Politică pentru bogați Washington, Diana Negre

Faptul că SUA, cea mai bogată țară din lume, promovează o politică economică proprie oamenilor bogați nu e un lucru surprinzător; neașteptat, însă, este faptul că tocmai Partidul Democrat, cel mai progresist dintre cele două formațiuni politice care alternează la putere, duce o politică economică și socială favorizată de cele mai puternice grupuri din țară.
Dincolo de ceea ce ar putea crede milioane de persoane care nu au venituri mari și care vor un partid care să se ocupe de interesele lor, liderii Partidului Democrat împărtășesc aceleași idei ca elitele economice ale țării.
Un exemplu este politica energetică: cei care câștigă mai puțin de o sută de mii de dolari pe an cred că măsurile sau propunerile actualului președinte democrat, Joe Biden, sunt mai rele decât cele ale predecesorului său, Donald Trump. În schimb, cei care au venituri mult mai mari îl aprobă pe Biden: cei care se află în fâșia de la o sută la două sute de mii își împart opiniile jumătate-jumătate în favoarea lui Biden sau Trump, iar cei care câștigă peste două sute de mii îl favorizează pe Biden cu o marjă de 12%.
Mai puțin surprinzător este sprijinul pe care îl primește Biden de la funcționari, deoarece, în mod tradițional, acest bloc sprijină politicile progresiste. Printre cei care lucrează în întreprinderi private, sunt unii care îi duc dorul politicii economice a lui Trump.
Merită să evidențiem situația energetică, deoarece problemele actuale sunt cauzate, în parte, de războiul din Ucraina, cu toate că inflația, mai mare decât creșterea salariilor, a urcat vertiginos odată cu pandemia. Dar, și pentru că, deopotrivă, consecințele ei afectează pe toată lumea foarte vizibil, cu creșterea spectaculoasă a prețului benzinei care duce la scumpirea vieții tuturor, în această țară cu distanțe enorme și densitate mică a populației, unde este imposibilă funcționarea unei rețele eficiente de transport public.
Există un sentiment pe care îl împărtășesc toți, de la majoritatea albilor până la diferitele grupuri etnice: toți cred că administrația americană ar trebui să sporească producția de energie, cu toate că, pe termen scurt, ar însemna să se bazeze mai mult pe „fracking”, pentru a extrage petrol și gaze, un sistem care a tot crescut în ultimii două zeci de ani cu randamente excelente.
Grație fracking-ului, producția energetică americană a crescut foarte mult. Rusia a văzut în această metodă o amenințare pentru exporturile ei și a lansat campanii de propagandă în care o prezintă ca pe o mare amenințare pentru mediul înconjurător – cu toate că și rușii folosesc procedeul pe teritoriul lor.
74% din populația albilor, 67% din diferite minorități și 55% dintre negri vor ca producția de petrol și gaze să crească.
Se opun, însă, elitele economice și academice care, în prezent, au o influență importantă asupra Partidului Democrat și asupra președintelui Biden.
Este ușor de înțeles dezinteresul acestor elite față de prețurile energiei: au suficienți bani ca să-și cumpere automobile electrice cu prețuri de peste cincizeci de mii de euro. Și chiar dacă nu-și cumpără, bugetul lor nu e afectat de câteva sute de dolari pe lună, cât costă benzina sau consumul casnic de energie.
Pentru Partidul Democrat și pentru președintele Biden această situație poate fi o problemă, căci elitele care o încurajează atrag puține voturi la urne. În cele șase luni câte mai rămân până la viitoarele alegeri legislative, un vot negativ ar putea pune capăt ambițiilor ecologiste: în luna noiembrie, americanii vor merge la urne pentru a-și realege legiuitorii, iar democrații dispun de o marjă atât de mică, încât riscă să piardă controlul ambelor camere.
În Congres se vor schimba stăpânii, iar Casa Albă va fi foarte afectată, deoarece inițiativele prezidențiale nu vor avea ecou într-un Congres controlat de opoziție. În cazul lui Biden, dificultatea va fi și mai mare, deoarece îi mai rămân puține talente retorice și ar fi mai puțin eficient să se adreseze direct populației.
