Mormântul gramaticului Lysias

Aici, aproape de tot, la dreapta, cum intri,
aici l-am îngropat pe înțeleptul Lysias, (știi,) gramaticul (nostru),
(chiar) în Biblioteca din Beirut. Locul i se potrivește de minune.
L-am pus aici ca să fie aproape de toate ale lui – poate și le amintește și acolo, (cine știe):
sholii, texte, lexicoane și gramatici, scrieri,
tomuri întregi cu interpretări, glose și comentarii despre greaca vorbită pe-aici.
Așa i se vede și mormântul, când trecem pe lângă el,
după cărți, și putem să ne și oprim puțin să i ne-nchinăm.

***
Λυσίου γραμματικού τάφος

Πλησιέστατα, δεξιά που μπαίνεις, στην βιβλιοθήκη
της Βηρυτού θάψαμε τον σοφό Λυσία,
γραμματικόν. Ο χώρος κάλλιστα προσήκει.
Τον θέσαμε κοντά σ’ αυτά του που θυμάται
ίσως κι εκεί – σχόλια, κείμενα, τεχνολογία,
γραφές, εις τεύχη ελληνισμών πολλή ερμηνεία.
Κι επίσης έτσι από μας θα βλέπεται και θα τιμάται
ο τάφος του, όταν που περνούμε στα βιβλία.

Κωνσταντίνος Καβάφης/1911,1914

Kavafis avea aproape 48 de ani când a scris Mormântul gramaticului Lysias (februarie 2011), un epitaf pe care l-a publicat trei ani mai târziu (în Nea Zoi, martie 1914). Și primul din seria de cinci Morminte…/Τάφοι… epitafuri, publicate între 1914 și 1918.

Avea vârsta unui mentor deja. Un mentor ca Lysias, gramaticul din Beirut-ul elenistic. Un oraș prosper (distrus de romani în anul 140 î.Hr., reconstruit de Augustus și devenit înfloritor în timpul lui Claudiu și Caracalla – scrie F. M. Pontani), cu mulți greci și elinofoni, unde elina se auzea peste tot. Corectă sau mai puțin corectă… Vorbită mai mult sau mai puțin ca la Atena… Dar, mai degrabă, nu tocmai limba lui Sofocle sau a lui Platon.

Ce să fi citit Kavafis? Ce să-l fi inspirat? Epitafurile/Epigramele din Antologia Palatină? Antologia Palatină… Biblia lui. Ce l-a făcut să-l creeze pe dascălul din Beirut? Lysias, un nume foarte… grecesc, poate a existat… poate a fost chiar șeful școlii de gramatică din acest oraș cu o bogată tradiție de filologie clasică. Unul din cele mai importante pentru Diasporă, bine elenizat. Lysias: filolog, sholiast, editor al clasicilor greci, autor de gramatici, de dicționare/lexicoane, așadar lexicograf… Un hermeneut care edita, adnota și comenta scrierile lui Homer, ale tragicilor, ale lui Aristofan, Platon și Aristotel, care (re)stabilea, așadar, textul original, curățându-l de adaosuri și interpolări ale diverșilor copiști; un gramatic care întocmea liste paralele de cuvinte, forme și expresii din greaca clasică care, în limba comună, koine (κοινή), greaca alexandrină (aici feniciană), de fapt, greaca vorbită în Diaspora, ajunseseră să fie deformate de vorbitorii barbari/ne-greci.

Lysias putea fi un confrate al lexicografului atticist Phrynihos din Bitinia/Φρύνιχος ὁ Βιθυνός sau Phrynihos Arabul/Φρύνιχος Ἀράβιος din secolul al II-lea d. Hr. care a întocmit un catalog al greșelilor de limbă: Verbe și nume din dialectul attic/Έκλογαί ρημάτων και ονομάτων αττικών.

