Adio delincvenței, inegalității și ignoranței Washington, Diana Negre

Atât delincvența, cât și inegalitatea dintre bogați și săraci, sau ignoranța din ample sectoare ale populației sunt probleme sociale grave pentru mulți americani, care, cu toate măsurile luate de mult timp pentru a le combate, persistă în continuare.
Dar, în unele locuri din SUA, se pare că s-a găsit calea pentru a fi eliminate, poate nu din realitatea de pe stradă sau din case, ci numai din conștiința populară.
Rezolvarea e simplă, cu toate că a fost nevoie de ceva timp pentru a putea fi aplicată pe scară largă. În plus, prezintă avantajul că reduce numărul pușcăriașilor din închisori sau frustrarea studenților care nu învață și chiar indignarea celor care nu se bucură de prosperitatea de care au parte alții.
După o îndelungată luptă cu aceste probleme, în sfârșit, soluția e la vedere: nu mai sunt considerate delicte o serie întreagă de infracțiuni, care, în mod obișnuit, erau calificate ca atare, cu excepția celor mai violente. În felul acesta, nu mai există atâția delincvenți și scade numărul deținuților din închisori. În școli, dispar examenele și cerința ca elevii să mai învețe materiile, astfel încât nimeni nu mai rămâne repetent. În Universități, sunt desființate criteriile de cunoaștere a diferitelor discipline, fiind înlocuite cu măsuri pentru a egaliza diferitele grupuri economice și sociale, astfel încât nu mai există studenți respinși ca incapabili.
Succesul în cariera egalitară este astfel asigurat și deja are efecte printre studenți, care absolvă uneori cu cunoștințe slabe, dar cu siguranța și încrederea în sine. La fel influențează pozitiv respectul de sine al elevilor, deoarece nu mai sunt repetenți, căci nu se mai dau note și nici nu mai există încrezuți, care ar ști mai multă carte decât ceilalți.
Are efecte pozitive și în cazul populației care nu respectă legile: cei care fură din magazine, unde camerele de supraveghere înregistrează furturile, nu mai au de ce să se teamă, deoarece poliția nu-i mai urmărește, iar judecătorii nu-i mai condamnă, astfel că populația penitenciară nu mai crește și hoții se pot bucura de articolele dobândite fără bani și fără card de credit.
Altceva se întâmplă cu magazinele jefuite și cu orașele în care au loc aceste nelegiuiri: în multe locuri, pur și simplu își închid porțile și lasă zone întregi neaprovizionate.
Apar probleme și printre absolvenții universitari: dacă, mai înainte, un titlu academic era o garanție pentru un post bun, în ziua de azi, este o simplă bucată de hârtie, mai ales dacă licența este în discipline noi, cum ar fi „studii de gen”, „analiză a inegalității sociale” și alte domenii de interes recent.
Aceste soluții nu se aplică în toată țara și nici în toate universitățile, cu toate că cele „tradiționale” sunt tot mai mult considerate ca „plictisitoare”.
Însă, diferențele principale dintre diferitele state se văd în lupta împotriva delincvenței, care încă se duce în state văzute ca retrograde de cei care îmbrățișează noua toleranță. Astfel că, zone cu un mod de viață mai tradițional, cum este, de pildă, Texas, înregistrează un influx de populație care fuge de noile tendințe.
În plus, se întâmplă ca tocmai statele cele mai entuziasmate de noile formule pentru rezolvarea problemelor să fie și cele mai progresiste. Când populația acestor state progresiste emigrează în căutare de o mai mare securitate, sosirea ei cauzează îngrijorare în locurile unde s-a refugiat, deoarece există teama că aduce cu ea ideile care perpetuează ignoranța studenților sau tolerarea delincvenței.
Că este așa o dovedește faptul că, unii dintre locuitorii statelor conservatoare care primesc asemenea „refugiați” din zonele cu ideologii „tolerante”, ar vrea ca noii veniți să fie obligați să stea de-o parte o vreme, fără să voteze la alegerile locale, deoarece ar putea să aducă la putere candidații care urmează aceeași politică de ignorare a delincvenței și tolerare a leneviei școlare.
Situația este deosebit de dificilă – căci formulele de a accepta ceea ce era de neacceptat nu servesc – în epidemia drogurilor. Datorită drogurilor sintetice, a atins dimensiuni epidemice: anul trecut, au murit 107.000 de persoane din cauza unor supradoze, iar trei sferturi din cazurile acesta s-au datorat fentanilo-ului, un drog foarte puternic, produs în laborator.
