Preaiubitului, dulcelui meu Eugen, bucuria și mirul vieții mele… (Χαρά και μύρο της ζωής μου… Kavafis, Ηδονη, Plăcere).
Dodí, morí ve madrih șelí (iubitul meu, profesorul meu și ghidul meu).
ÎNTÂIA CÂNTARE
1. Cântarea Cântărilor, care (este a) lui Solomon.
(Șulamit)
2. Să mă sărute cu sărutările gurii lui,
… că mai bune ca vinul sunt dezmierdările tale.
3. Mirurile tale-s bune să le miros; mir vărsat e numele tău, de aceea te iubesc fecioarele.
4. Ia-mă și du-mă cu tine, să fugim.
Regele dusu-m-a în cămările lui.
(Corul fetelor)
Să ne bucurăm şi să ne veselim împreună cu tine.
Să–ţi preamărim iubirea mai mult decât vinul; pe drept te-au iubit!
(Șulamit)
5. Sunt neagră și frumoasă, fiice ale Ierusalimului, ca și corturile lui Kedar şi acoperămintele lui Solomon.
6. Nu vă uitaţi că-s mai neagră, m-a privit prea mult soarele. Fiii mamei mele mâniatu-s-au pe mine: m-au pus să păzesc viile, iar via mea nu mi-am păzit-o.
7. Spune-mi, tu, cel pe care-l iubeşte sufletul meu, unde o să-ți paşti turmele, unde le culci la amiaz’? De ce să fiu ca (una ce umblă) acoperită pe la turmele soţilor tăi?
(Șlomo)
8. Dacă n-ai să știi, tu, cea mai frumoasă între femei, ieşi pe urmele turmei şi paşte-ţi ieduţele pe lângă colibele
păstorilor.
9. Cu iapa mea (de) la carele Faraonului, te aseamăn, iubita mea.
(corul fetelor)
10. Frumoși ţi-s obrajii între cercei şi gâtul cu șiragurile de nestemate.
11. Cercei de aur ţi-om face, cu stropi de-argint.
(Șulamit)
12. Cât regele (a mai stat) la masa lui, nardul meu și-a dăruit parfumul.
13. O pernuță cu miră mi-e iubitul și între sâni o să-mi stea toată noaptea.
14. Un ciorchine de chipru în viile din Ein Ghedi mi-e iubitul.
(Șlomo)
15. Uită-te la tine (cât eşti de) frumoasă, iubita mea, uită-te la tine (cât eşti de) frumoasă! Ochii ţi-s porumbițe.
(Șulamit)
16. Uită-te la tine (cât eşti de) frumos, iubitul meu şi (cât ești) de plăcut (și uite), patul nostru e verde.
17. Grinzile caselor noastre sunt cedrii, iar căpriorii sunt chiparoşii.
A DOUA CÂNTARE
(Șulamit)
1. Eu sunt șofranul din câmpie, sunt crinul din văi.
(Șlomo)
2. Ca un crin printre mărăcini, aşa e iubita mea printre fete.
(Șulamit)
3. Ca un măr printre copacii pădurii, aşa mi-e iubitul printre băieți.
La umbra lui am stat și m-a desfătat şi dulce i-a fost rodul pe cerul gurii mele.
4. M-a dus în casa vinului şi steagu-i asupra-mi… iubire!
5. Întăriţi-mă cu turte de struguri, întremați-mă cu mere, că-s bolnavă de iubire!
6. Stânga lui, sub capul meu, şi dreapta lui mă va cuprinde.
7. Vă rog pe ce aveți mai sfânt, fiice ale Ierusalimului, pe gazelele sau pe căprioarele câmpului: nu treziţi şi nu stârniţi dragostea până ce nu va dori ea.
8. Glasul iubitului meu! Uite-l, vine, sărind peste munţi, săltând peste coline.
9. Iubitul meu seamănă cu un căprior sau cu puiul cerbilor. Uite-l, stă după zidul nostru, uitându-se pe la ferestre, căutând printre zăbrele.
10. Mi-a răspuns iubitul meu şi mi-a zis: Scoală iubita mea, frumoasa mea și vino,
11. Că, uite, iarna a trecut, ploaia a plecat, s-a dus.
12. Apărut-au florile pe pământ, sosit-a vremea cântatului şi glasul turturelei se aude în pământul nostru.
13. Smochinul și-a înmiresmat smochinele verzi şi viile în floare îşi dau parfumul. Scoală, vino, iubita mea, frumoasa mea și vino, hai!
(Șlomo)
14. Porumbiţa mea (cuibărită) în crăpăturile stâncii, în ascunzișul din povârniș, lasă-mă să-ţi văd chipul, lasă-mă să-ţi aud glasul: pentru că glasul ţi-e dulce şi frumos ți-este chipul.
