Frontierele COVID-ului    Washington, Diana Negre

La jumătate de an de când a început pandemia de COVID-19, americanii încă nu s-au pus de acord asupra celei mai bune modalități de a se proteja de virusul care cauzează această boală, însă ce au reușit a fost să-și reconsidere modul de trăi și o fac după placul lor.

Pe de o parte, vacanțele și timpul liber şi le petrec în locuri care, în general, plac unei populații nu prea interesată de viața urbană, ci de dorința de a se bucura de natură și de spații deschise. Pe de alta, locurile unde trăiesc și muncesc acești oameni se află în schimbare, ceea ce poate însemna o reconsiderare a felului de a trăi, a atitudinilor politice și a manierei în care își câștigă traiul.

Nu numai că vacanțele lungi sau scurte s-au schimbat, aici la fel ca de cealaltă parte a Atlanticului, cu călătorii scurte și în locuri puțin aglomerate, dar americanii se mută, de nevoie și din plăcere, din orașele în care locuiesc.

Nevoia este schimbarea pe care o fac întreprinderile, unele dintre ele mari ca Boeing, care se folosește de criza din sector – criza ei proprie, în mod special -, pentru a desființa liniile de producție din statul Washington și a le muta în Carolina de Sud. În cazul întreprinderii Boeing, aceasta e în pierdere și pentru că marile companii aviatice nu mai fac comenzi pentru avionul 737, care, de luni de zile, nu se mai vinde din rațiuni de securitate.

Accidentele cu aparatele 737 vor obliga firma Boeing să suspende producția acestor avioane; acum însă, compania continuă aceeași linie ca ceilalți fabricanți de aparate de zbor și își va închide treptat instalațiile din statele de pe coaste, pentru a le muta în sudul și centrul țării: nu numai că mâna de lucru e mai ieftină acolo, dar și sindicatele au mai puțină putere, cel puțin pentru câțiva ani de acum încolo, și astfel, va putea economisi milioane de dolari.

Casă americană clasică

Dacă toate acestea au o importanță economică evidentă, deoarece vor servi la dezvoltarea unor state mai înapoiate, cum este Alabama, unde familiile câștigă puțin peste jumătate din salariul locuitorilor din Washingon, consecințele politice pot fi și ele foarte mari, și vor deveni evidente peste câțiva ani.

Căci, pe măsură ce un stat devine bogat, voturile conservatoare se vor reduce, iar Partidul Conservator riscă să piardă un teren care până acum a fost sigur, în centrul și în sudul țării. Este un proces care s-a repetat de multe ori: statul Vermont din zona numită Noua Anglie, nu numai că era faimos pentru zăpezile sale abundente, dar și pentru că locuitorii săi erau atât de conservatori încât refuzau beneficiile Asigurărilor Sociale, când a început acest program acum 85 de ani, doarece considerau o umiliță să depindă de stat.

Însă, din 1935, până acum, a avut loc o mare migrare din New York spre Vermont, atât lume care își face vacanțele acolo, cât și oameni care s-au pensionat. Consecința este că acum acesta este unul dintre cele mai progresiste din SUA. Acolo a locuit candidatul prezidențial Bernie Sanders, un om atât de îndrăgostit de comunism, încât mergea să-și petreacă vacanțele în Cuba și în Uniunea Sovietică.

Aceeași deplasare de populație și de mentalitate se vede și în alte locuri: astfel, Colorado era un stat mai degrabă conservator, până când a venit suficientă lume din California, care se „refugia” de programele progresiste, lume care a continuat să voteze pentru partidul democrat, aducând acolo ideile politice din statul lor. Astăzi, Colorado votează pentru Partidul Democrat.

E posibil ca același lucru să se întâmple în unul din statele care cântărește mult pentru republicani, și care este Texas. Deja capitala sa, Austin, votează cu democrații de ceva timp, deoarece populația sa este o copie a altor centre urbane, cum sunt Washington sau New York. Pe măsură, însă, ce sosesc acolo oameni din California, voturile merg tot mai mult spre democrați.

Este posibil ca acest efect să se observe deja în luna viitoare, iar Texasul să fie o decepție pentru republicani, ceea ce ar crea noi probleme pentru partidul lor. Oricum, situația este acum total anormală, deoarece președintele Trump s-a îmbolnăvit de COVID și nimeni nu știe cum va evolua o boală deosebit de periculuoasă pentru un om ca el care are 74 de ani.  

COVID a accelerat tendința de a fugi de centrele urbane, nu numai pentru că întreprinderile caută locuri cu costuri mai mici, ci și pentru că muncitorii vor să meargă să locuiască undeva unde să-și împlinească cu bani mai puțini „visul american”, adică să doarmă într-o casă foarte mare, în mijlocul unui teren pe care nu l-ar putea plăti în marile orașe.

