Lemnul de construcție în pandemie     Washington, Diana Negre

În timp ce americanii se întreabă când vor putea călători din nou liber și când se vor putea bucura iarăși de compania rudelor și prietenilor, viața lor de zi cu zi și activitățile lor economice sunt marcate de COVID, care i-a izolat mai mult ca oricând în casele lor și a accentuat unele năzuințe naturale ale populației acestei țări.

Căci, contrar a ceea ce văd europenii în New York, orașul preferat de turiști, ceea ce domină în SUA și ceea ce preferă americanii este locuința situată departe de zgomotul vieții agitate, atât cât le permit locul de muncă și condițiile materiale de care dispun.

Și tocmai acest lucru l-a promovat izolarea impusă de un an încoace pentru a se proteja de COVID: lumea a emigrat în masă, nu atât la o a doua reședință, cât la case noi, la mulți kilometri de distanță, de ceea ce era până acum locul lor de muncă.  

Este ceva ce se poate vedea în orice excursie în zonele mai îndepărtate de orașe, unde prețul caselor urcă, iar construcțiile au luat un mare avânt.

Desigur, consecințele economice sunt cele previzibile: prețurile imobilelor urcă în zonele rurale și scad în cele urbane, mai ale în New York, oraș ai cărui locuitori mai bogați s-au refugiat în casele lor de vacanță, în timp ce alții s-au mutat în locuri mai ieftine și mai puțin locuite.

Și astfel, aproape peste tot, urcă prețurile construcțiilor și mai ales cel al principalului material care se folosește în SUA la construirea caselor: lemnul.

Mulți vizitatori europeni sunt uimiți de câte multe edificii din lemn se pot vedea în această țară. Unii chiar afirmă că din dorința de a cheltui cât mai puțin. De fapt, acest gen de construcții răspunde la marea abundență de arbori existenți în SUA, pe lângă faptul că sunt apreciate foarte mult calitățile acestei material, mai ales că ne ferește de frig, datorită puterii sale izolatoare.  

Astfel, în acest an de criză economică provocată de COVID, prețul lemnului a crescut spectaculos. În prezent, orice produs, că e vorba de grinzi sau laminate, costă de 3 sau 4 ori mai mult decât acum doi ani. Iar tendința va continua, opinează experții, cu inevitabila repercusiune asupra prețurilor pe care le vor avea casele.

S-a ajuns în situația în care prețurile imobilelor deja existente sunt revizuite, căci a construi, în ziua de azi, este mult mai scump, decât în urmă cu câțiva ani, astfel că valoarea imobilelor din zonele rurale sau din micile orașe crește considerabil.

Însă, nu toată lumea se bucură de aceeași prosperitate și tocmai cei care au declanșat acest avânt al construcțiilor trec în prezent prin momente dificile. Căci, cu toate că lemnul de construcție este mai scump ca oricând, prețurile trunchiurilor care permit producerea lemnului tot scad de ani buni, până într-atât, încât mulți proprietari se gândesc serios să-și vândă pădurile de pini, deoarece randamentul nu le mai permite nici măcar să-și plătească impozitele pe cadastru.

S-a ajuns în această situație din cauza mai multor factori, de la concurența canadiană, până la stimulentele pentru a spori suprafețele împădurite, în special cu pini, atât de abundente în ziua de azi, încât prețurile sunt în prezent ca cele de acum o jumătate de secol.

Multe dintre aceste păduri se află în sudul țării, pământuri căutate de pensionar pentru a se refugia de frigul din nord. În fața prelungitei crize a acestui sector, mulți proprietari vor să-și parceleze posesiunile și să le vândă celor care se refugiază de zăpezile și înghețurile din Noua Anglie sau din Chicago sau Minessotta, sau chiar „păsărilor zăpezii”, adică oameni suficient de înstăriți ca să poată sta iarna în Florida sau în alte state din sud, ca pe urmă, vara, să se întoarcă în locuința lor obișnuită.

