Diana Negre  s-a născut la București

Vorbește multe limbi, ca și cum ar fi limbile ei materne: catalană, spaniolă, franceză…română…(printre altele)…și, desigur, engleza, deoarece, ca jurnalistă, s-a consacrat în  Statele Unite ale Americii, unde locuiește de mulți ani.

Este foarte bine cunoscută și în Cuba : vocea ei e foarte familiară în insulă  grație emisiunilor pe care le transmite postul de radio JOSE MARTI. (Echivalentul a ceea ce a fost Radio Europa Liberă).

Obișnuiește să vină în România pentru a ține conferințe pe teme de politică americană  și pentru a preda lecții de jurnalism.

Este un mare privilegiu să beneficiem de colaborarea Dianei Negre!

Donald Trump, primul discurs în fața Congresului 2 martie 2017

 ¿Quo Vadis America?   Încotro te îndrepți, America ?

Washington,  Diana Negre

Respingerea pasională și în masă pe care a provocat-o venirea lui Donald Trump la președinția SUA este pe cât de evidentă, pe atât de discutibilă. Atât de discutibilă încât există tentația de a crede că actuala dramă politică a țării i se poate imputa atât lui Trump, cât și unei jumătăți a cetățenilor americani, adică celor care îl resping.

Este suficient să ne uităm la acțiunile și reacțiile din ultimele zile, pentru a vedea ca Trump-președintele este respins, înainte de toate, pentru personalitatea sa respingătoare, trăsătură pentru care nu a fost dorit înainte chiar de a-și prelua funcția. Adevărul este că a câștigat cu voturi mai puține decât rivala sa, Hillary Clinton, dar, asemenea situații s-au repetat în istoria electorală a țării și nu s-au datorat vreunei fraude, ci modelului electoral stabilit prin Constituție.

Mii de americani protestând în Washington împotriva lui Donad Trump

„Elitele”, împotriva cărora s-a ridicat jumătatea de țară care l-a adus pe Trump la Casa Albă, continuă să creadă că încă țin în mână  o modalidate de a opri  și anula sau de a întoarce total acțiunile noului președinte. Săptămâna aceasta, de pildă, într-unul din programele de dimineață de mare audiență, se comenta că Trump  vrea să-i învețe pe oameni cum să gândească, dar, „aceasta este principala noastră misiune”.

Găsim detalii aproape anecdotice în istoria națiunii, dar, ceea ce este alarmant este intoleranța radicală, aproape viscerală, declanșată de victoria lui Trump, deoarece consecința cea mai gravă a alegerilor din luna noiembrie a anului trecut este faptul că o națiune democratică, care se află în fruntea gândirii și dezvoltării industriale, sucumbă maximalismelor pasionale, atunci când se confruntă cu o dilemă morală.

În momentul actual al istoriei, de la un popor civilizat care a făcut – sau pretinde că a făcut – din libertate și dreptate rațiunea sa de a fi, ne așteptăm să arate un minimum de seninătate și toleranță.

Dar, aceste atribute nu strălucesc în niciuna din cele două tabere : în timp ce democrații, folosindu-se de birocrația guvernamentală, încearcă să surpe terenul pentru noul șef, administrația Trump amenință că pune în practică cele mai fulminante amenințări din campania sa electorală, referitoare la imigranții ilegali.

Ultima decizie amenință direct milioane de persoane fără acte, care vor fi expulzate fără menajamente, neținând cont că se află de mulți ani  în țară, unde au muncit și și-au întemeiat familii : cu toate că se insistă că „prioritatea” este să se scoată din țară delincvenții periculoși, normele făcute publice recent răspândesc teama că a locui fără permis de ședere sau a te afla ilegal în țară este de la sine  „un delict periculos”, de care, poporul american amenințat trebuie să fie apărat.

Protest în Chicago împotriva lui Donad Trump

Protestele au început și probabil se vor amplifica, nu numai din partea grupurilor amenințate, ci și cu sprijinul opoziției politice, care va încerca  să înăsprească neînțelegerile, așa cum se întâmplă în diferite districte electorale, unde legiuitorii republicani găsesc grupuri care se înfiltrează în adunările cu votanții lor pentru a le sabota.

Multor americani nu le place personalitatea lui Trump și este legitim și sănătos din punct de vedere politic să arate acest lucru. Dar, ceea ce este mai puțin acceptabil la o națiune civilizată este ca o minoritate să pretindă că are dreptul de a înlocui regulile de conviețuire după bunul ei plac : este exact ceea ce caracterizează dictaturile și încercările nereușite de a instaura state fundamentaliste.

Protest anti-Trump în Los Angeles

Dacă la începutul secolului al XXI-lea, omenirea este pe cale să confunde (și se află la un pas de a o face), ca fiind asemănătoare, SUA și Statul Islamic, aceasta se datorează faptului că a pornit în galop spre o sinucidere colectivă. Riscul vine de la națiunea americană, creată tocmai de cei care au emigrat dintr-o Europă sfâșiată de un fundamentalism religios și un absolutism monarhic, dar care este pe pe punctul de a întrona fundamentalismul, pe cale religioasă (25% dintre americani sunt, în ziua de azi, fundamentaliști) și prin intoleranță, oricare ar fi orizontul ei politic.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

En el Congreso, en Washington,Trump hizo referencia a su plan para rebajar los impuestos, 2 de marzo de 2017

Diana Negre es una periodista que nació en Bucarest, Rumanía. Habla muchos idomas, como si fueran… sus lenguas maternas: catalán, español, francés…rumano…(entre otros)…y, por supuesto, inglés, porque, como periodista, se consagró en EEUU, donde vive desde hace muchos años.

