flotilă de 7 vase – 2 fregate, 3 corvete și 2 vase de debarcare – care a pornit din baza de la Murmansk spre Mediterana – nu a traversat Marea Nordului, ca de obicei, cu  toată viteza, ci încet, până când s-a văzut escortată de 9 unități ale Marinei militare britanice. În momentul în care au apărut vasele britanice, flotila rușilor și-a redobândit viteza obișnuită de croazieră.

În spațiile aeriene internaționale au apărut bombardiere rusești cu rază lungă de acțiune care au zburat fără să emită semnalele obligatorii de identificare („traspondere”). Atât cele care au zburat deasupra Mării Baltice, cât și cele din apropierea Alaskăi s-au îndepărtat atunci când au văzut că sunt escortate de escadrile de vânătoare franco-spaniole și, respectiv, americane.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a arătat că, după reacția promptă a Alianței, manevrele rusești au continuat, dar, la un nivel mult mai redus.

Cele relatate până aici intră în ceea ce s-ar putea numi o obișnuită realitate picarescă strategică. Surprinzătoare este, însă, denumirea pe care Vladimir Putin a dat-o acestor manevre militare ale Forțelor sale Armate: „Manevre pentru sprijinirea eforturilor civile în lupta cu coronavirusul.”

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

CORONAVIRUS DE ARMAS TOMAR

La atención psicótica con que el mundo occidental se ocupa de la pandemia del coronavirus no ha logrado ocultar la preocupación que despiertan las maniobras militares rusas. La OTAN cree que Moscú ha aprovechado la crisis sanitaria para verificar hasta qué punto mantiene Occidente su capacidad defensiva.

En realidad, el mando militar ruso no ha hecho más que tensar la cuerda. Sus habituales maniobras de primavera (que movilizan cerca de 80.000 soldados) las ha realizado este año algo más extensas y ligeramente incorrectas hasta provocar las correspondientes reacciones de la Alianza.

Así, una flotilla de 7 navíos – 2 fragatas, 3 corvetas y 2 lanchas de desembarco – que se dirigía desde la base rusa de Múrmansk al Mediterráneo – no cruzó el Mar del Norte como de costumbre a toda máquina, sino que lo hizo lentamente hasta que se vio escoltada por 9 unidades de la Armada británica. En cuanto hicieron acto de presencia los buques británicos, la flotilla rusa recuperó su velocidad habitual de crucero.

Y en los espacios aéreos internacionales aparecieron bombarderos rusos de largo alcance que volaban sin emitir las señales obligatorias de identificación (“trasponder”). Tanto los que sobrevolaban el Báltico como los que lo hacían cerca de Alaska se retiraron en cuanto se vieron escoltados por respectivamente cazas franco-españoles y estadounidenses.

Vladimir Putin

El secretario general de la OTAN, Jens Stoltenberg, comentó que después de la pronta respuesta de la Alianza, las maniobras rusas han continuado, pero a un nivel mucho más reducido.

Lo relatado hasta aquí entra en lo que se podría llamar una habitual picaresca estratégica. En cambio, resulta sorprendente la etiqueta que le puso Vladimir Putin a estas maniobras de sus Fuerzas Armadas: “Maniobras para apoyar los esfuerzos civiles en la lucha contra el coronavirus”.

Valentin Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentín Popescu.