Vizite neașteptate Washington, Diana Negre


Politica americană a oferit, acum câteva zile, o bună ocazie care a stârnit râsul, mai ales al simpatizanților republicani, atunci când au văzut niște centre privilegiate ale rivalilor lor democrați nevoite să facă față realităților create de imigrația scăpată de sub control: locuri cum ar fi reședința vicepreședintei, sau zone unde își petrec vacanțele oamenii bogați și puternici, au început să primească grupuri de imigranți ilegali, sosiți recent în țară.
Martha’s Vineyard („Via Martei”) este unul dintre refugiile estivale pentru cei politic și economic puternici, majoritatea dintre ei din Partidul Democrat. Pe o suprafață de 250 Km2 locuiesc doar 17.000 persoane, cu toate că, vara, ajung la 200.000. Peste 80%, de obicei, votează cu democrații, iar zona a fost declarată „sanctuar” pentru a-i proteja pe imigranții fără acte.
De fapt, nu prea sunt acolo imigranți care să beneficieze de această protecție, sau, cel puțin, n-au fost până acum.
În schimb, personaje ca Barak Obama au terenuri și case acolo, pe care le vizitează, de obicei, vara. Obama, de exemplu, are o vilă cu 7 camere și 8 băi într-o proprietate de 10 hectare. Pe care a cumpărat-o cu aproape 12 milioane de dolari, acum trei ani.
Acolo se trage de șireturi cu familia Kennedy, care are și ea un pălățel, cu fostul președinte Clinton și cu personaje celebre ca Bill Gates, Oprah Winfrey și alți actori sau personalități care apar pe canalele de televiziune și milionari sosiți din toată țara.
Cu o anumită perversitate, unele medii de informare conservatoare semnalau că Obama are suficient spațiu pentru a monta corturi de campanie pe proprietatea sa și să găzduiască sute de imigranți. În orice caz, ar putea rezolva mica problemă imediat, apărută odată cu sosirea a 50 de venezolani, care au fugit de paradisul comunist din țara lor.


I-a trimis guvernatorul din Florida – posibil candidat prezidențial republican peste doi ani, Ron DeSantis. Florida primește, zilnic, în medie, 5.000, iar guvernatorul consideră că este o încărcătură excesivă, care ar trebui să fie distribuită echitabil în toată țara.
La fel se întâmplă cu reședința vice-președintei, Kamala Harris, situată în Observatorul astronomic din Washington, căci acolo au sosit câteva autobuze cu imigranți proveniți din statul Texas, care a urmat exemplul Floridei. Sau orașele Chicago și New York, unde, de asemenea, au sosit imigranți fără acte.
Nici Martha’s Vineyard, nici reședința vice-președintei, și niciunul dintre celelalte locuri nu și-au deschis vilele pentru cei nou-sosiți, ci i-au plasat în azile pentru oameni fără adăpost, în școli sau în biserici, unde dispun de paturi suprapuse și alimente, în timp ce așteaptă să fie mutați, permanent, în alte locuri.
Reacțiile celor care i-au primit pe acești vizitatori neașteptați au fost diferite: în New York, de exemplu, primarul a anunțat imediat că orașul va oferi toate serviciile municipale noilor veniți și nu-i va discrimna pe criterii de origine sau proveniență pe acești nevoiași.
Primărița din Chicago i-a trimis spre sectoare unde sunt locuitori majoritari republicani, în timp ce președintele Biden deja i-a condamnat pe cei care-i trimit în afara statelor lor.
