A LĂTRA ȘI A MUȘCA Washington, Diana Negre
Pe măsură ce se desfășoară președinția lui Donald Trump, se pare că devine nesigur proverbul că lătratul mult nu duce la vreo mușcătură, deoarece, spre bucuria adepților și spre disperarea opozanților săi, președintele american își pune într-adevăr în practică promisiunile electorale.
Astfel, Trump a promis că îi va stârni pe aliații din NATO să dea mai mulți bani Alianței, va constrânge țările care exportă în SUA să-și îmbunătățească condițiile comerciale, va re-negocia NAFTA (Tratatul Nord-american de Liber Schimb), va opri intrarea musulmanilor în țară și va combate imigrarea ilegală, lucruri pe care s-a străduit să le înfăptuiască imediat după ce și-a preluat atribuțiile.
Nu le-a reușit pe toate din cauză că s-au opus unii judecători și funcționari ai Americii, însă magnatul newyorkez, obișnuit ca ordinele sale să fie respectate și înflăcărat de sprijinul adepților săi, nu cedează în strădaniile sale și ia noi măsuri, în fiecare zi.
Ultima dintre ele vizează sectorul care a opus cea mai mare rezistență mandatului său, adică, funcționarii federali, una dintre „elitele” social-economice, care, după cum afirmă președintele, populează „mlaștina” corupției pe care a promis că o va „drena”, atunci când și-a făcut campania electorală.
După ce s-a plâns în mod public de protecția de care beneficiază acest sector, practic singurul din țară căruia i se garantează că nu va fi afectat de concedieri și că se va bucura de măriri salariale constante, și-a pus în practică amenințările și i-a înghețat salariile.
Nu mai este nevoie să spunem că funcționarii și mulți membri al Congresului – care a aprobat recent o mărire a salariilor din sectorul public – au strigat până la cer, dar, argumentația lui Trump îl va face, fără îndoială, și mai iubit de adepții săi: funcționarii, spune președintele, vor fi premiați numai dacă va crește randamentul lor, la fel ca în sectorul privat, care este majoritat în țară.
Trump, hărțuit din toate părțile spectrului politic din țară, nu pare a fi intimidat și nici nu dă semne de oboseală pentru a continua să lărgească această breșă.
Un alt exemplu de tenacitate este încăpățânarea sa împotriva imigrării ilegale, un cal de bătaie foarte util și sigur, care îi entuziasmează pe partizanii săi. Funcționarii de la ICE (Controlul Imigrării și al Vămii) au putut vedea că rândurile lor au sporit de la 2.700 la 6.000 de angajați. Sunt cei care îi urmăresc pe narco-traficanți și îi vânează pe cei care nu au acte de ședere în țară, indiferent dacă au comis sau nu infracțiuni pe teritoriul SUA.
Primul semnal în acest domeniu l-a dat atunci când a anulat ordinul executoriu al predecesorului său, Obama, prin care se autoriza rămânerea în țară celor fără acte în regulă și care erau copii când au venit în SUA. Trump a dat un răgaz de șase luni legiuitorilor ca să elaboreze o lege a imigrării, ceea ce se străduiseră să facă, însă, fără succes timp de mulți ani, dar, intervenția tribunalelor a oprit decizia lui Trump… și, odată cu aceasta, a scăzut și graba procesului legislativ, astfel încât imigranții se află în același limb ca înainte.
O altă dovadă recentă că președintele își îndeplinește promisiunile electorale o reprezintă negocierile cu Mexicul pentru a ajunge la un tratat comercial care să înlocuiască NAFTA și care va da rezultate, probabil, peste puțin timp, dacă și Canada acceptă modificările.
Mai greu îi va fi lui Trump cu China, o țară pe care a acuzat-o, în mod repetat, că abuzează de oportunitățile pe care Washington-ul i le-a tot oferit de mult timp. De fapt, China este unul dintre obiectivele negocierilor sale asupra Nafta, dar și cu Europa, deoarece urmărește să-i surpe terenul Pekin-ului. În această chestiune, îi va fi mult mai dificil, deoarece are de a face cu o țară foarte mare, cu multe resurse și cu o mare influență, care funcționează cu o caracteristică pe care Trump se pare că nu o are: răbdarea.
