O eroare ?

Articol updatat la 31 ianuarie 2018

Locuitorii insulelor Hawai – cel de al 50-lea stat al SUA, situat în mijlocul Oceanului Pacific – au trăit o jumătate de oră de groază. Pe telefoanele lor mobile a apărut un anunț pe cât de ferm, pe atât de înfiorător:

PERICOL. RACHETĂ BALISTICĂ LOVEȘTE HAWAII.  ADĂPOSTEȘTE-TE IMEDIAT.  NU E UN EXERCIȚIU. 

FUNDALUL IMEDIAT

Nimeni nu ar face o asemenea glumă, pe fundalul recentelor schimburi de replici pe teme războinice între Pyonyang și Washington. Mai ales într-o zi de 13.

La 1 decembrie, anul trecut, autoritățile hawaiene anunțaseră că se vor relua exercițiile de alarmare de pericol nuclear, la puțin timp după ce Coreea de Nord a lansat cea mai puternică rachetă intercontinentală de care dispunea în acel moment, capabilă să atingă orice punct de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

De fapt, guvernul de la Honolulu făcea pregătiri încă din vara trecută. Populația era sfătuită ce trebuia să facă în caz de atac: să caute imediat un refugiu cu structuri rezistente din beton și să nu privească în sus sau în depărtare, pentru a-și proteja ochii de explozia atomică, printre altele.

Dar, adăposturi anti-atomice în care să se poată refugia cei un milion patru sute de mii de locuitori ai arhipelagului nu există.

FUNDALUL MAI ÎNDEPĂRTAT ÎN TIMP

Hawaienii mai în vârstă retrăiau experiența crudă din ziua de duminică, 7 decembrie 1941, când Pearl Harbour, portul situat lângă Honolulu, capitala arhipelagului, a fost atacat, fără declarație prealabilă de război, de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze. În port se afla întreaga flotă americană de război din zonă. Cu toate că pentru americani pierderile au fost imense, atacul japonez nu a servit  la nimic și nu a însemnat o victorie. A avut ca efect întrarea Americii într-un război care avea să se termine cu loviturile nucleare din zilele 6 și 9 august asupra orașelor japoneze Hiroșima și Nagasaki.

De data aceasta, amenințarea nucleară iminentă se abătea asupra lor, asupra hawaienilor. Știau că au la dispoziție aproximativ un sfert de oră pentru a se adăposti.

Unde?

Practic, în foarte puține locuri. Și, oricum, insuficiente și neadecvate pentru a rezista atacului nuclear.

Așteptarea a fost un cumplit suspense hitchcockian care a durat o eternitate. Mergea crescendo, deoarece era silențios și nevăzut, fără avioanele din 1941, fără vreun șuierat de rachetă. Doar așteptarea impactului …

Din fericire, finalul  a fost un… alt anunț, de data aceasta, liniștitor. Nu exista nicio amenințare de atac cu rachetă. Totul ar fi fost o greșeală. Cineva a apăsat pe un buton greșit și s-a declanșat o falsă alarmă.

În schimb, trăirea, stress-ul de o jumătate de oră au fost reale.

Este posibil să urmeze o anchetă pentru a stabili cine poartă, până la urmă, răspunderea. Asemenea scenarii, dacă sunt exerciții – sau simulacre – se anunță din timp, tocmai pentru a nu stresa populația.

Până acum, așa se obișnuia…

 

Updatare la 31 ianuarie 2018

Persoana care a declanșat alarma de atac cu rachetă, în data de 13 ianuarie acestui an, era convinsă că într-adevăr avea loc un atac real – a informat ieri, 30 ianuarie 2018, Comisia Federală de Comunicații (FCC) din SUA.

„Un amestec de eroare umană cu lipsa unui control adecvat au contribuit la transmiterea acestei false alarme” – semnalează FCC.

Rămân, totuși, câteva semne de întrebare:

-nu se cunoaște public numele persoanei care a declanșat alarma. Avocatul FCC, James Wiley, nu a putut să stea de vorbă  cu ea.

-de ce a fost nevoie să treacă un timp enorm – 38 de minute! – până când s-a transmis mesajul de rectificare prin care s-a anulat alarma reală, în condițiile în care ceilalți funcționari ai centrului de alarmare au declarat că au știut că era un simulacru.

S-a anunțat că guvernul statului Hawai va face public propriul său raport asupra acestei „false alarme de alarmă reală”.

 

AUTOR: ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.