Rămâne de văzut cine va fi beneficiarul slăbiciunii lui Biden și a Partidului Democrat peste doi ani, când americanii își vor alege un nou președinte. Republicanii nu au prezetat încă vreun candidat la președinție, poate pentru că Donald Trump continuă să ocupe tot terenul republicanilor, la fel ca acum 2 ani. Atunci a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden iar, în 2024, în mod sigur, va purta un bagaj atât de greu, încât candidatura sa nu va mai fi valabilă.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Politica para ricos Washington, Diana Negre

Que Estados Unidos, el país más rico del mundo, tenga una política económica propia de ricos no es sorprendente, pero más inesperado es que su Partido Demócrata, el más progresista de los dos que se alternan en el poder, promueva una política económica y social favorecida por los grupos más pudientes.
Al margen de lo que puedan pensar los millones de personas sin grandes ingresos y que quieren un partido que se preocupe por sus intereses, los líderes del Partido Demócrata comulgan con las ideas de las élites económicas del país.
Un ejemplo es la política energética: quienes ganan por debajo de cien mil dólares anuales, creen que las medidas o propuestas del actual presidente demócrata, Joe Biden, son peores que las de su predecesor, Donald Trump. En cambio, entre los que tienen ingresos mucho más elevados, la aprobación por Biden crece: quienes se hallan en la franja de cien a doscientos mil, reparten sus opiniones mitad a mitad en favor de Biden o de Trump y los que ganan más de doscientos mil, favorecen a Biden por un margen del 12%.
Menos sorprendente es el apoyo de Biden entre los funcionarios, pues es tradicional que este bloque de población apoye políticas progresistas. Quienes están empleados en la empresa privada, hay quienes echan de menos la política económica de Trump.
Merece la pena resaltar la situación energética porque los problemas actuales derivan en parte de la guerra de Ucrania, si bien la inflación, superior al crecimiento de salarios, se disparó con la pandemia. También porque sus consecuencias afectan a todos de manera notoria, con fuertes subidas en el precio de la gasolina que encarece la vida a todos en este país de enormes distancias y escasa densidad de población, lo que no permite una red eficiente de transporte público.
Es un sentimiento compartido por todos, desde la mayoría blanca hasta los diversos grupos étnicos: todos piensan que el gobierno norteamericano debería aumentar la producción de energía, aunque a corto plazo signifique apoyarse más en el “fracking” para extraer gas y petróleo, un sistema que ha ido en aumento en las últimas dos décadas con excelentes rendimientos.
Gracias al fracking la producción energética norteamericanas creció muchísimo y Rusia vio en esta técnica una amenaza para sus exportaciones, hasta el punto de lanzar campañas de propaganda que lo presentaban como una gran amenaza al medio ambiente – aunque los rusos también emplean este sistema en su propio territorio.
El 74% de la población blanca, el 67% de diversas minorías y el 55% de los negros desean que aumente la producción de petróleo y gas.
Son las élites económicas y académicas las que se oponen y, en estos momentos, tienen una influencia importante en el Partido Demócrata y en la opinión del presidente Biden.
Es fácil de comprender el poco interés de estas élites por los precios de la energía: tienen suficiente dinero para comprar automóviles eléctricos que pueden valer más de cincuenta mil euros. Si no lo hacen, su presupuesto no queda desequilibrado por unos cientos de dólares mensuales en gasolina o consumo energético doméstico.
Para el Partido Demócrata y el presidente Biden esta situación puede representar un problema, pues las élites que los jalean cuentan con pocos votos en las urnas. En el medio año largo hasta las próximas elecciones legislativas, un voto negativo podría acabar con las ambiciones ecologistas: en noviembre, los norteamericanos acuden a las urnas para reelegir a sus legisladores y los demócratas gozan de un margen tan mínimo que tienen un gran riesgo de perder el control de las dos cámaras.
No solamente el Congreso cambiaría de amos, sino también la Casa Blanca se vería afectada, pues las iniciativas presidenciales no tendrían eco en un Congreso controlado por la oposición. En el caso de Biden, la dificultad sería todavía mayor pues le quedan ya escasas dotes retóricas y sería poco efectivo al dirigirse directamente a la población.
Está por ver quién sería el beneficiario de la debilidad de Biden y su Partido Demócrata dentro de dos años, cuando los norteamericanos elijan un nuevo presidente. Los republicanos no han presentado aún a su candidato presidencial, quizá porque Donald Trump sigue copando el terreno a los demás republicanos como ocurrió hace 2 años. Entonces perdió las elecciones ante Joe Biden y, en el 2024, seguramente llevará un bagaje tan pesado que hará inviable su candidatura.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.