CU CÂT E MAI MULTĂ BUNĂSTARE, CU ATÂT E MAI PUȚINĂ CREDINȚĂ

Doi sociologi americani (R. Ingelhart și A. Lowenstein) au efectuat un studiu demoscopic asupra corelației dintre religiozitate și bunăstare în lumea contemporană. Concluzia este că scade credința pe măsură ce se îmbunătățesc condițiile de viață; în mod deosebit, siguranța economică și cea fizică.
Studiul s-a desfășurat timp de 25 de ani – între 1981 și 2007 – în 49 de țări și a cuprins 60% din populația lumii. Ca la orice studiu demoscopic, rezultatele au o valoare relativă, însă tendința semnalată este valabilă în aproape toată lumea.
În aproape toată lumea, cu o excepție: India, țară în care încă e vie identificarea cu zeii – adică, a religiei cu țara. În această țară, care ocupă în lume locul al doilea în privința numărului populației, îmbogățirea vertiginoasă care s-a înregistrat de pe la jumătatea secolului trecut nu a înlăturat ideologia care domnește din cea mai îndepărtată Antichitate și care identifică zeii – adică religia – cu patria. Din cu totul alte rațiuni, locul al doilea în lume, în privința religiozității, îl ocupă, în prezent, lumea musulmană.
Indiei i se mai adaugă o excepție: lumea fostă comunistă după colapsul stalinismului, la sfârșitul secolului al XX-lea. Îmbinarea vidului ideologic cu o criză existențială a determinat masele să caute sprijin tocmai la unul dintre cei mai mari inamici ai stalinismului: religia.
Însă, a fost un episod punctual. În măsura în care nivelul de viață și de siguranță s-a recuperat, legătura populară cu Bisericile Ortodoxe a tot scăzut.
Oricum, studiul arată cauzele multiple ale desacralizării sociale – începând cu siguranța socială și economică, care domină în țările bogate – și care nu se datorează direct industrializării și creșterii cunoașterii generale, așa cum se credea la începutul secolului al XX-lea.
În acest aspect se evidențiază evoluția societății americane, care, în cea de a doua jumătate a secolului XX, era una dintre cele mai credincioase (cu 8,2 puncte pe o scară de 10) și care, astăzi, se situează pe locul al 32-lea din totalul de 42 de țări analizate în acest studiu. Bună parte din această îndepărtare de credință este atribuită străduinței conducătorilor politici – mai ales republicani – de a se folosi de credințele creștine mai conservatoare pentru a-și atrage mari sectoare de alegători. Pentru această încercare – a nu-știu-câta din istoria omenirii – de a lega credința de putere plătesc, acum, nota de plată, în SUA, mai ales bisericile.
Pe un plan mai general, studiul arată că schimbarea moralei sexuale este una dintre cauzele principale ale crescândei secularizări actuale. Până în secolul trecut – semnalează studiul – supraviețuirea omenirii depindea foarte mult de fecunditate. Mortalitatea infantilă foarte mare și durata foarte scurtă a vieții au determinat toate religiile, încă din Antichitate, să situeze în centrul moralității și a vieții sexuale procrearea (până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, majoritatea femeilor aveau de la 5 la 8 copii). În ziua de azi, lucrurile nu mai sunt așa nici în lumea dezvoltată și nici în cea în curs de dezvoltare și, prin urmare, actualii locuitori ai Terrei au o concepție foarte diferită despre avort, homosexualitate, divorț sau despre viața sexuală, în general.

Autorul articolului: Valentin Popescu.

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

MÁS BIENESTAR, MENOS FE

Dos sociólogos estadounidenses (R. Ingelhart y A. Lowenstein) han hecho un estudio demoscópico sobre la relación entre la religiosidad y el bienestar en el mundo actual, llegando a la conclusión de que la fe desciende a medida que mejoran las condiciones de vida; en especial la seguridad económica y física.
El estudio abarca casi 25 años – 1981 a 2007 – y 49 naciones, con un total del 60% de la población mundial. Como todos los estudios demoscópicos, los resultados tienen un valor relativo, pero la mencionada tendencia es general en todo el mundo.
En todo el mundo, con una excepción: la India, nación dónde todavía perdura la identificación de los dioses – es decir, de la religión – con la nación. En este país, el segundo más poblado de la Tierra, el vertiginoso enriquecimiento registrado desde mediados del siglo pasado no ha desbancado la ideología imperante en la más remota Antigüedad que identificaba los dioses – es decir, la religión – con la patria. Por otras razones, el segundo gran feudo religioso del mundo le corresponde actualmente a la comunidad musulmana.
A la India hay que sumar una casi excepción: la del mundo ex comunista tras el colapso del estalinismo a finales del siglo XX. Allá, la conjunción del vacío ideológico con una crisis existencial aguda llevó a las masas a buscar amparo precisamente en uno de los principales enemigos del estalinismo: la religión.
Pero fue un episodio puntual. En la medida en que el nivel de vida y de seguridad se ha ido recuperado en este ámbito, la vinculación popular a las Iglesias Ortodoxas ha ido disminuyendo.
De todas formas, el estudio señala que las causas de la desacralización social son múltiples – empezando por la seguridad social y económica imperante en los países ricos – y no son provocadas directamente por la industrialización y elevación del conocimiento general, como se pensaba a principios del siglo XX.
En este punto destaca la evolución de la sociedad estadounidense, que en la segunda mitad del siglo XX era una de las más creyentes en Dios (8,2 puntos en una escala de 10) y hoy en día ocupa el 32º puesto de las 49 naciones analizadas por el estudio. Gran parte de este alejamiento de la fe es atribuido al empeño con que los dirigentes políticos – ante todo, los republicanos – han apelado en sus programas a las creencias cristianas más conservadoras para captar grandes sectores de votantes. Este conato – el enésimo en la historia de la humanidad – de vincular fe y poder lo están pagando en los EE.UU. ante todo las Iglesias.
En un plano más general, el estudio señala el cambio de la moral sexual como una de las causas principales de la secularización creciente actual. Hasta el siglo pasado, – señala el estudio – la supervivencia de la humanidad estaba estrechamente vinculada a la fecundidad. La alta mortalidad infantil y la brevedad de la vida han impulsado todas las religiones desde la Antigüedad a centrar la moralidad y la vida sexual en la procreación (hasta finales del siglo XIX, la mayoría de las mujeres tenían de 5 a 8 hijos). Hoy en día esto ya no es así en el primer mundo y hasta en el en vías de desarrollo y, consecuentemente, los habitantes actuales de la Tierra tienen una visión muy diferente acerca del aborto, la homosexualidad, el divorcio y la vida sexual en general.

Valentin Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentín Popescu.