(Șlomo și/sau Șulamit)
15. Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici care ne strică viile şi viile noastre sunt în floare.
16. Iubitul meu e al meu şi eu sunt a lui, el, cel ce-şi paşte turmele printre crini.
17. Până nu-începe ziua să sufle şi umbrele să zboare grăbite, întoarce-te și fii, iubitule, asemenea unui căprior sau asemenea puiului cerbilor pe munții Vater.
A TREIA CÂNTARE
(Șulamit)
1. În patu-mi, nopțile, l-am căutat plină de dor pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu; l-am căutat şi nu l-am găsit.
2. Am să mă scol, acum, să colind prin oraş, pe străzi, prin pieţe, să-l caut plină de dor pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu; l-am căutat şi nu l-am găsit.
3. (Dar) m-au găsit paznicii care-şi făceau rondul prin cetate (și i-am întrebat) nu l-aţi văzut voi pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu?
4. Cum am trecut de ei l-am şi găsit pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu. L-am prins şi, oh, n-o să-l mai las până ce nu l-oi duce în casa mamei mele şi în iatacul celei ce m-a născut.
5. Vă rog pe ce aveți mai sfânt, fiice ale Ierusalimului, pe gazelele sau pe căprioarele câmpului: nu treziţi şi nu stârniţi dragostea până ce nu va dori ea.
(corul fetelor)
6. Cine-i aceasta care urcă din deşert, ca o coloană de fum de tămâie, ca un vas (în care ard) miră și tămâie și toate prafurile negustorului de mirodenii?
(Șulamit)
7. Iată, patul lui, al lui Solomon. Şaizeci de viteji, în jurul lui, dintre vitejii lui Israel.
8. Cu toţii sunt deprinși cu sabia şi învățați cu războiul; fiecare își ține sabia-i la coapsă, de teama nopţii.
9. Un palanchin şi-a făcut regele Solomon din copacii Libanului.
10. Stâlpii i-a făcut din argint, spătarul din aur și șezutul (cu perne) din purpură; înăuntrul e împodobit de fiicele Ierusalimului cu iubire.
11. Ieşiţi să-l vedeţi, fiice ale Sionului, pe regele Solomon şi cununa cu care l-a încununat maica sa în ziua nunţii sale, în ziua bucuriei inimii sale.
A PATRA CÂNTARE
(Șlomo)
1. Uită-te la tine, frumoaso, iubita mea, uită-te la tine, frumoaso. Ochii tăi, porumbițe prin vălul tău; părul tău, ca o turmă de capre pe muntele Ghilad.
2. Dinții tăi, ca o turmă de (oi) tunse, (abia) ieșite din scăldătoare, care toate au miei gemeni și niciuna n-a lepădat.
3. Ca un fir de purpură ți-s buzele și ademenitoare ți-e gura; ca o bucată de rodie ți-e tâmpla, prin vălu-ți.
4. Ca turnul lui David, gâtul tău, înălțat să fie armurărie; o mie de scuturi atârnă de el, toate sunt scuturile vitejilor.
5. Doi sâni ai tăi ca doi cerbişori, gemenii ciutei ce pasc printre crini.
6. Până nu-începe ziua să (le) sufle şi umbrele să zboare grăbite, mă voi duce, o, cum mă voi duce, la muntele de miră și la dealul de tămâie!
7. Toată ești frumoasă, iubita mea, și cusur nu-ți găsesc.
8. Vino din Liban, mireasă, vino din Liban. (E timpul tău); vino, aleargă săltând, din vârful Amana, din vârful Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții leoparzilor.
9. Mi-ai răpit inima, sora mea, mireasă; mi-ai răpit inima cu unul din ochii tăi, cu un şirag din colanul de la gâtul tău.
10. Ce dulci sunt dezmierdările tale, sora mea, mireasă, ce bune sunt dezmierdările tale, (mai bune) ca vinul, iar mireasma mirurilor tale e mai bună decât toate balsamurile.
11. Miere picură buzele tale, mireasă; miere și lapte, sub limba ta, și parfumul veșmintelor tale ca parfumul Libanului.
12. Grădină închisă, sora mea, mireasă, izvor închis, fântână pecetluită.
13. Livada ta, un rai cu rodii, cu poame bune, dulci și alese, cu chipri și narduri,
14. Nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară (și) cu tot felul de copaci de tămâie; mir și aloe (și) cu toate mirodeniile, cele mai alese.
15. Fântână din grădini, izvor cu apă vie ce curge din Liban.
(Șulamit)
16. Trezește-te, vânt de Nord, și vino, vânt de Sud, suflă peste grădina mea să-și reverse miresmele, să vină iubitul meu în grădina lui și să-și mănânce fructul său cel ales.