Nimeni nu știe când va fi gata vaccinul, nici cât va fi de eficient pentru a proteja lumea de COVID, însă se pare că va fi prea târziu pentru a opri un proces care se potrivește foarte bine cu spiritul anti-urban al americanilor.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Les fronteres del covid   Washington, Diana Negre

Mig any des que va començar la pandèmia del Covid, els nordamericans encara no s´han posat d’acord en quines son les millors maneres per a protegirse del virus del Covid, pero el que sí han fet es replantejarsse la manera de viure i ho fan d’una manera molt d’acord al seu gust.

D’una banda, les vacances i el temps lliure els porten als llocs que generalment agraden a una población amb pocs interessos per a la vida urbana i molt dessig de gaudir de la natura i els espais oberts. D’un altre, els seus llocs de residencia i treball van canviant,el que pot representar un replantejament de la manera de viure,las actituts polítiques i la manera de guanyarse la vida.

No es ja només que les vacances llargues i curtes han canviat, aquí com a l’altre banda de l’Atlántic, amb viatges curts i llocs amb poques aglomeracions, es que també van canviant de ciutat de residència, no nomès per necessitat, sinó també per gust.

La necesitat es el canvi que están fent les empreses, algunes tant grans com Boeing, que aprofita la crisi -del sector i la seva en particular-, per eliminar línees de producción a l’estat de Washington i portarles a Carolina del Sud. En el cas de Boeing, no pateix nomès perque les companyies d’aviació no encarreguen avions, sinó també per els seus problemas amb l’avió 737, que fa mesos ha deixat de vendre per raons de seguretat.

Els accidents amb aparells 737 van obligar Boeing a sospendre la seva producción d’aquests aparells, peró ara l’empresa segueix la mateixa línea que altres fabricants d`aeronáutica i va tencant les instal.lacions als estats costaners per anarse cap al sur i centre del país: no nomès que la mà d’obre es mes barata, sinó que també els sindicats tenen molta menys força i, al menys durant uns quants anys, podrán estalviar milions de dòlars.

Si tot aixó te una importancia económica evident, perque servirá per desenvolupar estats mes enderrerits com Alabama, on les famílies guanyen poc mes de la meitat que els residents de Washingon, les consequències polítiques poden ser també molt grans, tot i que caldrà esperar uns quants anys perque siguin evidents.

Es perque, a mesura que un estat es va fent ric, els vots conservadors van baixant i el Partit Republicà te un risc de perdre el que fins ara havia estat un terreny segur, en el centre i sur del país.  Es un procés que s’ha repetit molts vegades: l’estat de Vermont a Nova Angleterra, no només era famós per la gran cantitat de neu, sinó que els seus residents eren tan conservadors que van rebuitjar els beneficis de la Seguridad Social quan va començar el programa fa ara 85 anys, perque consideraven una humiliació dependre de l’Estat.

Casa americana clásica

Pero des de 1935 fins ara hi ha hagut una gran emigració de Nova York a Vermont, tant de gent que hi va per fer vacances, con d’altre que s’hi jubila. La consequència ha estat que avui es un dels llocs mes progressistes del país i allá hi viu el candidat presidencial Bernie Sanders, un home tan enamorat del comunisme que anava de vacances a Cuba i la Unió Soviética.

El mateix trasbals de población i de mentalitat es visible en altres llocs: així, Colorado era un estat mes aviat conservador, fins que van arribar prou gent de Califòrnia que, malgrat “refugiarse” dels programes progressistes, han seguit votant per el partit demócrata i han exportat així les idees polítiques del seu estat. Avui, Colorado vota pel Partit Demòcrata.

Es posible que el mateix arribi a un dels estats que me pesen per els republicans, que es Texas. Ja la seva capital, Austin, vota demócrata des de fa temps perque la seva población es una cópia dels altres centres urbans com Washington o Nova York, peró a mesura que hi van arriban a la resta dels estats gent de Califórnia, els vots van anant mes i mes cap als demòcrates.

Es posible que aquest efecte es pugui notar ja en les eleccions del mes que ve i que Texas sigui una decepció per els republicans, el que afaixiria encara mes problemas per el seu partit. De tota manera, la situación es ara totalment anormal perque el president Trump, ha agafat també el Covid i ningú sap com evolucionará una malaltia que es especialmente perillosa para a la gent gran come ell, que ha passat ja dels 74 anys

El Covid ha accelerat la tendencia de fugir dels centres urbans, no nomès perque les empreses cerquen llocs amb costos mes baixos, sinó que també els treballadors volen anar a viure a on poden aconseguir amb molts menys diners, el “somni americà”, que vol dir poder dormir en una casa molt gran al mig d’un terreny impagable en les grans ciutats.

Ningú sap quan arribarà la vacuna ni com será de efectiva per protegir del Covid, peró sembla que serà massa tard per aturar un procés que encaixa tan be amb l’esprit anti-urbà dels nordamericans.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.