• ACERCA DE NOSOTROS
  • ANUL NOU: DE PRIMĂVARĂ, DE TOAMNĂ ȘI DE IARNĂ
    • ANUL NOU (II) – ANUL NOU DE IARNĂ – ZEUL SOARE – MOȘ CRĂCIUN
  • ARTA ÎNALTEI BUCĂTĂRII
    • MIC DEJUN CU RODIE, ZMEURĂ ȘI MENTĂ
    • SPANACUL – SPIRITUL PERSAN AL VIEȚII
    • OMLETA – SPUMĂ DE OUĂ LA TIGAIE
    • CARTOFUL – TRUFA ANZILOR
    • BORCANUL FERMECAT CU CASTRAVEŢI MURAŢI
  • CĂLĂTORIILE ARIADNEI
    • BAPTISTERIUL DE LA MANGALIA
    • ÎNGHEȚATĂ CU DRAGOSTE… ÎN MANGALIA
  • CARMINA BURANA
    • CARMINA BURANA – Omnia sol temperat/Soarele pe toate le îmblânzeşte
  • CELE MAI FRUMOASE POEME
    • INFINITUL
    • Kemal – Manos Hatzidakis/Nikos Gațos
  • CELE MAI FRUMOASE POEME DE DRAGOSTE
    • APOSTOLUL PAVEL – IMNUL IUBIRII
    • Caballo Viejo – omagiu lui Simón Díaz
    • DANTE, Vita Nuova, IX
    • DE TE-AI PLICTISIT, O, DOAMNĂ…
    • JORGE LUIS BORGES – ÎNDRĂGOSTITUL
    • MICHELANGELO – RIME (9)
    • QUAND JE T΄AIME/CÂND TE IUBESC
    • RĂBDARE SĂ MAI AI, PUȚINĂ
    • SAN JUAN DE LA CRUZ – CÂNTĂRI ÎNTRE SUFLET ȘI MIRE
    • TU EȘTI OMUL MEU – PERISTERIS/MATSAS
    • UMBRA MEA ȘI CU MINE (POLIGONUL) – TSITSANIS/VIRVOS/GALANI
    • VERONICA FRANCO, TERZE RIME, III
    • MIKIS THEODORAKIS – 90 DE ANI
    • Imn, Baudelaire
    • SFÂNTUL IOAN AL CRUCII, LLAMA DE AMOR VIVA
    • ÎNDRĂGOSTITA, PAUL ELUARD
  • Chrétien de Troyes
    • Chrétien de Troyes – De Iubirea ce mă răpi pe mine, mie însumi, și mă prădui
  • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI 2022
    • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI I
  • EDITORIALES
    • NE CONDUC ELITE POLITICE ADMIRABILE !
    • SALVAȚI SOLDATUL DRAGNEA!!! – BRAND DE ȚARĂ
    • TABARNIA – IMAGINEA DIN OGLINDĂ
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI OCCIDENTALE II : UE ȘI REGATUL MAROCULUI
    • 8 MARTIE – ZIUA ÎMPOTRIVA FEMINICIDULUI ?
    • ALARMĂ DIN SPAȚIUL VIRTUAL CÂT „UN ATAC PEARL HARBOUR”
    • AMERICA FIRST – AMERICA MAI ÎNTÂI DE TOATE !
    • APOROFOBIA – CUVÂNTUL ANULUI 2017
    • BREXIT-TIXERB
    • CATALUÑA SAU CATALUNYA ?
    • CULTUL IMPUNITĂȚII ȘI…PURGATORIUL
    • DE CE RAMBLA, BARCELONA ?
    • GARDUL ÎL FAC EU, DAR, ÎL PLĂTEȘTI TU !
    • IERUȘALÁIM HABIRÁ – IERUSALIM CAPITALA
    • LECTURINA… DE ZIUA CĂRȚII
    • RADONUL – AMENINȚAREA TĂCUTĂ
    • SPANIA – COABITARE SAU… URĂ DE CLASĂ?
    • SPANIA – ÎNTRE COABITARE ȘI ABȚINERE
    • UE – MAREA BRITANIE: A FI, DAR, MAI ALES, A NU FI !
    • UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CUBA
    • VA FI ROMÂNIA DIN NOU MONARHIE ?
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI EUROPENE: UE ȘI SAHARA OCCIDENTALĂ
    • ACESTEA SUNT FRUNZELE MELE !
    • DONALD TRUMP… ȘI ZIUA HISPANITĂȚII/DONALD TRUMP Y… EL DÍA DE LA HISPANIDAD
    • SPAŢIUL EUROPEAN ŞI CEL… PARAEUROPEAN !
    • GORBACIOV ÎNSUȘI NE SPUNE CĂ NU ILESCU L-A UMILIT PE REGE ÎN 1990!
    • ISLAM ȘI ISLAMISM
    • REPUBLICA….. DIN REGAT !
    • DE 9 MAI…
    • El 9 de Mayo …
    • TENTAȚIA ABSOLUTISMULUI SAU SIMFONIA ÎNTREBĂRILOR
    • ALEP – GUERNICA SECOLULUI XXI
    • Opinia publică… ?! Oare ?
    • „Numai… lei, fără de ” !
    • BREXIT…ȘI NU PREA!
    • DÍA DEL LIBRO … SANCHO SIN RUCIO
    • ISLAM E ISLAMISMO
    • EL SINDROME TIMOSHENKO Y EL FINAL DE LA ERA PUTIN
    • SIDROMUL TIMOȘENKO ȘI SFÂRȘITUL EREI PUTIN
    • SINDROMUL IOHANNIS
    • „Fahrenheit 451” la Mosul
    • Noul președinte al Greciei, calul troian al lui Al. Tsipras
    • TURCIA A UMILIT RUSIA!