Lăsând de o parte glumele care sunt stârnite de asemenea situații, soarta acestor imigranți poate avea un impact electoral important: mai rămân mai puțin de două luni până la alegerile legislative din 8 noiembrie, iar imigrația ilegală este una dintre cele trei chestiuni care interesează electoratul cel mai mult.
Partidul republican, acum în opoziție, cu dorințe de a recupera majoritățile de care a beneficiat până de curând în ambele camere ale Congresului, încearcă să demonstreze incongruența politicii migratorii actuale favorabile intrării imigranților fără documente din două motive: în parte, deoarece în felul acesta își demonstrează bunătatea inimii lor, și într-o parte și mai mare, deoarece atrag alegători pentru Partidul Democrat.
Acest calcul electoral se bazează pe experiența că noii imigranți obișnuiesc să treacă de partea Partidului Democrat și își păstrează această poziție mult timp, până se integrează în țară după o generație sau două, și încetează să se mai simtă străini.
Există și excepții, cum sunt alegătorii cubanezi sau venezolani, care au fugit de regimuri comuniste, și acest lucru îi face să se alinieze cu conservatorii, dar, de obicei, după vreo 10 sau 12 ani de la sosirea lor în SUA, imigranții obțin cetățenia americană și devin alegători fideli ai Partidului Democrat.
Cel puțin așa erau. Căci, se pare că cel mai mare grup imigrant actual, format din ibero-americani , flirtează, acum, cu republicanii: ultimele sondaje arată că cel puțin o treime – poate chiar jumătate – se vor da cu republicanii.
Rațiunile par a fi diferite. Pe de o parte, deoarece Partidul Democrat a adoptat poziții elitiste și urmează ultimele mode radicale ale academicienilor progresiști americani. Pe imigranții din emisfera americană nu prea îi atrage familia homosexuală, avortul sau lipsa controlului părinților asupra copiilor lor. Pe de altă parte, mulți au resimțit deja consecințele unor politici comuniste în țările lor de origine și nu se simt atrași de ideologia mai radicală a partidului democrat, care se pare că, în prezent, e vocea întâi.
Culmea, promisiunile democraților de a-i integra pe imigranți nu s-au împlinit: ultima acțiune în acest sens a avut loc acum 40 de ani și a provenit din rândurile republicane, când președintele de atunci, Ronald Reagan, a urmat propunerea de a-i legaliza pe toți imigranții și a le da acces la cetățenia americană.
Atunci erau 3 milioane de imigranți în situație nelegală, azi se apreciază că sunt peste 14 milioane, două milioane dintre ei au sosit de când Joe Biden e președinte și și-a arătat dorința de a urma îndemnul de pe placa de la baza Statuii Libertății: „dați-mi masele voastre obosite și slăbite, doritoare de a respira libertatea.”
Pentru moment, răspunsul Partidului Democrat s-a limitat la amenințarea de a-i „investiga” pe republicanii responsabili de transferul imigranților, pentru a vedea dacă se va putea descoperi vreo infracțiune ca să fie pedepsiți. Este sigur că, în toată țara, ambele partide vor găsi magistrați favorabili interpretărilor lor.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***