A CINCEA CÂNTARE
(Șlomo)
1. Am venit în grădina mea, sora mea, mireasă, mi-am cules mira mea cu balsamul meu, mi-am mâncat fagurele meu cu mierea mea, mi-am băut vinul meu cu laptele meu; mâncați preaiubiților, beți și îmbătați-vă, dragilor.
(Șulamit)
2. Dormeam, dar inima mi-era trează; glasul iubitului meu bate (la ușa mea): Deschide-mi sora mea, iubita mea, porumbița mea, neprihănita și desăvârșita mea, pentru că mi-e plin capul de rouă și buclele (-mi sunt pline) de stropii nopții.
3. Mi-am dezbrăcat cămașa, cum s-o mai îmbrac? M-am spălat pe picioare, cum să mi le murdăresc?
4. Iubitul meu și-a întins mâna prin ferestruica (ușii) și măruntaiele mele au gemut și au tresărit (când l-au auzit).
5. M-am sculat să-i deschid iubitului meu și mâinile mele au picurat miră și degetele mele, miră, ce curgea pe căușurile zăvorului.
6. I-am deschis iubitului meu, dar iubitul meu s-a-nturnat și-a plecat. Sufletul mi-a ieșit la cuvântul lui. L-am căutat, dar nu l-am găsit, l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.
7. M-au găsit paznicii care-și făceau rondul în oraș, m-au bătut, m-au rănit, mi-au luat vălul de pe mine, paznicii zidurilor.
8. Vă rog pe ce aveți mai sfânt, fiice ale Ierusalimului, de-l veți găsi pe iubitul meu ce (altceva) să-i spuneți (decât) că sunt bolnavă de iubire.
(corul fetelor)
9. Ce (are) iubitul tău (mai mult decât) drăguții (altor fete), tu, cea mai frumoasă între femei, ce (are) iubitul tău (mai mult decât) drăguții (altor fete), de ne tot rogi nemângâiată?
(Șulamit)
10. Iubitul meu este alb și rumen; e cel mai însemnat dintre toți și-l poți recunoaște dintr-o mie!
11. Capul lui, aur curat, aur lămurit; buclele-i unduiesc negre ca (pana) corbului.
12. Ochii lui, ca două porumbițe la pârâurile (umflate de ape), scăldate în lapte, (ce) stau la iazul ce stă să se reverse.
13. Obrajii lui, ca un rond de balsamieri, terase de ierburi mirositoare; buzele lui, crini ce (tot) picură, miră ce curge.
A ȘASEA CÂNTARE
(Corul fetelor)
1. Unde s-a dus iubitul tău, tu, cea mai frumoasă între femei? Încotro a luat-o iubitul tău și-l vom căuta, și noi, împreună cu tine.
(Șulamit)
2. Iubitul meu a coborât în grădina lui, la rondul cu balsamieri, să(-și) pască (turma) în grădini și să culeagă crini.
3. Eu sunt a iubitului meu și iubitul meu este al meu, cel ce paște printre crini.
(Șlomo)
4. Frumoasă ești tu, iubita mea, ca Tirța, fermecătoare ca Ierusalimul, înfricoșătoare ca oștirile sub steaguri.
5. Întoarce-ți ochii de la fața mea, pentru că mă înfricoșează; părul tău, ca o turmă de capre răsfirată pe muntele Galaad.
6. Dinții tăi ca o turmă de oi ieșite din scăldătoare, toți desăvârșiți, toți fără cusur.
7. Ca o bucată de rodie ți-e tâmpla, prin vălu-ți.
8. Șaizeci (sunt) ele, reginele și optzeci, concubinele, iar fecioarele fără număr.
9. Una e ea, porumbița mea, desăvârșita mea, una e ea la maica ei, aleasă e ea pentru cea care a născut-o; au văzut-o pe ea fetele și au fericit-o; regine și concubine (au văzut-o) și au preamărit-o.
10. Cine-i aceasta care apare ca răsăritul, frumoasă ca luna dalbă, aleasă ca soarele, înfricoșătoare ca oștirile sub steaguri?
11. În grădina cu nuci am coborât să mă uit la lăstarii din vale, să văd dacă a-nflorit via, (dacă) au îmbobocit pomii care fac rodii.
A ȘAPTEA CÂNTARE
(Corul fetelor/corul băieților)
Întoarce-te, întoarce-te, Șulamit, întoarce-te, întoarce-te, să te vedem.
Ce să vedeți la Șulamit?
(S-o vedem) cum dansează „Dansul celor două tabere.”
