DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI I


BRÂNCUȘI: MĂIASTRA DIN 1910-1911

În această Măiastră, Brâncuși s-a întrecut pe sine: Zeița-pasăre ca stâlp funerar. La fel de interesante și pasărea și soclul.
Pasărea o închipuie pe Zeița care-și primește fiii din nou în pântecele ei.Zeița-pasăre sau Zeița-pântece (o Glie ornitomorfă). Pântecele unde ei vor renaște. De aceea seamănă cu o femeie însărcinată gata să nască.
În basmele noastre, ea este pajura care trece sufletele pe lumea cealaltă. Pasărea psihopompă. Ea îl înghite pe Făt-Frumos și îl scuipă apoi renăscut.
La strămoșii noștri proaspăt creștinați Zeița-pasăre a devenit pasărea sufletului sau, mai bine spus, sufletul închipuit ca o pasăre care-și ia zborul spre lumea de dincolo.
Soclul e o capodoperă: două cucuvele/bufnițe stilizate, păzitoare ale Porții… Ai spune că aduc cu păsările mumificate din vechiul Egipt. Unde bufnița, ca în întregul Orientul Mijlociu și Apropiat, este o pasăre psihopompă și un dublu al Zeiței în ipostaza sa de răpitoare, dar și de călăuzitoare a sufletelor
Cele două cucuvăi au ciocul sub bărbie și împreună cu capul formează cercul etern al vieții-morții și renașterii. Sunt nemișcate, tăcute, solemne, atot-știutoare. Văzătoare.
În Grecia veche, bufnița era înaripata Atenei (Cea cu ochi de bufniță/cucuvaie). Grecii îi spuneau: γλαῦξ. Glaux. Adică strălucitoarea. Scânteietoarea. Luminoasa. Sau Cea Albastră. De la ideea cerului albastru-strălucitor. Sau a lunii scânteietoare. Rădăcina indo-europeană era *gal- a scânteia, a străluci…
Lumina din întuneric. Strigătul de rămas bun, dar și de eliberare:

Măiastra, 1911, Tate, Londra

Cucuvăile care păzesc intrarea Tărâmului de Dincolo:

Sigur un model…

Inanna, Regina nopții (Burney Relief) British Museum, 2.300-2.000

De fapt, Inanna este reprezentată aici în ipostaza de Zeiță a Morții, a Trecerii spre Lumea de Dincolo: Nin-ninna (ninna în sumeriană înseamnă bufniță !)… Zeița Bufniță ! Sfânta stăpână bufniță !

Poate un model:

Stelă funerară, Egipt

Sau un alt model:

Zeița-pasăre, Muzeul Vechii Tere, Santorini

AUTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA-HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.