Autor: Diana Negre
Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com y Diana Negre.
***
LADRAR Y MORDER Washington, Diana Negre
A medida que va transcurriendo la presidencia de Donald Trump, parece que no es siempre cierto esto de que el mucho ladrar lleva a poco morder, porque para deleite de sus seguidores y desesperación de sus rivales, parece que realmente lleva a la práctica sus promesas electorales.
Así, Trump prometió azuzar a los aliados norteamericanos de la OTAN para que den más dinero a la Alianza, apretar a los países que exportan a Estados Unidos para mejores condiciones comerciales, renegociar el NAFTA (Tratado de Libre Comercio de Norteamérica), frenar la entrada de musulmanes, o combatir la inmigración ilegal, cosas que ha intentado hacer inmediatamente después de tomar posesión.
No lo ha conseguido todo, debido a la oposición de jueces y funcionarios norteamericanos, pero el magnate neoyorquino, acostumbrado a que se respeten sus órdenes y enardecido por el apoyo de sus seguidores, no ceja en su empeño y cada día va tomando nuevas medidas.
La última afecta a uno de los sectores que más resistencia ha puesto a su mandato, que son los funcionarios federales, una de las “elites” socio-económicas que, según él, pueblan el “pantano” de corrupción que prometió “drenar” cuando hacía campaña.
Y es que, después de haber lamentado públicamente las protecciones que tiene este sector, prácticamente el único del país que tiene garantías contra el despido y recibe subidas de sueldo regulares, ha puesto en práctica sus amenazas y ha decidido congelarles el sueldo.
No hace falta decir que los funcionarios y muchos miembros del Congreso –que aprobó recientemente un aumento de los salarios públicos- han puesto el grito en el cielo, pero la argumentación de Trump con toda seguridad le hará aún más popular entre sus seguidores: los funcionarios, dice el presidente, han de verse premiados tan solo si aumenta su rendimiento, algo semejante a lo que ocurre en la empresa privada – donde trabaja la mayoría del país.
Trump, acosado por todas partes del espectro político del país, no parece amilanarse ni da muestras de cansancio a la hora de seguir en esa brecha.
Otro ejemplo de tenacidad es su encono contra la inmigración ilegal, un caballo de batalla muy útil y seguro y que entusiasma a sus seguidores. Los funcionarios de ICE (Control Migratorio y Aduanero) han visto engrosarse sus filas de 2.700 a 6.000, un número que no tiene suficiente trabajo persiguiendo a narcotraficantes y se dedica a la caza y captura de los sin papeles, tanto si tienen un historial delictivo como si no.
El primer aldabonazo en este terreno lo dio cuando anuló la orden ejecutiva de su predecesor Obama, que autorizaba la permanencia de los indocumentados que habían llegado de niños a Estados Unidos. Trump dio seis meses de tiempo a los legisladores para que aprobaran una ley migratoria, algo que han intentado sin éxito durante muchos años, pero la intervención de los tribunales paró la decisión de Trump… con la consecuencia de que también quitó premura al proceso legislativo, de forma que los inmigrantes siguen hoy en el mismo limbo que antes.
Otra reciente muestra de cumplimiento de promesas electorales han sido las negociaciones con México para un tratado comercial que substituya al NAFTA y que, probablemente, darán fruto dentro de muy poco si también Canadá se incorpora a las modificaciones.
Donde Trump lo tiene más difícil es con China, un país al que ha acusado repetidamente de abusar de las oportunidades que Washington le ha ofrecido durante mucho tiempo. En realidad, China es uno de sus objetivos en sus negociaciones del Nafta o con Europa, pues quiere minarle el terreno a Pekín. Y aquí es ya algo –o mucho más – difícil, pues se enfrenta a un país enorme, con grandes recursos e influencia y que funciona con una cualidad que no parece tener Trump; la paciencia.
Autor: Diana Negre
Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com y Diana Negre.
ghemulariadnei 