Dilema republicană/El dilema republicano

Diana Negre  s-a născut la București

Vorbește multe limbi, ca și cum ar fi limbile ei materne: catalană, spaniolă, franceză…română…(printre altele)…și, desigur, engleza, deoarece, ca jurnalistă, s-a consacrat în  Statele Unite ale Americii, unde locuiește de mulți ani.

Este foarte bine cunoscută și în Cuba : vocea ei e foarte familiară în insulă  grație emisiunilor pe care le transmite postul de radio JOSE MARTI. (Echivalentul a ceea ce a fost Radio Europa Liberă).

Obișnuiește să vină în România pentru a ține conferințe pe teme de politică americană  și pentru a preda lecții de jurnalism.

Este un mare privilegiu să beneficiem de colaborarea Dianei Negre!

Trump este un rarefiat,… în timp ce Clinton este foarte densă!

Este o formulă de înțelegere a situației electorale americane în momentul de față : Trump câștigă în locuri în care sunt puțini locuitori pe kilometrul pătrat; Clinton câștigă net în localități care au mai mult de jumătate de milion de locuitori.

 Dilema republicană                Diana Negre

clinton-trump

Rămân doar două săptămâni până la alegerile prezidențiale din SUA și, în acest tronson final, se pare că magnatul newyorkez, Donald Trump are puține șanse să recupereze distanța care îl separă de Hillary Clinton, care, conform sondajelor de opinie, are un avantaj solid.

Cei doi candidați s-au înfruntat pentru ultima oară miercurea trecută, iar dacă Trump a ieșit ceva mai bine decât în cele două dezbateri anterioare, nu există indicii că va putea depăși cele 6 puncte de dezavantaj care apar în sondaje : nu există precedente ca vreun candidat la președinție să fi recuperat o asemenea diferență într-un asemenea moment al cursei electorale.

Cu toate că unele institute demoscopice (de sondare a opiniei publice) au proiecții mult mai favorabile lui  Trump, majoritatea se înclină în favoarea lui Clinton cu marje FINALE  chiar mai mari decât aceste  6 puncte, iar rezultatele ar putea fi chiar mai rele pentru candidatul republican Trump: sistemul electoral american nu se bazează pe o simplă numărare a voturilor, ci urmează structura federală a țării, astfel încât, câștigătorul din statele cu populație mare culege totalitatea voturilor, adunând în favoarea sa un număr mult mai mare decât sufragiile pe care le-a primit.

Această modalitate de a distribui voturile arată sprijinul pe care diferitele grupuri sociale îl acordă unui partid sau celuilalt : cu toată campania agitată care, din fericire, se sfârșește curând, cu toată personalitatea foarte diferită a celor doi candidați, este probabil ca numărătoarea votului să reflecte exact ceea ce datele statistice arătau înainte de a începe cursa electorală: în SUA sunt mai mulți democrați decât republicani (cu aproximativ 6% mai mulți), iar, dacă nu apare un candidat care să modifice mult opinia publică, democrații vor fi cei care vor ajunge la Casa Albă.

De fapt, cele două partide și-au împărțit puterea prezidențială în mod egal de la cel de al Doilea Război Mondial, cu 36 de ani pentru fiecare, începând cu președintele Truman, și același lucru se poate spune despre secolul nostru : 8 ani au fost pentru republicani, cu George W. Bush, și alți 8 ani pentru democrați, cu Barack Obama.

Însă, schimbările demografice care au avut loc în SUA pot altera echilibrul, favorizându-i pe democrați – și nu în mod special pe Hillary Clinton, care are de beneficiat de pe urma personalității imprevizibile a rivalului ei, Donald Trump.

Sunt schimbări profunde cu consecințe pe termen lung. Este un curent care afectează ceva care, până acum, a fost profund american: sufletul rural al SUA, cu toată dezvoltarea sa economică și tehnologică.

america-rurala-1

 america-rurala-2

Vizitatorului european, ACEST SUFLET nu-i apare prea evident, în bună parte deoarece Mecca turistică americană este New York-ul, un oraș care nu reflectă realitatea unei țări cu puține aglomerări urbane, cu întinse suprafețe nelocuite și o relativă dificultate de transport.