Lysias putea fi și un confrate al lexicografului atticist Elios Miris/Aelios Miris (Αίλιος /Αέλιος Μοίρης) din secolul II/III, numit și Atticistul/Αττικιστής, cel care a făcut o listă cu forme, cuvinte și expresii din dialectul attic (vorbit la Atena) pe care le recomanda în locul formelor greșite, deformate, care se impuseseră în limba Diasporei: Cuvinte din dialectul attic/Λέξεις άττικαί.

Erau liste paralele, pe două coloane, o coloană cu forma corectă, clasică, și cealaltă în care era trecută forma greșită, din koine. De pildă, Phrynihos scria: «νηρὸν» ὕδωρ μὴ εἴπῃς, ἀλλὰ «πρόσφατον»/să nu spui apă «nouă», ci «proaspătă»; sau: «αὐθέντης» μηδέποτε χρήσει ἐπὶ τοῦ «δεσπότης»/a nu se folosi niciodată «stăpân» în loc de «domn». Un sfat rămas zadarnic, să spunem, dat fiind că «νηρὸν» ὕδωρ, apă nouă, este forma care a rezistat în timp: în neogreacă apă se spune… νερό, tot ce a mai rămas din «νηρὸν» ὕδωρ, și «δεσπότης» a fost înlocuit de «αὐθέντης», devenit αφέντης, αφεντικό, șef, stăpân.

Din nou, Lysias putea fi un confrate al gramaticului latin Valerius Probus (secolul III sau IV) care ne-a lăsat un catalog, pe două coloane paralele, cu cuvinte din latina clasică ajunse deformate în latina vulgară/târzie: Appendix Probi. Și, mai degrabă, numele nu-i chiar întâmplător: un Lysias trăise la Atena (ca metec privilegiat) în secolul al V-lea și fusese… unul din cei mai mari retori greci pomeniți în Canonul alexandrin.

Nu-i limpede? Kavafis a scris Mormântul gramaticului Lysias doar pentru a etala opera unui gramatic:„… sholii, texte, lexicoane și gramatici, scrieri, tomuri întregi cu interpretări, glose și comentarii despre greaca vorbită…” în Diaspora/σχόλια, κείμενα, τεχνολογία, γραφές, εις τεύχη ελληνισμών πολλή ερμηνεία.” De fapt, l-a scris, ca pe multe altele, ca să arate lumii că greaca a fost limba celui mai vast imperiu politic și cultural din toate timpurile (ἑλληνική οἰκουμένη = Oἰκουμένη/lumea greacă = lumea locuită) și limba celei mai mari culturi a lumii din toate timpurile. Și să arate că, fără acești devoți ai Limbii, greaca ar fi dispărut de mult din comunitățile elenizate din Orient și de pretutindeni, din ἑλληνική οἰκουμένη.

Și, nu întâmplător felul de a vorbi al discipolului lui Lysias, anume căutat de poet, un stil neîngrijit și total lipsit de eleganță, trimite la greaca săracă, colocvială și ușor stricată a unui… barbar… elinolatru și elinomathis, adică dornic să învețe să vorbească și să se poarte ca grecii.

Lămurire: am tradus τεχνολογία cu: lexicoane și gramatici, dar cuvântul poate fi tradus și cu următoarele: însemnări și note de text, de gramatică, de vocabular, de grafie și ortografie sau însemnări privitoare la diferențele dintre manuscrise și variantele de text.

Iată definițiile celor doi termeni pentru care Kavafis a scris, de fapt, Mormântul gramaticului Lysias:
τεχνολογία = traité ou dissertation sur un art, exposé des règles d’un art; systematic treatment of grammar/συστηματικὴ ἐξέτασις, γραμματικὴ ἀνάλυσις/επιστημονική πραγματεία για μια τέχνη ή επιστήμη; γραμμ. α) ο λόγος που αναφέρεται στην τέχνη, δηλαδή στη μελέτη, διαπραγμάτευση και ανάλυση λογοτεχνικών έργων; β) (από τους αλεξανδρινούς χρόνους και ύστερα) η μελέτη, ανάλυση και παρουσίαση τή γραμματικής, δηλαδή του μορφολογικού συστήματος της γλώσσας νεοελλ.