Drogurile, pe lângă faptul că ucid, au influențat și piața muncii, care și-a revenit mult mai lent din pandemie, din cauza pierderii mâinii de lucru, căci majoritatea supradozelor le iau persoanele active sub 50 de ani.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Adiós a la delincuencia, la desigualdad y la ignorancia Washington, Diana Negre

Tanto la delincuencia, como la desigualdad entre ricos y pobres, o la ignorancia en amplios sectores de la población son problemas sociales graves que tienen presentes muchos norteamericanos y que, a pesar de medidas tomadas durante largo tiempo para combatirlos, se mantienen de forma pertinaz.
Pero algunos lugares de Estados Unidos parecen haber encontrado el camino de eliminarlas, quizá no tanto de la realidad en las calles o los hogares, sino de la conciencia popular.
La solución es simple, aunque haya sido necesario tiempo para aplicarla de manera amplia. Tiene, además, la ventaja de reducir el número de reclusos en las cárceles, o la frustración de los estudiantes que no aprenden, o incluso la indignación de quienes no se benefician de la prosperidad de que gozan otros.
Después de mucho tiempo de luchar contra estos problemas, finalmente la solución está a la vista: se eliminan la calificación como delito de una serie de actos habitualmente calificados como tales, excepto los más violentos -con lo cual ya no hay delincuentes y baja el número de reclusos en las cárceles. En las escuelas, desaparecen los exámenes y la exigencia de que los niños y jóvenes aprendan asignaturas, con lo que nadie queda atrasado. En las Universidades, se eliminan los criterios de conocimiento de diversas disciplinas, que quedan suplantados con medidas para igualar a los diversos grupos económicos y sociales, con lo cual ya no hay estudiantes rechazados por ignorantes.
El éxito en la carrera igualitaria está asegurado y tiene ya efectos en el alumnado universitario, que llega a veces con escasos conocimientos, pero con gran seguridad y confianza en sí mismo. Igualmente repercute de manera positiva en la autoestima de los escolares, que no han de sufrir por los suspensos, ya que no hay notas, ni pueden cometer el pecado de orgullo al sentirse ufanos de saber más que los demás.
También se refleja de manera positiva en la población que no respeta las leyes: las personas que roban en comercios, donde las cámaras de vigilancia registran los hurtos, no tienen nada que temer pues la policía no los persigue y los jueces no los sentencian, de forma que no aumentan la población penitenciaria y disfrutan de los artículos conseguidos sin efectivo, ni tarjeta de crédito.
Otro cantar es lo que está ocurriendo con los comercios desvalijados o las ciudades en que ocurren estos atropellos: en muchos lugares, simplemente cierran sus puertas y dejan zonas enteras sin suministro. También surgen problemas entre los graduados universitarios: si un título académico era antes una garantía de buen empleo, hoy en día vale más o menos lo que el papel mojado, especialmente si la licenciatura es en las nuevas disciplinas como “estudios de género”, “análisis de la desigualdad social” y otros temas de interés reciente.
Estas soluciones no se aplican a todo el país ni en todas las universidades, aunque las “tradicionales” son vistas cada vez más como “aburridas”.
Pero las principales diferencias entre diversos estados están en la lucha contra la delincuencia, que todavía se mantiene en estados vistos como retrógrados por quienes abrazan la nueva tolerancia. Así que zonas con modos de vida más tradicionales, como por ejemplo el estado de Texas, están recibiendo un influjo de población que huye de las nuevas tendencias.
Se da, además, la coincidencia de que los estados más entusiastas por las nuevas fórmulas para resolver problemas sociales, acostumbran a ser también los más progresistas. Cuando la población de estos estados progresistas emigra en busca de mayor seguridad, su llegada preocupa a los lugares de refugio, pues temen que traigan consigo las ideas que perpetúen la ignorancia de los estudiantes o toleren la delincuencia.
Tanto es así, que algunos residentes de los estados conservadores que reciben a estos “refugiados” de zonas con ideologías “tolerantes”, sugieren que los recién llegados se vean obligados a observar una pausa antes de votar en las elecciones locales, pues temen que se inclinen por candidatos que sigan la misma política de ignorar la delincuencia y tolerar la pereza escolar.
Donde la situación es especialmente difícil -y donde las fórmulas de aceptar lo que había sido inaceptable ya no sirven- es en la epidemia de la droga. Gracias a las drogas sintéticas, ha alcanzado dimensiones epidémicas: el año pasado, murieron más de 107.000 personas a causa de una sobredosis y las tres cuartas partes de estos casos se debieron al fentanilo, producido en laboratorio y de gran potencia.
Las drogas, además de causar muertes, influyeron también en el mercado laboral que se recuperó más lentamente de la pandemia a causa de la pérdida de mano de obra, pues la mayoría de las sobredosis se registra en personas en edad laboral y menores de 50 años.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.