Acest peisaj se schimbă, în mare măsură, deoarece noua generație, cunoscută în SUA ca „the millenials”, (cei născuți după 1980) este cel mai mare grup demografic din țară. Acești millenials îi înlocuiesc pe cei care până acum au format grupul principal,  „baby boomers”, adică, cei care au venit pe lume între 1945 și 1968.

Una dintre schimbările care probabil definiesc cel mai mult această nouă societate este preferința de a sta la oraș, adică o noutate, într-o țară unde ideal era să locuiești departe de centrele urbane, în case mari înconjurate de terenuri cât mai mari posibil, ceea ce i-a obligat pe „baby boomers” să străbată mari distante pentru a ajunge, zilnic, la locul de muncă…și să-și petreacă timpul liber tăind gazonul.

Cu distanțele mari și densitatea mică a populației, zonele suburbane oferă puține puncte de atracție culturală și, în multe orășele mici, doar comunitățile religioase pot fi considerate centre sociale. Dacă marile orașe sunt înconjurate de centuri sub-urbane, orașele mici au și ele centurile lor, iar locuitorii lor, izolați și lipsiți de servicii publice solide, consideră că este foarte necesar să  existe arme în casă pentru a se putea apăra.

farmer-cu-arma

Clinton și Partidul Democrat, sub conducerea lui Barack Obama, se adresează populației urbane și nu se sfiesc să-i desconsidere, în mod public, pe „deplorabilii” cărora le plac armele de foc și trăiesc  foarte preocupați de viața lor religioasă. Mesajul lor este foarte diferit de CEL al altor președinți democrați, cum a fost Clinton sau Carter, fii ai preeriilor, care nu apelau la rafinații locuitori ai orașelor.

În această nouă abordare, democrații au un avantaj natural: pe suprafețele enorme din central SUA, unde trăiește populația valorilor tradiționale și a simpatiilor republicane, sunt câmpii întinse cu grâu, porumb, mari cirezi de vite și puțuri petrolifere, dar, locuitorii sunt puțin numeroși… și voturi puține.

Chiar dacă republicanii câștigă categoric în Kansas, Kentucky, Dakota sau Wyoming, nu vor putea compensa, totuși, pierderile pe coastele atlantică și pacifică: state precum California sau New York se află ferm în mâinile democraților, și numai aceste două state reprezintă deja 31% din cele 270 de voturi electorale necesare pentru a câștiga Casa Albă.

Unicul bastion republican important este Texas, dar, cu doar 38 de voturi  electorale, nu poate compensa cele 84 de voturi (55 California, 29 New York). Și, ca lucrurile să fie și mai dificile,  democrații tot câștigă teren în zone tradițional republicane: Carolina de Nord, de exemplu, se lasă sedusă de democrați de când Charlotte, cel mai mare oraș din zona, a crescut datorită faptului că a devenit un puternic centru bancar. Nici Texas-ul nu mai este atât de sigur, deoarece Dallas, care a devenit un centru de cercetări, cu mari spitale, se tot apropie de democrați.

De fapt, peste tot se întâmplă același lucru:  democrații au 60% din voturi acolo unde populația depășește 500.000 de locuitori, au jumătate când această cifra scade, și pierd în localitățile cu mai puțin de 5.000 de suflete.

new-york

Trump a făcut un efort pentru a-și atrage votul clasei de muncitori albi și a reușit..  Dar, nu e suficient; în parte, deoarece generația tânără de la orașe este mare și continuă să crească, și, în parte, deoarece republicanii câștigă voturi atunci când populația se imbogățește, ceea ce nu s-a mai întâmplat de la marea criză din 2008. Atât dacă Trump câștigă, cât și dacă pierde, republicanii vor fi nevoiți să își schimbe mesajul și să caute noi modalități de a-i atrage pe noii americani, care sunt mai tineri și mai puțin credincioși. Poate, cel mai ușor ar fi dacă i-ar face mai bogați…

 Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

diana-molineaux

 ***

Diana Negre es una periodista que nació en Bucarest, Rumanía. Habla muchos idomas, como si fueran… sus lenguas maternas: catalán, español, francés…rumano…(entre otros)…y, por supuesto, inglés, porque, como periodista, se consagró en EEUU, donde vive desde hace muchos años.

Es famosa también en Cuba : su voz ha llegado a ser muy familiar en la isla, a través de los programas emitidos por la emisora de radio JOSÉ MARTÍ.

Acude a Rumanía, a menudo, para dar conferencias sobre temas  de política norteamericana y para impartir clases de periodismo.

¡Es un gran privilegio contar con su colaboración!

¡Trump es un enrarecido,… mientras que Clinton está muy densa!

Es una fórmula para comprender la situación electoral en EEUU, en el momento actual:  Trump gana en zonas en que hay pocos habitantes por kilómetro cuadrado, mientras que Clinton vence en ciudades con más de medio millón de habitantes.

 El dilema republicano             Diana Negre

trump-rural-2

Faltan ya poco más de dos semanas para las elecciones norteamericanas y en este tramo final de la carrera parece que el magnate neoyorquino Donald Trump tiene muy escasas posibilidades de recuperar el retraso acumulado respecto a Hillary Clinton, que lleva una ventaja sólida en los sondeos de opinión.

Ambos candidatos se enfrentaron por última vez en el tercer debate presidencial el miércoles de esta semana y, si bien Trump quedó mejor que en los dos precedentes, no hay indicios de que sea bastante para superar los 6 puntos de atraso en las encuestas: no hay precedentes de que ningún otro aspirante a la presidencia haya recuperado una desventaja semejante en este momento de la carrera electoral.

Aunque algunos institutos demoscópicos tienen proyecciones mucho más favorables a Trump, la mayoría se inclina a favor de Clinton por márgenes FINALES  incluso mayores a estos 6 puntos y los resultados podrían ser mucho peores para el aspirante republicano Trump: El sistema electoral norteamericano no se basa en simples recuentos de votos, sino que sigue la estructura federal del país, de forma que el ganador en los estados con mucha población, se lleva el total de los votos y así apunta a su favor un número mucho mayor que el recibido.

hillary-urbana

 hillary-urbana-2

En realidad, este reparto de votos refleja el apoyo de diferentes grupos sociales norteamericanos a uno u otro partido: A pesar de la agitada campaña que afortunadamente está a punto de terminar, a pesar de las diferentes personalidades de ambos candidatos, es probable que el cómputo de votos refleje lo que los datos estadísticos ya indicaban antes de empezar esta carrera electoral: en Estados Unidos hay más demócratas que republicanos (aproximadamente un 6% más) y si no aparece un candidato que modifique mucho la opinión pública,  serán los demócratas quienes ocuparán la Casa Blanca.

En realidad, ambos partidos se han repartido el poder presidencial por un igual desde la Segunda Guerra Mundial, con 36 años para cada uno a partir del presidente Truman y lo mismo se puede decir del nuevo siglo, pues hasta ahora ha ido 8 años para los republicanos con George W Bush y otros 8 para los demócratas con Barack Obama.

Pero, los cambios demográficos registrados en el país pueden alterar este equilibrio y favorecer a los demócratas – y no solo a Hillary Clinton que se beneficia de la personalidad imprevisible de su rival Donald Trump.

Son cambios profundos y de consecuencias a largo plazo. Es una corriente que afecta algo que hasta ahora ha sido profundamente norteamericano: el alma rural de Estados Unidos, a pesar de su desarrollo económico y tecnológico.