Ἑλληνισμός = imitation of the Greeks, Hellenism, LXX 2 Ma. 4.13./use of a pure Greek style and idiom, as an ἀρετὴ; use of the κοινή, opp. to strict Atticism, paganism; ref. a la cultura y relig. Griegas 1. helenismo, helenidad de la fil. Griega; 2 op. al cristianismo paganismo a) de la relig. de origen o influencia griegos; 2 imitación de lo griego, helenización; II ref. la lengua: 1 uso del griego, empleo de la lengua griega/corrección en el uso del griego; establecida por tradición γενομένη ἐν Ἑλληνισμοῦ παραδοχῇ •Περὶ Ἑλληνισμοῦ tít. de varias obras sobre corrección léxica, griego, lengua griega; το σύνολο όλων τών Ελλήνων ή τών Ελλήνων που ζουν σε ξένη περιοχή («ολόκληρος ο ελληνισμός», «ο ελληνισμός της διασποράς»)/ο ελληνικός πολιτισμός και η ελληνική παράδοση/η περίοδος μετά τον Μέγα Αλέξανδρο, οπότε διαδόθηκε στην ανατολική Μεσόγειο και στη Μέση Ανατολή ο ελληνικός πολιτισμός ώς την επιβολή της ρωμαϊκής αυτοκρατορίας αρχ.-μσν. ειδωλολατρία, η αρχαία θρησκεία; αρχ. 1. η μίμηση του πολιτισμού τών Ελλήνων 2. (για λόγο) η χρήση καθαρής ελληνικής γλώσσας 3. η χρήση της κοινής, σε αντίθεση προς την αττική διάλεκτο.

***

Ce trebuie că s-a întristat domnul Kavafis, în Alexandria de dincolo, când doi falși traducători, Dimitris Kanellopoulos şi Eugen Uricaru, au lansat pe piața din România, în anul 2023, o traducere integrală a operei sale: Opera poetica de Konstantinos P. Kavafis, la editura Școala Ardeleană din Cluj.

Dimitris Kanellopoulos nu știe românește, iar Eugen Uricaru nu știe grecește.

Ce le-a ieșit? O batjocorire a celui mai grec poet al Greciei: Konstantinos Kavafis. Și a unuia dintre cei mai mari poeți ai secolului XX.

De ce batjocură? Pentru că traducerile sunt nu numai stângace, dar și pline de greșeli… Toate, fără excepție…

Doi impostori care și-au permis să-l mutileze, să-l căsăpească pe cel mare poet al grecilor din toate timpurile. Iată cum sună traducerea poemului de mai sus, născută în două minți… eufemistic spus… neputincioase. Sublinierile îmi aparțin:

MORMÂNTUL LUI LISIAS, GRAMATICIANUL
La dreapta, aproape de intrare, în biblioteca
din Beirut l-am îngropat pe Lisias, gramaticianul
Locul i se potrivește perfect. E așezat alături de lucrurile sale
care, poate, îi ajută ținerea de minte chiar și acolo –
comentarii, texte, note tehnice, variante,
multe cărți cu studii grecești.
Și așa, intrând în bibliotecă, vom vedea
mormântul său și îl vom omagia
când vom începe să învățăm din cărți.

Și iată câteva din traducerile poemului în română și în câteva limbi europene:

Aurel Rău, Ed. Univers, 1971

Socrate C. Zervos și Patricia Portier, Ed. Imprimerie Nationale, 1992,

Daniel Mendelsohn, Harper Press, 2013

Michel Volkovitch, Le miel des anges, 2017

Pedro Bádenas de la Peña, Alianza Editorial, S. A., Madrid, 1991

Ramón Irigoyen, DEBOLS!LLO, 2016

Renata Lavagnini, Giunti-Bompiani, Milano-Firenze, 2021

Paola Maria Minucci, Donzelli, 2019

Evangelos Sachperoglu, Oxford University Press, 2008

Filippo Maria Pontani, 1961

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.