Ba chiar și mai greu Washington, Diana Negre

Încă o dovadă a schimbărilor apărute în funcția mijloacelor de informare este slaba difuzare a știrii referitoare la imigranții fără acte din Statele Unite ale Americii: sunt afectate direct aproape 15 milioane de persoane, și multe altele indirect, de noua sentință dată de Tribunalul Suprem, însă, această decizie de abia dacă a fost inclusă în știrile radiourilor, televiziunilor sau ale ziarelor.
Acum câteva zile, cei 9 magistrați ai Tribunalului Suprem au hotărât, în unanimitate, că străinii care au intrat ilegal în țară nu au dreptul la un permis de ședere, chiar dacă există circumstanțe atenuante, cum ar fi nevoia de a se proteja de situații periculoase.
Este o sentință împotriva unui grup relativ mic de imigranți cu „statut protejat”, datorită riscurilor politice sau personale, însă ea se poate aplica tuturor celor 15 milioane de persoane care au intrat ilegal în țară, indiferent de data în care au ajuns în SUA.
Multe dintre ele au fost încrezătoare că situația lor se va rezolva pe cale familială, căci cei care au copii născuți în America au dreptul de a fi „chemați” de aceștia, devenind astfel imigranți acceptați legal.
Este formula pe care au căutat-o milioane de străini care au trecut frontiera fără actele necesare, însă care au copii născuți în țară: cei care se nasc pe terioriul american, cu foarte puține excepții, devin automat cetățeni americani, și de îndată ce ajung la majorat, la 21 de ani, pot să ceară reunificarea familiei. Părinții lor au așteptat cu răbdare să-și rezolve situația în felul acesta.
Dar, de câțiva ani, tot felul de reguli și norme au mai redus din această posibilitate, iar recenta sentință a Tribunalului Suprem poate să o înlăture de tot.
Aceasta nu înseamnă că va avea loc imediat un exod al celor 15 milioane de „indocumentados” – căci ar avea un efect negativ pentru multe industrii și exploatări agricole din țară, și pentru rudele lor care se află legal în SUA, însă reprezintă o îngrijorare serioasă pentru legiuitori, mai ales pentru cei din Partidul Democrat, care sunt „protectorii oficiali” ai acestor imigranți.

E vremea ca, spun alegătorii apropiați de rezidenții fără acte, legile să se schimbe, deoarece sentințele Tribunalului Suprem nu stabilesc dacă o situație este „bună” sau „rea”, căci se limitează să spună doar dacă e în conformitate sau nu cu legile țării. În felul acesta, cei 9 magistrați ai Tribunalului Suprem au arătat clar că este vorba de o decizie politică ce ar urma să se rezolve în interiorul Congresului.
Este o situație incomodă pentru democrați deoarece, de zeci de ani, legiuitorii acestui partid nu i-au apărat pe imigranți, cu toate că au promis să-i apere, căci partidul lor avea avantaje electorale de pe urma imigrării: în mod tradițional, odată obținută cetățenia americană și dreptul de a vota, aceștia își dau votul, în marea lor majoritate, Partidului Democrat.
Însă, atunci când SUA au avut o guvernare democrată monocoloră, așa cum s-a întâmplat în primii doi ani ai președinției lui Barak Obama, nu s-au folosit de faptul că aveau controlul asupra ambelor camere ale Congresului și în plus al Casei Albe pentru a aproba legi favorabile imigranților fără acte. Și nici acum nu sunt indicii că ar face-o, căci și în prezent au același control. Și aceasta, cu toate că multe state americane s-au declarat „sanctuare” care îi apără pe acești imigranți.
Acum le va fi și mai greu decât în vremea președintelui Obama: majoritățile parlamentare democrate sunt minime în Camera Reprezentanților, unde s-au restrâns de la 37 la numai 6 fotolii, în timp ce în Senat ambele partide au un număr egal de locuri. În același timp, fluxul imigranților la frontiera de sud a SUA a crescut în mod spectaculos, ceea ce stârnește, în mare parte din țară, o mișcare împotriva imigrării.
Cu alegeri legislative peste un pic mai mult de un an, există puțin apetit în Partidul Democrat pentru a se învrăjbi cu alegătorii independenți și cu cei din zonele de graniță cum sunt Texas, Arizona sau New Mexico, cele mai afectate de sosirea imigranților fără acte: sunt state în care ar putea culege voturi cu care să-și păstreze majoritatea, anul viitor.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Más difícil todavía Washington, Diana Negre