Es famosa también en Cuba : su voz ha llegado a ser muy familiar en la isla, a través de los programas emitidos por la emisora de radio JOSÉ MARTÍ.

Acude a Rumanía, a menudo, para dar conferencias sobre temas  de política norteamericana y para impartir clases de periodismo.

¡Es un gran privilegio contar con su colaboración!

Donald Trump, en el Congreso de su país, 2 de marzo de 2017

¿Quo Vadis America? Washington, Diana Negre

La repulsa pasional y multitudinaria que ha provocado la llegada de Donald Trump a la presidencia de Estados Unidos es tan evidente como discutible. Tan discutible, que uno se ve tentado a pensar que el actual drama político del país se puede imputar tanto a Trump, como a la mitad de los ciudadanos norteamericanos, los que le repudian .

Basta con mirar las acciones y reacciones de los últimos días, para ver que a Trump-presidente se le rechaza, ante todo, por su repelente personalidad y esto le ocurrió incluso antes de tomar posesión del cargo. Cierto es que ganó con menos votos que su rival Hillary Clinton, pero, esto ha ocurrido repetidamente en la historia electoral del país y no se debe a fraudes de escrutinio, sino al modelo electoral fijado por la Constitución.

Miles de manifestantes, en la ‘Marcha de las Mujeres’ contra Donald Trump en Washington

Las “élites”, contra las que se rebeló la mitad del país QUE puso a Trump en la Casa Blanca, siguen creyendo que tienen EN su mano una forma de frenar y hasta anular o dar totalmente la vuelta a las acciones de su nuevo mandatario. Esta semana, por ejemplo, uno de los programas matutinos de más audiencia comentaba que Trump quiere decir a la gente cómo pensar, pero “ésta es precisamente nuestra misión”.

Ante nosotros tenemos detalles casi anecdóticos en la historia del país, pero lo que sí es alarmante es la intolerancia radical, casi visceral, desencadenada por el triunfo de Trump, porque la consecuencia más grave de los comicios del pasado noviembre es que una nación democrática, que lidera el pensamiento y quehacer del mundo industrial, sucumbe a maximalismos pasionales en cuanto se ve confrontada a un dilema moral.

A estas alturas de la Historia, lo menos que se puede esperar de un pueblo civilizado que ha hecho – o pretende haber hecho – de la libertad y la justicia su razón de ser, es un mínimo de serenidad y tolerancia.

Pero, esos atributos no brillan ni en uno, ni en otro bando: mientras los demócratas dentro de la burocracia gubernamental tratan de socavar el terreno a su nuevo jefe, el gobierno de Trump amenaza con poner en práctica las amenazas más fulminantes de su campaña electoral con respecto a los inmigrantes ilegales.

Protesta contra Trump en la ciudad de Los Ángeles

La última normativa amenaza con echar sin miramientos a millones de indocumentados que llevan lustros o décadas en el país trabajando y que han formado aquí familias: aunque insiste en que “la prioridad” es sacar del país a los delincuentes peligrosos, las normas recién divulgadas hacen temer que simplemente vivir sin permiso de residencia o estar aquí ilegalmente constituya ya un “delito peligroso” del que hay que proteger al amenazado pueblo norteamericano.

Las protestas han comenzado ya y probablemente se ampliarán, no solamente por parte de quienes representan a los grupos afectados, sino con el apoyo de la oposición política, que tratará también aquí de recrudecer los desencuentros, como está ya ocurriendo en diversos distritos electorales, donde los legisladores republicanos encuentran grupos que se infiltran en las reuniones con sus votantes para desbaratarlas con protestas.

Manifestación contra la elección de Trump en Chicago

A muchos norteamericanos les disgusta la personalidad de Trump y es legítimo y políticamente sano que así lo manifiesten. Lo que ya resulta menos aceptable en una nación civilizada es que una minoría se ponga el Derecho por montera y pretenda substituir las reglas de convivencia por su voluntad: esto es lo que caracteriza las dictaduras y los conatos malogrados de estados fundamentalistas.

Y si a principios del siglo XXI, la Humanidad está en un tris de confundir por similares a EEUU y el Estado Islámico, es que se encamina a galope hacia el suicidio colectivo.  El riesgo de tal suicidio empieza en que una nación como Estados Unidos, creada justamente por quienes habían emigrado de una Europa desgarrada por el fundamentalismo religioso y el absolutismo monárquico, va camino de entronizar el fundamentalismo, ya sea por la vía religiosa (el 25% de los norteamericanos son hoy en día fundamentalistas) y la intolerancia, sea cuál sea su horizonte político.

Participantes en la manifestación celebrada en la ciudad de Boston

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.