Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

A duce un război, timp de un deceniu, costă… costă, chiar, foarte mult. Dar, a duce un război pentru a… nu învinge… pare a fi ilogic, chiar în logica criminală a războiului. Explicația e simplă : victoria ar costa mai mult decât războiul.

Și atunci, n-ar fi mai bună pacea, renunțând, pur și simplu, la război?

 ARABIEI SAUDITE… I S-A APLECAT DE ATÂTA YEMEN

 

Războiul din Yemen este unul dintre lucrurile incredibile pe care ni le tot oferă Orientul Mijlociu : zece țări arabe bogate s-au aliat împotriva celui mai sărac stat islamic, Yemen–ul, și nu reușesc să-l învingă, la capătul a zece ani de atacuri ne-discriminate, care au costat viața a 10.000 de yemeniți.

Desigur, situația se prezintă astfel doar pe hârtie. Din cei zece aliați, doar Arabia Saudită, Bahrain și Qatar luptă în Yemen, împotriva triburilor zaidite (o sectă șiită) a huthi-lor, iar ofensiva militară a celor trei este exclusiv tehnică, adică, se deșfășoară doar cu aviație și arme sofisticate, deoarece infanteria o formează triburile yemenite care îi dușmănesc pe huthi.

Cu toate că acest mod de a  acționa „în stil american” nu a cauzat pierderi în rândurile armatelor aliate, războiul din Yemen a însemnat pentru Riad o sângerare economică imensă. Din cauza acestei hemoragii, Arabia Saudită s-a văzut nevoită, pentru prima data, în ultimul sfert de secol, să solicite un credit de zece miliarde de dolari.

Suma aceasta este aproape identică cu factura pe care i-au prezentat-o SUA și Marea Britanie Riad-ului,  pentru armele pe care i le-au vândut în ultimii zece ani.

Costul enorm al acestui conflict este cu atât mai dureros pentru Riad, cu cât singura cucerire mai importantă obținută a fost ocuparea portului Aden; încercările de a lua capitala, Sanaa, portul Hudaida, precum și orașul-cheie din munți, Taizz,  nu au  reușit, ele rămânând în mâinile forțelor huthi și a altor triburi prietene cu Saleh.

Ali Abdullah Saleh președintele Republicii  Yemen între 22 mai 1990 și 25 de februarie  2012

Yemenit privind dezolat  ruinele din Sanaa

Situația militară specială a Yemen-ului e complicată, fiind mai ușor de explicat decât de înțeles.

Cauza mai veche a conflictului s-a aflat în rivalitatea istorică dintre Teheran și Riad pentru dominația lumii islamice. Cauza imediată este schimbarea bruscă a politicii saudite de a-i retrage încrederea lui Ali Abdullah Saleh, omul forte al Yemen-ului timp de mulți ani, pentru a-l îndepărta de la putere. Saleh și triburile care i-au rămas prietene sunt principalii aliați ai huthi-ilor, în prezent.

Modalitatea de a duce „un război de la distanță”, se datorează, mai ales, neîncrederii Riad-ului în capacitatea trupelor saudite…, dar, și temerii că o eventală cucerire a Yemen-ului ar fi și mai costisitoare decât războiul însuși.

A ocupa o țară muntoasă, sărăcăcioasă, aproape fără structuri statale, este o experiență care i-a înfrânt, la vremea ei, chiar pe ruși și pe americani, în Afganistan. Dacă Riad ar reuși o asemenea ispravă militară, s-ar afla în fața unei situații păguboase : aceea de a hrăni  21.000.000 de locuitori, atât de săraci, încât, doar pentru a face față unor nevoi imediate i-ar trebui, anual – după unele calcule ale ONU – 1,8 miliarde de dolari, pe o perioadă mai mare de cinci ani, posibil, zece.

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.