Una muestra más de los cambios en la función de los medios informativos la dio esta semana la escasa difusión de la noticia relativa a los inmigrantes indocumentados en Estados Unidos: casi 15 millones de personas se ven afectadas directamente -y muchas más indirectamente- por una nueva sentencia del Tribunal Supremo, pero la decisión apenas fue recogida en los noticieros de radios, televisiones o diarios.
Hace pocos días, los 9 magistrados del Supremo decidieron, de manera unánime, que los extranjeros que entraron ilegalmente en el país no tienen derecho a que se les otorgue un permiso de residencia, incluso si hay circunstancias atenuantes como la necesidad de protegerse de situaciones peligrosas.
Era una sentencia dirigida a un grupo relativamente pequeño de inmigrantes con “estado protegido”, debido a riesgos políticos o personales, pero se puede aplicar a los 15 millones de personas que entraron ilegalmente en el país, independientemente de la fecha de su llegada.

Muchos de ellos han confiado en regularizar su situación por la vía familiar, pues quienes tienen hijos nacidos en Estados Unidos tienen derecho a hacerse “llamar” por ellos y convertirse así en inmigrantes aceptados por las leyes.
Esta ha sido una fórmula buscada por los millones de extranjeros que cruzaron las fronteras sin la documentación necesaria pero tienen hijos nacidos en el país: quienes nacen en territorio norteamericano son automáticamente ciudadanos con muy pocas excepciones y, una vez alcanzan la mayoría de edad a los 21 años, pueden pedir la reunificación familiar. Y sus padres han esperado pacientemente a regularizar por esta vía su situación.
Hace ya años que diversas normas han ido acortando esta posibilidad, pero la reciente sentencia del Supremo puede eliminarla totalmente.
Esto no significa un éxodo inmediato de los 15 millones de indocumentados -algo que tendría un efecto negativo para muchas industrias y explotaciones agrícolas del país, además de los familiares que están aquí legalmente, pero sí es un apremio para los legisladores, especialmente del Partido Demócrata, que son los “protectores oficiales” de este tipo de inmigrantes.

Es hora, les dicen los votantes próximos a los residentes indocumentados, de cambiar las leyes pues las sentencias del Supremo no establecen si una situación es “buena” o “mala”, sino que determina si se ajusta o no a las leyes del país. De esta forma, los 9 magistrados del máximo tribunal del país, han indicado claramente que se trata de una decisión política que debe resolverse en los escaños del Congreso.
Es una situación incómoda para los demócratas porque, desde hace décadas, los legisladores de este partido no han actuado en defensa de estos inmigrantes, a pesar de prometer defenderlos y a pesar también de las ventajas electorales que derivan de la inmigración, tradicionalmente favorable a su partido: al cabo de pocos años, los recién llegados adoptan la ciudadanía norteamericana y tienen derecho a votar, cosa que mayormente hacen en favor del Partido Demócrata.
Pero en las ocasiones en que Estados Unidos ha tenido un gobierno monocolor demócrata, como ocurrió por ejemplo en los primeros dos años de la presidencia de Barak Obama, no aprovecharon su control de las dos cámaras del Congreso y de la Casa Blanca para aprobar leyes favorables a los indocumentados. Y tampoco hay indicios de que vayan a hacerlo ahora, cuando nuevamente tienen el mismo control. Incluso a pesar de que muchos estados norteamericanos se han declarado “santuarios” para la protección de estos inmigrantes.
Ahora todavía les sería más difícil que en la época del presidente Obama: las mayorías parlamentarias demócratas son mínimas en la Cámara de Representantes, donde se han encogido de 37 a tan solo 6, mientras que en el Senado ambos partidos tienen el mismo número de escaños. Al mismo tiempo, el flujo de inmigrantes a la frontera sur de Estados Unidos ha crecido de manera espectacular, lo que provoca un movimiento contrario a la inmigración en buena parte del país
Con las elecciones legislativas a poco más de un año, hay poco apetito en el Partido Demócrata por enemistarse con los votantes independientes y de las zonas fronterizas como Texas, Arizona o Nuevo México, más afectadas por la llegada de indocumentados: son estados donde podrían recoger votos que les van a ser necesarios para mantener su mayoría el año próximo.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.