SALVATORI AI PATRIEI ?                Washington, Diana Negre

În decursul celor două secole de istorie ale lor, Statele Unite ale Americii au avut președinți de tot felul și față de care populația sau clasa politică au reacționat prin diferite grade de entuziasm sau respingere; însă, americanii nu au avut, până acum, „salvatori ai patriei”, așa cum apar ei în alte țări, pentru a-i elibera pe compatrioții lor de un șef de guvern inacceptabil.

Cei care cred că Trump este un personaj repulsiv și îi condamnă izbucnirile sau luările de poziție extreme, în mod sigur nu se gândesc la Andrew Jackson, al cărui populism l-a determinat să desființeze Banca Centrală a SUA, să-i expulzeze pe indienii din Mississippi, să apere sclavia și să polarizeze atât de mult țara, încât să se nască rivalități politice sub forma celor două partide opuse care există și astăzi. Mandatul său, care s-a încheiat în 1839, și-a lăsat amprenta asupra unei generații întregi, până la Războiul Civil american.

Și Jackson s-a înfruntat cu „clasa politică” din vremea sa, cu toate că, fiind vorba de o țară atât de tânără – el era cel de al șaptelea președinte al ei – acea clasă politică încă nu era suficient de puternică, și nici nu existau tradiții într-o societate care de abia ieșea din era colonială.

Dar, nici măcar în vremea lui Jackson nu a existat tentația de a recurge la lovituri de stat, așa cum se întâmplă în republicile bananiere. Americanii s-au simțit întotdeauna mândri de garanțiile pe cale le oferă Constituția lor și de respectul pe care țara l-a arătat tot timpul față de normele sale. Cei care au pierdut și-au așteptat mereu șansa de a-și duce la bun sfârșit schimbările în alegerile următoare.

Cu Donald Trump, polarizarea țării și respingerea clasei politice, chiar și din propriul său partid, sunt atât de mari, încât dorința de a-l da jos din funcție este în creștere și, în orice caz, nu e menținută în secret.

Planurile de a anula rezultatele electorale s-au limitat, până acum, la promisiunile Partidului Democrat de a iniția procesul de „impeachment”, adică, demersul special prevăzut de Constituția americană pentru a-l da jos din funcție pe un președinte care se face vinovat de „delicte și greșeli grave” (high crimes and misdemeanors).

În mod cert, în cazul în care democrații își vor reface majoritatea în Camera Reprezentanților, așa cum prevăd sondajele de opinie, acest proces va fi declanșat. Însă, dacă republicanii își vor păstra majoritatea în Senat, aceste încercări vor fi blocate, deoarece senatorii au statut de judecători în fața acuzației venite din partea Camerei Reprezentanților.

În ultimele zile, a apărut ca noutate perspectiva de a aplica alt articol al Constituției, în mod concret, articolul 25, pentru a îndepărta de la putere un președinte considerat a fi „incapabil” – și nu doar din motive de sănătate.

Această idee a devenit actuală în urma unui articol anonim publicat de ziarul The New York Times, al cărui autor, care se prezintă ca membru al cabinetului Trump, dă asigurări că milionarului newyorkez îi lipsește capacitatea de a-și exercita funcția, iar echipa sa se teme de posibile acțiuni intempestive și chiar încearcă să-i oprească din excese, ba chiar a ajuns să-i ascundă documente ca să nu poată semna unele decrete.

Conform acestui articol 25 din Constituție, președintele își va putea recupera funcția dacă declarația de incapacitate este respinsă de cabinetul său, însă, în felul acesta, disputa va fi tranșată de legiuitorii din ambele Camere.

În sistemele parlamentare europene, aceasta ar echivala cu o moțiune de cenzură. Pentru sistemul american, ar fi pentru prima dată când s-ar anula rezultatele electorale printr-un procedeu care ar fi ca „o lovitură de stat legală”.