În lumea întreprinzătorilor, marii beneficiari ai avântului pe care l-a luat lemnul de construcție sunt cei care au gatere, în mare parte investitori canadieni. Poate, tocmai din acest motiv, fostul președinte Donald Trump, a cărui experiență profesională a început în ramura construcțiilor, s-a repezit în lemnarii canadieni, chiar de la începutul mandatului său, cu toate că cele două țări aveau, în mod tradițional, bune relații între ele.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Aserrín aserrán, los maderos de la pandemia    Washington, Diana Negre

Mientras los norteamericanos se preguntan cuándo podrán volver a circular libremente y disfrutar de la compañía de amigos y familiares, su vida diaria y sus actividades económicas están ya marcadas por el impacto del Covid, que les ha confinado más que nunca en sus casas y ha acentuado algunas querencias naturales en la población de este país.

Porque, contrariamente a lo que ven los europeos en Nueva York, su ciudad preferida para hacer turismo, lo que en Estados Unidos domina y lo que los norteamericanos prefieren es la vivienda tan alejada del mundanal ruido como permitan el trabajo y las condiciones económicas.

Y precisamente esto es lo que ha fomentado el aislamiento impuesto desde hace un año para protegerse de los contagios: la gente ha emigrado en masa, no tanto a segundas residencias que aquí no son muy habituales, sino a casas nuevas a muchos kilómetros de distancia de lo que era hasta ahora su lugar de trabajo.

Es algo visible en cualquier excursión a zonas alejadas de las ciudades, donde las casas están subiendo de precio y la construcción está en auge.

Naturalmente, las consecuencias económicas son las previsibles: los precios inmobiliarios suben en las zonas rurales y bajan en las urbanas, especialmente en Nueva York, donde sus habitantes más ricos se han refugiado en sus casas de vacaciones, mientras que otros simplemente se han mudado a lugares más baratos y menos poblados.

Y así, en casi todas partes, lo que sube son los precios de la construcción y, especialmente del principal material que se usa en Estados Unidos para construir casas: la madera.

Muchos visitantes europeos se sorprenden al ver tantos edificios de madera en el país y algunos incluso lo atribuyen al deseo de gastar poco. En realidad, este tipo de construcción responde a la gran abundancia de árboles en todo el país, además de que hay un gran aprecio por las cualidades de esta materia, especialmente la protección contra el frío dado su poder aislante.

Así, en este año de crisis económica provocada por el Covid, el precio de la madera ha subido de manera espectacular y, hoy en día, cualquier producto, ya sean vigas o laminados, vale 3 o 4 veces más que hace un par de años. Y, según muchos expertos, la tendencia continuará, con su inevitable repercusión en los precios de la vivienda.

Esto llega a tal punto que revaloriza los inmuebles que ya existen, pues construir hoy en día cuesta mucho más que hace unos años, con lo cual los inmuebles rurales o en pequeñas ciudades se van revalorizando de manera muy rápida.

Pero, no todos gozan de la misma bonanza y precisamente los que permiten este auge de construcciones son los que pasan ahora uno de los peores momentos. Porque si bien la madera de construcción es más cara que nunca, los precios de troncos que permiten producirla no paran de bajar desde hace años, hasta el punto de que muchos propietarios se plantean vender sus bosques de pinos porque el rendimiento no permite ni siquiera pagar los impuestos del catastro.

A esta situación se ha llegado a causa de muchos factores, desde la competencia canadiense a los estímulos para aumentar las zonas boscosas, que han extendido las áreas cubiertas de árboles, principalmente de pinos, tan abundantes hoy que ha reducido los precios a niveles de hace medio siglo.

Muchos de estos bosques están en el sur del país, unas tierras favorecidas por los jubilados para huir de los fríos del norte y, ante la prolongada crisis del sector, muchos propietarios se plantean parcelar sus terrenos y vender las tierras a los refugiados de las nieves y los hielos de Nueva Inglaterra o de Chicago o Minessotta, o incluso a los llamados “pájaros de la nieve”, gente con medios suficientes para pasar el invierno en la Florida u otros estados sureños, y volver a su residencia habitual en el verano.

En el mundo empresarial, los grandes beneficiados del auge maderero son los empresarios de aserrado, en buena parte inversores canadienses. Tal vez por esto, el ex presidente Donald Trump, cuya experiencia profesional empezó en la rama de construcción, arremetió contra los madereros canadienses desde el principio de su mandato, a pesar de las buenas relaciones tradicionales entre ambos países.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.