Jens Spahn

NECAZURILE DREPTEI GERMANE

Uniunea Creștin-Democrată germană (CDU) este acefală, în aceste momente, și va rămâne așa până pe data de 25 aprilie, când va avea loc congresul său extraordinar. Dacă, în mod oficial, în aceste momente, nu există nimeni în partid care să fie la conducere, aspiranți există. Însă puțini – trei – și relativ puțin atrăgători pentru masa afiliaților la acest partid.

Desigur, situația aceasta poate fi văzută și altfel: lunga perioadă de când e Angela Merkel în fruntea țării și a CDU a fost pe cât de pragmatică, pe atât de lipsită de ideologie. Adică, s-a lăsat dusă de curent ca să trăiască și să prospere în pace, fără să traseze rute și priorități politice; și fără să așeze bazele pentru a putea face față schimbărilor pentru un viitor, evident, incompatibil cu imobilismul.

CDU suferă o hemoragie electorală alarmantă de ani buni încoace. Acest declin a fost suportabil pentru conducerea partidului doar pentru faptul că rivalul tradițional – Partidul Social-Democrat (SPD) pierde și mai mulți votanți. Însă, viitorul imediat al partidului este îngrijorător. Atât de îngrijorător încât unul dintre conducătorii mai răsăriți, ministrul federal, Jens Spahn, s-a retras din lupta pentru șefie. Ambițiosului și calculatului Spahn i s-a părut că și în cazul în care ar fi câștigat, a fi în fruntea CDU, acum, nu ar fi fost o afacere. Ce să mai spunem, dacă ar fi încercat și nu ar fi reușit…

Aceasta explică faptul că, cu toate că era favorit în cursa pentru șefie, Spahn și-a retras brusc, săptămâna trecută, candidatura. Nu numai că a abandonat lupta pentru conducere, dar, a anunțat, în mod public, că cere susținătorilor săi să îl sprijine, de acum încolo, pe Armin Laschet, șef al guvernului local din Renania Westfalia, și candidatul cel mai apropiat de Merkel și de „politica sa amorfă”.

Armin Laschet

Friedrich Merz

Norbert Roettgen

De fapt, la 25 aprilie, CDU va trebui să aleagă între un întreprinzător cu idei clare și succese în comerț, dar cu un program foarte conservator –  Friedrich Merz -; un rupturist moderat – Norbert Roettgen –, care este mai puțin cunoscut printre membrii acestui partid decât ceilalți doi candidați; și un continuator, Laschet. Pentru primii doi, această alegere este practic ultima șansă de a urca la conducerea partidului; ori, acest lucru nu este un argument bun. Cel de al treilea candidat are avantajul poziției sale la nivelul landurilor federale precum și aprobarea conducerii federale. Dar, la momentul adevărului, acest ultim argument ar putea avea un efect contrar…

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

CUITAS DE LA DERECHA ALEMANA

Jens Spahn

La CDU (cristianodemócratas) alemana es acéfala en estos momentos y lo será por lo menos hasta el próximo 25 de abril, cuando celebre su congreso extraordinario. Y si oficialmente en estos momentos no hay nadie en el partido que marque la pauta, aspirantes a hacerlo sí que hay. Pero pocos – tres – y relativamente poco atractivos para la masa de afiliados.

Claro que esto también se puede ver de otra manera: los largos años de mando de Ángela Merkel al frente del país y de la CDU han sido tan pragmáticos como carentes de ideología. Es decir que este ir con la corriente ha permitido vivir y prosperar en paz, pero sin marcar rutas y prioridades políticas; tampoco ha permitido siquiera sentar las bases con que afrontar los cambios necesarios para un futuro que es, evidentemente, incompatible con el inmovilismo.

La CDU viene padeciendo una sangría electoral alarmante desde hace años y este declive ha sido soportable para la dirección del partido únicamente porque el rival tradicional – los socialdemócratas (SPD) – está perdiendo aún más votantes. Pero el porvenir inmediato del partido alarma. Y alarma tanto que uno de sus dirigentes más destacados, el ministro federal, Jens Spahn, se ha retirado de la lucha por la jefatura. Al ambicioso y calculador político Spahn le ha parecido que incluso si ganase, hacerse con la jefatura de la CDU ahora sería un mal negocio. Y no digamos, si lo intentase y fracasara…

Esto explica que siendo el favorito en la carrera, Spahn retirase súbitamente la semana pasada su candidatura. Y no solo abandonó la lucha por la jefatura, sino que anunció públicamente que pedía a sus seguidores que apoyasen a partir de ahora a Armin Laschet, jefe del Gobierno de Renania Westfalia, y el candidato más próximo a Merkel y su “política amorfa”.

Armin Laschet

Friedric Merz

Norbert Roettgen

En realidad, el 25 de abril próximo, la CDU tendrá que elegir entre un empresario de ideas claras y grandes éxitos mercantiles, pero de programa muy conservador –  Friedrich Merz -; un rupturista moderado – Norbert Roettgen –, que es menos conocido entre los afiliados que los otros dos candidatos; y un continuista, Laschet. Para los dos primeros esta elección es prácticamente su última oportunidad de encaramarse a la cima del partido; no es precisamente un buen argumento. El tercer candidato tiene la ventaja de su posición en el mundo de los Gobiernos federados y de tener el visto bueno de la dirección federal. Aunque, a la hora de la verdad, este último argumento podría resultar contraproducente…

Valentin Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentín Popescu.