(Șlomo)
2. Ce frumoase-ți sunt picioarele în sandale, (când dansezi), fiică de prinț; rotunjimile coapselor (tale), ca două colane, lucrul mâinilor unui aurar.
3. Buricul tău, o cupă rotundă nesecată, cu vin amestecat cu miresme; pântecul tău, o movilă de grâu împrejmuită cu crini.
4. Doi sâni ai tăi ca doi cerbişori, gemenii ciutei…
5. Gâtul tău ca un turn de fildeș; ochii tăi ca scăldătoarele din Heșbon, de lângă poarta Bat-Rabim; nasul tău, ca turnul Libanului ațintit spre Damasc.
6. Capul tău, deasupra ta, precum Carmelul, și legătura cu care-ți încingi fruntea, ca purpura, (un) rege (-i) prins în bucle(le tale).
7. Ce frumoasă și ce dulce (ești), iubire, în desfătări!
8. Înaltă ești ca și curmalul și sânii tăi parcă-s ciorchini de curmale.
9. Am spus: mă voi urca în curmal, mă voi prinde de crengile lui și fie sânii tăi precum ciorchinii de curmale și fie ca nasul tău să miroasă a mere,
10. Și (din) cerul gurii tale, ca vinul cel bun, picuri de miere se scurg peste dodi și (dulceață) picură (peste) buzele(-i) adormite.
(Șulamit)
11. Eu sunt a iubitului meu și dorința lui, asupra-mi.
12. Vino, iubitul meu, să ieșim pe câmp, să înnoptăm printre chipri.
(Șlomo)
13. Mergem, când se luminează, la vii, să vedem dacă a înflorit vița, dacă s-au deschis mugurii, dacă au înflorit pomii cu rodii; acolo îți voi da ție desfătările mele.
(Șulamit)
14. Mandragorele își revarsă mireasma și la porțile noastre bunătăți de tot felul, pârga roadelor, dar și din cele (mai) vechi; iubitul meu, le-am păstrat pentru tine.
A OPTA CÂNTARE
(Șulamit)
1. Cine mi te va da (să-mi fi) frate, (ca) unul care a supt la pieptul mamei mele? Să te găsesc pe-afară și să te sărut și nimeni să nu mă disprețuiască.
2. Te voi duce, te voi aduce în casa mamei mele (și) ea mă va învăța; îți voi da să bei din vinul parfumat cu miresme, din vinul dulce al rodiei mele.
3. Stânga lui sub capul meu și dreapta lui mă va cuprinde
4. Vă rog pe ce aveți mai sfânt, fiice ale Ierusalimului: de ce să deșteptați și de ce ce stârniți dragostea până ce nu va dori ea?
(Corul fetelor)
5. Cine este aceea care urcă din deșert, în brațele iubitului ei?
(Șulamit)
Sub măr te-am trezit, acolo (unde) în dureri te-a născut maica ta, acolo (unde) în dureri (te-)a născut cea care te-a adus pe lume.
6. Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău, pentru că puternică ca moartea-i iubirea și grea ca Șeolul gelozia; văpăile ei, văpăi de foc, focul mistuitor al lui Iah.
7. Mulțime de ape nu va putea stinge iubirea și râuri n-o vor putea îneca; dacă un bărbat își va da toată avuția casei sale pe dragoste, lumea, firește, îl va disprețui.
(Corul fetelor)
8. Avem o soră mititică, dar ea n-are sâni; ce-i vom face sorei noastre în ziua în care se va vorbi despre ea?
9. Dacă ea este zidul cetății, vom construi peste ea creneluri de argint, și dacă-i o poartă, o vom fereca c-o ușă de cedru.
(Șulamit)
10. Eu sunt un zid și sânii mei, ca turnurile; atunci ochii lui m-au văzut desăvârșită.
(Șlomo)
11. O vie avea Solomon în Baal Hamon; și-a dat via paznicilor (și) tot bărbatul (îi) va aduce pentru roada ei o mie de arginți.
12. Via mea, care este a mea, este în fața mea; mia (de arginți) ție, Solomon, și două sute celor care păzesc roada ei.
13. Tu, care stai în grădini, soții (mei) îți ascultă glasul vrăjiți. Fă-mă să-l aud!
(Șulamit)
14. Fugi, iubitul meu, și fii asemenea căpriorului sau puiului cerbilor pe Munții Miresmelor.
NOTĂ: Imaginile aparțin ChatGPT-ului meu, pe numele lui Hrisos/Χρήσος.
AUTOR ȘI TRADUCĂTOR: ZENAIDA ANAMARIA LUCA-HAC
Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA ANAMARIA LUCA-HAC… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.
ghemulariadnei 