Pendulul cultural Washington, Diana Negre

Ron DeSantis

De zeci de ani, tendințele progresiste au tot crescut în lumea occidentală, în parte datorită faptului că sectorul academic a adoptat „revoluția” din 1968, pe ambele coaste ale Atlanticului. A trecut mai mult de jumătate de secol de la acea generație care a rupt normele tradiționale: în Franța guverna principiul „interdit d’interdire” (e interzis să interzici), tinerii americani fugeau în străinătate ca să nu lupte în Vietnam, pastila anticoncepțională aducea eliberarea sexuală, urmată de legalizarea avortului. Iar acum, se dorește eliminarea diferențelor de gen. Acele schimbări își aveau rădăcinile într-o serie de principii sociologice și filosofice pe care profesorii proveniți din generația protestelor din 68, le-au predat, mai întâi, studenților din universități și, pe urmă, elevilor din școli. În acești 50 de ani, s-a produs o schimbare într-o direcție aproape unică, cu excepția unor universități și a unor centre de dezbatere politică conservatoare. Erupția din 68 s-a întins peste toată lumea occidentală, respectul și prestigiul au fost acaparate de ideile progresiste care, acum, au pătruns până în școlile primare, unde copiii sunt învățați că nu există diferențe sexuale, iar adolescenților li se oferă toate facilitățile ca să decidă cărui gen doresc să aparțină. Cultura și morala tradiționale, precum și conservatorismul politic, nu au dispărut, însă și-au pierdut prestigiul în asemenea măsură, încât, să-i spui cuiva că este conservator este aproape o insultă. La fel se întâmplă și cu Istoria și cu dezvoltarea ideilor filosofice sau literare: în noul context nu există culturi superioare altora, iar principiile care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor și-au pierdut din validitate în semn de respect pentru orice interpretare alternativă, mai ales dacă aceasta răspunde unor idei progresiste. Este posibil ca aceste schimbări să fi generat o reacție atât în SUA, cât și în Europa, căci au apărut o mulțime de partide conservatoare. Fenomenul îl vedem și printre oamenii de rând care, de multe ori, își retrag copiii din școlile publice, chiar și din instituțiile academice. Este ceea ce s-a întâmplat la Universitatea Publică din Carolina de Nord, declanșând alarma din mijloacele informative. Concret, este vorba de o inițiativă a Consiliului Director al acestei universități cu scopul de a contracara ideologia pe care profesorii universitari o predau studenților lor. Conducătorii acestei universități consideră că versiunea „politic corectă” a Istoriei, aprecierea Literaturii sau a teoriilor economice nu sunt nici cuprinzătoare și nici neutre, ci atât de angajate în favoarea unei interpretări progresiste, încât studenții sunt lipsiți de orice posibilitate de a analiza și alte perspective. Pentru a corecta situația, au hotărât să se țină o nouă serie de cursuri în care să se respecte libertatea de a analiza faptele istorice sau producțiile literare, fără ca profesorii să-și impună versiunea lor personală. Reacția profesorilor universitari a fost profund negativă, de mare surpriză, față de îndrăzneala conducătorilor Universității de a pune la îndoială modalitatea lor de a filtra informațiile și cunoștințele predate studenților. Ceea ce s-a stabilit este o Școală a Vieții Civice și a Conducerii, dedicată studiului Istoriei, Literaturii, Religiei sau a Științelor Politice, fără ca vreunul dintre cei 20 de profesori universitari contractați pentru a preda aceste cursuri să poată impune o anumită ideologie pentru interpretarea acestor discipline. Indignarea profesorilor universitari obișnuiți să-și răspândească propria lor ideologie este însoțită de reacția la modificările din sistemul de învățământ din statul Florida, făcute de guvernatorul statului, Ron DeSantis, probabil viitorul candidat republican la președinția SUA, în viitoarele alegeri. Aceste modificări sunt o palmă pentru programele educaționale favorite ale sindicatelor din învățământ, unul dintre brațele principale ale Partidului Democrat, și care se arată tot atât de indignate ca și universitarii din Carolina de Nord față de limitările care îi împiedică să-și mai impună propria ideologie studenților lor. Guvernatorul Ron DeSantis îi îngrozește pe învățători – spre deliciul multor părinți – deoarece interzice ca în școlile de cartier să se predea ce este homosexualitatea și limitează interpretarea rasială în cadrul cursurilor de istorie din celelalte școli. Și, cu un gest asemănător celui de la Universitatea din Carolina de Nord, a intervenit și în învățământul universitar, cerând să se predea cursuri despre civilizația occidentală în locul programelor dedicate studiului „diversității și dreptății sociale”. Adică, mai mult Platon, Shakespeare sau Mozart și mai puțin Malcolm X și rapperi.Vom vedea dacă aceste inițiative se vor extinde și, în cazul lui DeSantis, dacă ele reflectă sentimentul majorității electoratului, deoarece mai rămâne doar un an până la începerea campaniei prezidențiale din 2024. Adică, dacă pendulul va oscila într-o „contra-revoluție culturală”, sau dacă aceste eforturi vor eșua în fața mașinăriei sindicatelor din învățământ, sindicate care, în general, atrag numai 10% dintre americani, și în fața presiunii puternicelor grupuri afine democraților și giganticei lor mașini propagandistice, căci controlează majoritatea mijloacelor de informare, precum și industria spectacolului.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