Al visitante de nuestras tierras europeas ESTO no le resulta evidente, en buena parte porque la meca turística norteamericana es Nueva York, una ciudad que no refleja la realidad de un país de escasas aglomeraciones urbanas, grandes extensiones de terrenos deshabitados y una relativa dificultad de transporte.

Pero, este panorama está cambiando, en gran medida porque la nueva generación que en Estados Unidos se conoce como los “millenials”, (los nacidos después de 1980) es el mayor grupo demográfico del país. Estos millenials substituyen así al que hasta ahora había sido el principal grupo, los “baby boomers”, es decir, los que llegaron al mundo entre 1945 y 1968.

Uno de los cambios que probablemente más definen a esta nueva sociedad es la preferencia por las ciudades, algo nuevo en un país donde el ideal era vivir lejos de los centros urbanos, en casas grandes rodeadas de un terreno tan grande posible, lo que obligó a los “baby boomers” a recorrer grandes distancias para acudir diariamente al trabajo….y a pasar sus horas libres cortando el césped.

trump-rural-2

 trump-rural-3

Con las distancias y la escasa densidad de población, las zonas suburbanas ofrecen pocos atractivos culturales y en muchas ciudades pequeñas los centros sociales lo constituyen las comunidades religiosas. Si las grandes urbes están rodeadas de gigantescos anillos sub-urbanos, las ciudades pequeñas tienen también un sistema semejante y sus residentes, aislados y sin grandes servicios públicos, consideran una necesidad tener en casa armas para defenderse.

Clinton y el Partido Demócrata bajo la dirección de Barack Obama se dirigen a la población urbana y no tienen reparo en despreciar públicamente a los “deplorables” que aprecian las armas de fuego y viven pendientes de su fe  religiosa. Su mensaje es muy diferente DEL de otros presidentes demócratas, como Clinton o Carter, hijos de las praderas que no apelaban a los refinados residentes de las ciudades.

america-provinciala-1

En el nuevo planteamiento, los demócratas tienen una ventaja natural: en las enormes extensiones del centro del país, donde vive la población de valores tradicionales y simpatías republicanas, hay enormes praderas con trigo, maíz, grandes manadas de ganado y perforaciones para sacar petróleo, pero poca gente… y pocos votos.

Aunque los republicanos arrasen en Kansas, Kentucky, Dakota o Wyoming, no podrán compensar las pérdidas en las dos costas del país: estados como California o Nueva York están sólidamente en manos demócratas y ellos dos solos representan ya el 31% de los 270 votos electorales necesarios  para ganar la Casa Blanca.

El único bastión republicano importante es Texas, pero con 38 votos electorales no puede compensar los 84 votos de los otros dos (55 California, 29 NY). Para hacerlo aún más difícil, los demócratas van ganando terreno en zonas tradicionalmente republicanas: Carolina del Norte, por ejemplo, se deja seducir por los demócratas desde que su mayor ciudad, Charlotte, ha crecido al convertirse en un centro bancario.  Ni siquiera Texas está garantizada, pues el crecimiento de Dallas, convertido en un centro de investigación y grandes hospitales, la va acercando a los demócratas. En todo el país ocurre lo mismo:  los demócratas se llevan el 60% del voto cuando la población supera las 500.000 personas, se quedan en la mitad cuando baja de esta cifra y pierden en núcleos de menos de 5.000.

Trump hizo un esfuerzo para ganarse el voto de la clase trabajadora blanca y ha tenido éxito.  Pero no es suficiente; en parte, porque la generación joven y urbana es mayor y va creciendo y en parte porque los republicanos ganan votos cuando la población se enriquece, algo que no ocurre desde la gran crisis de 2008. Tanto si Trump pierde como si gana, los republicanos se enfrentarán a la tarea de modificar su mensaje y de buscar formas de atraer a los nuevos americanos que son más jóvenes y menos religiosos. Quizá lo más fácil sería hacerlos más ricos…

Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

diana-molineaux