Dar, nici Trump, nici adepții săi nu își fac griji prea mari în legătură cu această posibilitate: pentru a pune în aplicare articolul 25, va fi nevoie de o majoritate de două treimi în ambele Camere, și chiar dacă democrații vor domina în ambele, vor fi totuși foarte departe de a avea două treimi în vreuna dintre ele. Pe lângă aceasta, decizia nici măcar nu va ajunge în Congres, deoarece, mai înainte, ar avea nevoie de o majoritate în echipa lui Trump, ceea ce este foarte puțin probabil, oricât de mult s-ar afla unul sau mai mulți membri ai săi în dezacord cu el.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

¿SALVADORES DE LA PATRIA?                 Washington, Diana Negre

En sus dos siglos de historia, Estados Unidos ha tenido presidentes de todo tipo y ante quienes la población, o la clase política, ha reaccionado con diversos grados de entusiasmo o rechazo; pero los norteamericanos no han tenido hasta ahora a los “salvadores de la patria” que aparecen en otros países para librar a sus compatriotas de un jefe de gobierno inaceptable.

Quienes piensan que Donald Trump es un personaje repulsivo y condenan sus exabruptos o sus posiciones extremas, seguramente no tienen presente a Andrew Jackson, cuyo populismo le llevó a eliminar el banco central de Estados Unidos, a expulsar a los indios de Mississippi, defender la esclavitud y a polarizar de tal forma el país que nacieron las rivalidades políticas en la forma de los dos partidos opuestos que ha perdurado hasta ahora. Su mandato, concluido en 1839, dejó su rastro durante una generación hasta la Guerra Civil norteamericana.

También Jackson se enfrentó a la “clase política” de su tiempo aunque, al tratarse de un  país tan joven del que él era tan solo su séptimo presidente, esta clase no era todavía fuerte, como tampoco lo eran las tradiciones de una sociedad que apenas salía de la era colonial.

Pero ni siquiera con Jackson hubo la tentación de recurrir a golpes de Estado como en las repúblicas bananeras. Los norteamericanos se han sentido siempre orgullosos de las garantías que les ofrece su Constitución y del respeto que el país siempre ha tenido hacia sus normas. Los perdedores esperan su turno a las próximas elecciones para llevar a cabo los cambios.

Con Donald Trump, la polarización del país y el rechazo de la clase política, incluso dentro de su partido, es tal, que los deseos de expulsarlo de su cargo van en aumento y, en cualquier caso, no se mantienen en secreto.

Los planes de anular los resultados electorales se han limitado hasta ahora a las promesas del Partido Demócrata de iniciar un procedimiento de “impeachment”, el encausamiento especial previsto en la Constitución norteamericana para expulsar del cargo a un presidente culpable de “delitos y faltas graves” (high crimes and misdemeanors).

Es cierto que, de recuperar los demócratas la mayoría en la Cámara de Representantes como ahora prevén las encuestas, es casi seguro que iniciarán este proceso. Pero también lo es que, de mantener los republicanos la mayoría en el Senado, sus intentos quedarán bloqueados pues los senadores actúan como jueces ante la acusación presentada por la Cámara.

Lo que en estos últimos días se ha convertido en una novedad es la perspectiva de aplicar otro capítulo de la Constitución, concretamente el 25, para alejar del poder a un presidente al que consideran “incapaz” – y no sólo por motivos de salud.

Es algo que ha cobrado actualidad tras el artículo anónimo publicado por el diario New York Times, cuyo autor, que se presenta como miembro del gabinete Trump, asegura que el millonario neoyorquino no tiene capacidad para ejercer el cargo y que su equipo teme acciones intempestivas e incluso trata de poner coto a sus excesos y hasta llega a esconderle documentos para evitar que firme decretos.

Según este artículo 25 de la Constitución, el presidente podría recuperar el mando rechazando la declaración de incapacidad su gabinete, pero con ello la disputa acabaría en manos de los legisladores de ambas Cámaras.

En un sistema parlamentario europeo, esto sería algo así como una moción de censura, de las que se han visto tantas aunque sea por otros motivos. Para el sistema norteamericano, sería la primera vez en que se anularían los resultados electorales en algo así como un “golpe de estado legal”.

En realidad, ni Trump ni sus seguidores deberían perder mucho sueño ante esta posibilidad: para aplicar el artículo 25, se necesita una mayoría de dos tercios en ambas Cámaras y, aunque los demócratas consiguieran dominar ambas, estarían lejísimos de conseguir los dos tercios en ninguna de las dos. Aparte de que la decisión ni siquiera llegaría al Congreso, pues antes se necesitaría una mayoría en el equipo de Trump, algo muy improbable por mucho que uno o algunos de sus miembros estén en desacuerdo con él.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.