Visitas inesperadas Washington, Diana Negre


La política norteamericana brindó hace pocos días una buena ocasión para reírse, especialmente los simpatizantes republicanos, cuando vieron los centros de privilegio de sus rivales demócratas enfrentados a las realidades de la inmigración descontrolada: lugares como la residencia de la vicepresidenta, o zonas de vacaciones para ricos y poderosos, empezaron a recibir grupos de inmigrantes llegados recientemente al país.
Martha’s Vineyard (“el viñedo de Marta”), es uno de los refugios estivales para los política o económicamente poderosos, en su mayoría del Partido Demócrata. En una superficie de 250 Km2 viven tan solo unas 17.000 personas, aunque se multiplica en verano para llegar a casi 200.000. Más del 80% da regularmente su voto a los demócratas y la zona se ha declarado “santuario” para proteger a los inmigrantes indocumentados.
En realidad, apenas hay allí inmigrantes acogidos a esta protección, o por lo menos no los había hasta ahora.
En cambio, personajes como Barak Obama tienen terrenos y casas allí, que visitan generalmente tan solo en verano. Obama, por ejemplo, tiene una mansión de 7 habitaciones con 8 baños en una propiedad de 10 hectáreas que compró por casi 12 millones de dólares, hace tres años.
Allí se codea con la familia Kennedy, que también tiene una mansión, con el ex presidente Clinton y personajes célebres como Bill Gates, Oprah Winfrey y otros actores o personalidades televisivas y millonarios llegados de todo el país.
Con cierta perversidad, algunos medios conservadores señalaban que Obama tiene espacio suficiente para montar tiendas de campaña en su propiedad y alojar a centenares de inmigrantes. En cualquier caso, podría resolver el pequeño problema inmediato creado con la llegada de 50 venezolanos que huían del paraíso comunista de su país.
Los envió el gobernador de Florida y posible candidato presidencial republicano dentro de dos años, Ron DeSantis. Su estado recibe en promedio 5000 refugiados diarios y considera que es una carga excesiva que debería repartise equitativamente por todo el país.
Otro tanto ocurre con la residencia de la vicepresidenta Kamala Harris, situada en el Observatorio astronómico de Washington, pues allí llegaron algunos autobuses con inmigrantes provenientes del estado de Texas, que siguió el ejemplo de Florida. O las ciudades de Chicago o Nueva York, a la que también llegaron otros inmigrantes indocumentados.
Ni Martha’s Vineyard , ni la residencia de la vicepresidenta, ni ninguno de los otros lugares han abierto las mansiones a los recién llegados, sino que los han colocado en asilos para gente sin techo, en escuelas o en iglesias donde disponen de literas y alimentos mientras esperan ser trasladados a otros lugares con carácter más permanente.
Las reacciones de los receptores de estos inesperados visitantes han sido diversas: en Nueva York, por ejemplo, el alcalde anunció inmediatamente que la ciudad ofrecerá todos los servicios municipales a los recién llegados y que no va a discriminar en cuanto al origen o procedencia de los necesitados.
La alcaldesa de Chicago envió a los recién llegados a sectores donde hay residentes mayoritariamente republicanos, mientras que el presidente Biden ya ha condenado a quienes envían a estos inmigrantes fuera de sus estados.
Aparte de las bromas que semejante situación provoca, la suerte de estos inmigrantes puede tener un impacto electoral importante: no faltan ni dos meses para las elecciones legislativas del 8 de noviembre y la inmigración ilegal es una de las tres cuestiones que más interesa al electorado.
El partido republicano, ahora en la oposición y con deseos de recuperar las mayorías de que había disfrutado hasta hace pocos años en las dos cámaras del Congreso, trata de demostrar la incongruencia de la política migratoria actual favorable a la entrada de gente indocumentada por dos motivos: en parte, porque así demuestran la bondad de su corazón y en otra parte todavía mayor porque van acumulando futuros votantes para el Partido Demócrata.
Este cálculo electoral se basa en la experiencia de que los nuevos inmigrantes acostumbran a alinearse con el Partido Demócrata durante un largo tiempo, hasta que se integran al cabo de una o dos generaciones en el país y dejan de sentirse extranjeros.
Hay algunas excepciones, como el voto cubano o venezolano, pues es gente refugiada de regímenes comunistas lo que les impulsa a alinearse con los conservadores, pero lo habitual es que al cabo de unos 10 o 12 años de llegar a Estados Unidos, los inmigrantes han adquirido la ciudadanía y son votantes fieles del Partido Demócrata.


O lo eran. Porque parece que en el caso del mayor grupo inmigrante actual, que es la población de origen iberoamericano, flirtea ahora con los republicanos: las últimas encuestas indican que por lo menos un tercio -y quizá hasta casi la mitad- se alinearían con los republicanos.
Las razones parecen ser varias. Por una parte, porque el Partido Demócrata ha tomado posiciones elitistas y sigue las últimas modas radicales de los académicos progresistas norteamericanos. A los inmigrantes del hemisferio no parece atraerles mucho la familia homosexual, el aborto o la falta de control de los padres sobre sus hijos. Por otra parte, muchos han experimentado ya las consecuencias de algunas políticas comunistas en sus países de origen y no se sienten muy atraídos a la ideología más radical del partido demócrata, que en estos momentos parece llevar la voz cantante.
Para colmo, las promesas demócratas de integrar a los inmigrantes no se han materializado: la última acción en este sentido es de hace casi 40 años y salió de las filas republicanas, cuando el entonces presidente Reagan secundó la propuesta para legalizar a casi todos los inmigrantes y darles acceso a la ciudadanía.
Entonces había 3 millones de inmigrantes en situación irregular, hoy se estima que son más de 14 millones, dos de los cuales llegaron desde que Joe Biden es presidente y mostró su deseo de seguir la exhortación añadida a la placa a los pies de la Estatua de la Libertad: “dame a vuestras masas cansadas y encogidas, deseosas de respirar la libertad.”
De momento, la respuesta del Partido Demócrata se ha limitado a amenazas de “investigar” a los republicanos responsables por el traslado de inmigrantes para ver si se podría descubrir algún acto delictivo en esta medida. Es bien seguro que, a lo largo del país, tanto un partido como otro encontrarán magistrados favorables a su interpretación.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

https://ghemulariadnei.com/wp-content/uploads/2016/09/diana-molineaux.jpg?w=529