NAZIȘTII, PUTIN ȘI HITLER Washington, Diana Negre

Acuzațiile lui Putin că Ucraina este plină de naziști care amenință Rusia a uimit în multe locuri, în parte deoarece președintele ucrainean are origini evreiești – și, desigur, n-are cum să-i simpatizeze pe naziști.
Unde se pare că e mai multă potrivire este între politica actuală a rușilor și cea a lui Hitler de acum aproape un secol, cu deosebirea că, atunci, nu existau arme atomice.
Acest lucru pune lumea în fața unui mare pericol. Este vorba de așa numita „distrugere reciprocă asigurată”, cu toate că magnitudinea acestui risc este posibil să acționeze ca o frână pentru orice aventură militară care să declanșeze o confruntare militară.
Poate că unul dintre punctele cele mai vizibile în care Rusia din zilele noastre se aseamănă cu Germania lui Hitler este nostalgia sa pentru timpurile trecute, căci, dacă Hitler considera că ordinea mondială anterioară Primului Război Mondial trebuia să fie continuată,Putin consideră că prăbușirea imperiului sovietic a fost „cea mai mare catastrofă” a secolului XX.
La fel ca Hitler în vremea sa, Putin se folosește de orice mijloc pentru a recupera teren și pentru a-și înarma armatele, oricât de mult ar sărăci aceasta populația țării și i-ar scădea nivelul de trai.
La fel ca Hitler, Putin nu acceptă ca țara sa, cea mai mare din Europa, cu aproape o sută de milioane de locuitori (adică 75% din totalul de 144 de locuitori ai țării sunt ruși), să se situeze pe o poziție neînsemnată, din punct de vedere economic sau militar.

Revendicările lui Putin par a fi oprite, deocamdată, în perimetrul geografic al Ucrainei, însă repercusiunile lor merg dincolo de granițele țării, lucru devenit evident din momentul în care Finlanda și Suedia au cerut să intre în NATO, cu toată reacția previzibil negativă a Moscovei.
Putin a amenințat că va folisi arme atomice și, ceea ce este și mai îngrijorător, unele reacții nu au fost pe măsură, deoarece semnalau că există arme nucleare moderne cu rază foarte scurtă de acțiune și că acest gen de explozii poate fi controlat. Adică, ceea ce se considera a fi „o distrugere reciprocă asigurată”, de neimaginat mai înainte, intră, acum, în domeniul posibilului.
Pentru moment, seria indignărilor și a sancțiunililor impuse mai degrabă obligă Rusia să recurgă la represalii. Desigur, obiectivul acestor sancțiuni este să determine Rusia să-și schimbe politica, însă realitatea este că, deocamdată, au făcut-o să se înrădăcineze și mai mult pe pozițiile sale, asumându-și, în fața întregii lumi, rolul de victimă.
Îngrijorează și activitățile unor vecini de-ai ei: Belarus și Cecenia, doi aliați de nădejde ai lui Putin, care participă la conflict. În timp ce Belarus se pregătește să „se apere de atacurile ucrainene” și se pare că ajută militar Rusia, Cecenia amenință că va ataca Polonia, ca represalii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
Însă, văzută dinspre cealaltă parte, adică dinspre Moscova și aliații săi, îngrijorătoare este atitudinea vecinilor, care sunt
Un lucru e sigur: nu sunt suficiente nici bunele intenții și nici nu se pot evita erorile din aprecierile militare.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

NAZIS, PUTIN Y HITLER Washington, Diana Negre

Las acusaciones de Putin de que Ucrania está plagada de nazis que amenazan a Rusia ha causado sorpresa en muchos lugares, en parte porque el presidente ucraniano es de origen judío -y probablemente tiene pocas simpatías por los nazis.
Donde parece haber más sincronía es entre la política rusa de hoy y la de Hitler hace casi un siglo, con la diferencia de que en aquella época no había armas atómicas.
Es algo que pone al mundo ante un peligro mucho mayor, la llamada “destrucción mutua asegurada”, aunque tal vez la magnitud de este riesgo actúe como freno para lanzarse a aventuras militares que puedan desencadenar una confrontación nuclear.
Quizá uno de los puntos más llamativos en que la Rusia de hoy se parece a la Alemania de Hitler es su nostalgia por otros tiempos, pues si Hitler consideraba que el orden mundial anterior a la Primera Guerra Mundial debía seguir imperando, Putin ha dicho que la caída del imperio soviético fue “la mayor catástrofe” del siglo XX.
Como Hitler en su día, Putin no quiere escatimar esfuerzos, ni suyos ni de sus gobernados, para recuperar terreno, lo que pone el esfuerzo nacional en cuestiones similares y no escatima recursos para armar a su ejército, por mucho que esto empobrezca a su población y baje su nivel de vida.
Igual que Hitler, Putin no acepta que su país, el mayor de Europa con casi cien millones de habitantes (el 75% de sus 144 millones), quede relegado a la insignificancia, ya sea económica o militar.
Las reivindicaciones de Putin parecen contenidas geográficamente pues se centran en Ucrania, pero sus repercusiones más allá de ambos países ya quedaron evidentes cuando Finlandia y Suecia pidieron la entrada en la OTAN, con la consiguiente y previsible reacción negativa de Moscú.

Putin ha amenazado ya con el uso de armas atómicas y lo que es aún más alarmante, algunas reacciones han sido de escasa alarma pues advertían que hay armas nucleares modernas de muy corto alcance y que es posible ejercer un control sobre este tipo de explosiones, Es decir, lo que se consideraba una “destrucción mutua asegurada”, impensable antes, entra ahora en el reino de lo posible.
De momento, la serie de muestras de indignación y las sanciones más bien precipitan a Rusia a tomar más represalias. Seguramente el objetivo de tales sanciones es mover a Rusia a cambiar de política, pero la realidad es que, por ahora, la ha hecho insistir más aún en sus posiciones y asumir el papel de víctima ante el mundo entero.
Tampoco tranquiliza la actividad de los vecinos: Bielorussia y Chechenia, dos firmes aliados de Putin, participan también en el conflicto. Mientras Bielorussia se prepara a “defenderse de los ataques ucranianos” y parece ayudar militarmente a Rusia, Chechenia amenaza incluso con atacar a Polonia en represalia por la ayuda prestada a Ucrania.
Pero, visto desde el otro lado, es decir desde Moscú y sus aliados, lo preocupante es también la actitud de los vecinos, que
Ni las buenas intenciones bastan, ni los errores de valoración de militares y políticos se pueden descartar.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.