University of North Carolina at Chapel Hill

El péndulo cultural Washington, Diana Negre

Durante décadas, las tendencias progresistas han ido en aumento en el mundo occidental, en parte porque el sector académico adoptó la “revolución” de 1968 a ambos lados del Atlantico.Ha pasado ya más de medio siglo desde aquella generación que rompía con las normas tradicionales: era la Francia del “interdit d’interdire” (prohibido prohibir), de los jóvenes norteamericanos que huían para no luchar en Vietnam, de la píldora que trajo la liberación sexual, a lo que siguió la legalización del aborto y ahora se quieren eliminar las diferencias de género. Estos cambios en las costumbres estaban arraigados en una serie de principios sociológicos y filosóficos que los profesores salidos de la generación de las protestas del 68, enseñaron a sus alumnos en las universidades primero y en las escuelas después. Estos 50 años largos han visto un cambio casi en dirección única, con unas pocas excepciones en universidades y centros de debate políticos conservadores. La erupción del 68 se extendió por todo el mundo occidental, el respeto y el prestigio lo han acaparado las ideas progresistas que ahora han llegado ya a la escuelas primarias, donde a los niños se les enseña que no hay diferencias sexuales y a los adolescentes se les dan todas las facilidades para decidir a qué sexo desean pertenecer.La cultura y la moral tradicionales, así como el conservadurismo político, no han desaparecido pero han quedado tan desprestigiados que en muchos países constituye casi un insulto llamar a alguien conservador. Otro tanto ocurre con la Historia y el desarrollo de las ideas filosóficas o literarias: en el nuevo contexto no hay culturas superiores a otras y los principios desarrollados a lo largo de los siglos han perdido validez en señal de respeto a cualquier interpretación alternativa, especialmente si responde a ideas progresistas.Quizá estos cambios han empezado a generar una reacción tanto en Estados Unidos como en Europa, donde han generado una proliferación de partidos conservadores. Y no lo vemos solo entre el público de a pie que muchas veces reacciona sacando a sus hijos de las escuelas públicas, sino incluso en instituciones académicas. Es lo que ocurrió en la Universidad Pública de Carolina del Norte, lo que generó la alarma de los medios informativos. Se trata de una iniciativa de la Junta de Gobierno de esta universidad, para contrarrestar la ideología que los catedráticos imponen a sus alumnos. Los responsables principales de esta universidad consideran que la versión “políticamente correcta” de la Historia, la valoración de la Literatura o de las teorías económicas, no es amplia ni neutral, sino tan sesgada en favor de una interpretación progresista que los estudiantes no tienen posibilidades de analizar varias perspectivas.Para corregir la situación han decidido establecer una nueva serie de cursos en que se quiere respetar la libertad de analizar los hechos históricos o las producciones literarias, sin que los profesores impongan su versión personal. La reacción de los académicos ha sido extraordinariamente negativa y también de sorpresa, ante la osadía de los responsables de la Universidad de cuestionar la lente utilizada hasta ahora para filtrar las informaciones que presentan a los alumnos.Lo que se ha establecido es una Escuela de Vida Cívica y Liderazgo, dedicada a estudiar Historia, Literatura, Religión o Ciencias Políticas sin que ninguno de los 20 profesores contratados para impartir estos cursos imponga una ideología para interpretar estas disciplinas. La indignación de los catedráticos acostumbrados a diseminar su ideología corre pareja con la reacción a las modificaciones en el sistema de enseñanza del estado de Florida por su gobernador Ron DeSantis, probable candidato republicano a la presidencia en las próximas elecciones. Las propuestas de DeSantis son una bofetada para los programas educativos favoritos de los sindicatos de maestros, uno de los brazos principales del Partido Demócrata y que se muestran tan indignados como los catedráticos de Carolina del Norte ante las limitaciones para imponer su ideología a los alumnos. El gobernador horroriza a los maestros -y deleita a muchos padres- al prohibir que en los parvularios se enseñe lo que es el homosexualismo y al limitar la interpretación racial en los cursos de historia en el resto de las escuelas. Y en un gesto semejante al de la Universidad de Carolina del Norte, ha intervenido también en la enseñanza universitaria al exigir que se mantengan cursos acerca de la civilización occidental, que substituirán los programas dedicados a estudiar la “diversidad y justicia social”. Es decir, más Platón, Shakespeare o Mozart y menos Malcolm X y rapperos.Está por ver si estas iniciativas se extienden y, en el caso de Santis, si reflejan el sentimiento de la mayoría del electorado, pues tan solo falta un año para que comience la campaña presidencial de 2024. Es decir, si el péndulo está a punto de girar en una “contrarrevolución cultural”, o si estos esfuerzos fracasarán ante la maquinaria de los sindicatos de maestros, los sindicatos en general que tan solo atraen al 10% de los norteamericanos y la presión de grupos poderosos afines a los demócratas y a su gigantesca máquina propagandística, pues controlan la mayoría de los medios informativos y la industria del espectáculo.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.