    • ¡TURQUÍA HUMILLÓ A RUSIA!
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • ACULTURAȚIE…CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE
    • ALEGERI ÎN GRECIA: MARELE PERDANT ESTE OMUL CARE A DESFIINȚAT RADIOTELEVIZIUNEA PUBLICĂ
    • HOLOCAUSTUL NUCLEAR … și elegantul domn Mihail Vanin!
    • LIVIU DRAGNEA … ȘI PRIMUL CERC
    • A gândi altfel ! sau инакомыслящий/inacomâsleașcii
    • GUCCI ȘI SCANDALUL MARMURELOR PARTENONULUI
  • EDITORIALES II
    • 10 AUGUST 2018 – GUVERNELE DRĂGNILĂ ȘI DĂNCILĂ
    • ALEGERILE DIN GRECIA – VOTUL MÂNIEI
    • ANGLICISME VECHI ȘI NOI
    • BALMIS – PRIMA EXPEDIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE VACCINARE
    • GRECIA – PRIZONIERĂ A DATORIEI EXTERNE
    • GRIPA SPANIOLĂ NU A FOST CHIAR…SPANIOLĂ !
    • HĂITUIREA BOSCHETARĂ ȘI CEA MECANIZATĂ
    • ILUZIA AUTOEXILULUI de Camelia Stănescu Ursuleanu
    • JUNE ALMEIDA – FEMEIA CARE A DESCOPERIT CORONAVIRUSUL
    • PROGRAMUL 3 – O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC
    • SOLDATUL SOVIETIC ELIBERATOR – UNEORI, A CĂUTAT ICOANE !
    • SPAȚIILE NAȚIUNII
    • SUNTEM SAU NU SUNTEM… ISRAELIENI ?
    • TAXA PE LĂCOMIE SE DOVEDEȘTE A FI PREA…LACOMĂ!
    • TRUMP ARUNCĂ TURCIA ÎN BRAȚELE UNIUNII EUROPENE
    • UNDE NE SUNT MELEȘCANII?
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA (I)
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA II – „SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ”
    • Ziua Internaţională a Limbii Greceşti
    • MATI – UN NOU POMPEII ?
    • ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?
    • VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și-a închis porțile
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim s-a deschis
    • Mircea Cărtărescu a primit premiul Formentor pentru Literatură 2018
  • EDITORIALES III
    • VA ȘTI PUTIN SĂ IASĂ DIN FUNDĂTURĂ?
  • EFEMERIDES
    • DAN URSULEANU – COMEDIA SALVEAZĂ ROMÂNIA/MEMORII
    • KAFKA ŞI PĂPUŞA CĂLĂTOARE
    • PANAIT ISTATI – ENRACINEMENT
    • VIAȚA LUI JULIEN TEMPLIERUL
    • ZIUA CĂRȚII – Ida Vitale, Uruguay
  • ESPERPENTO – FIŞE DE ROMAN
  • ETIMOLOGIAS I
    • AURUL – MATERIA DIVINĂ
    • ETIMOLOGII XI: A ÎNVĂȚA, A CÂȘTIGA, A PEDEPSI
    • ETIMOLOGII XII – A VINDECA – ADICĂ A RĂSCUMPĂRA DIN SERVITUTEA BOLII
    • ETIMOLOGII XIII – LUMEA SAU LOCUL CEL LUMINAT
    • ETIMOLOGII XIV: MEDIC – DOCTOR – IATROMANT
    • ETIMOLOGII XV – ÎNVIEREA – ÎNTOARCEREA LA VIAŢĂ SAU RIDICAREA DIN MORMÂNT
    • ETIMOLOGII XVI – APORIA SAU PROVOCAREA MINȚII PERPLEXE
    • PĂMÂNT – ȚARĂ – GLIE
    • POST – AJUN – PRIVEGHERE
    • PUSTA – CUVÂNT ROMÂNO-SLAV
    • ROST – A ROSTI – A SE ROSTUI
    • VATRĂ – ȚEST – CUPTOR
    • A CERE – A CUCERI – CUCERNIC
    • A VĂTĂMA SAU A LOVI DIN VOIA LUI DUMNEZEU
    • A VOI – A DORI – A POFTI
      • La hora de la verdad
    • AUGUST – AUGUR – AUTOR
    • IERT – ELIBEREZ – SUNT LIBER
    • Parlament – Parlement – Parliament
    • AMOR – DRAGOSTE – IUBIRE
    • LOGODNA – CUVÂNTUL DAT ȘI VREMEA CEA BUNĂ
    • SUFLET – SPIRIT – DUH
    • VINDECAT – SALVAT – MÂNTUIT
    • HAR ȘI EUHARISTIE
    • MAG – MAGISTER – MĂIESTRU
  • ETIMOLOGIAS II
    • ETIMOLOGII I – Dragostea-puterea atotțiitoare și stihia atotstăpânitoare
    • ETIMOLOGII II – RELIGIA – UN PERPETUU EXERCIȚIU DE PIETATE
    • ETIMOLOGII III – MARTIE – LUNA LUI MARTE
    • ETIMOLOGII IV – DE LA CALENDELE FEMEILOR LA RĂZBOIUL FEMEILOR DE 8 MARTIE
    • ETIMOLOGII IX – IUNIE – LUNA LUI IUNO
    • ETIMOLOGII V – APRILIE – LUNA LUI VENUS (I)
    • ETIMOLOGII VI – APRILIE – LUNA FLOREI (II)
    • ETIMOLOGII VII – MAI– LUNA ZEIȚEI MAIA
    • ETIMOLOGII VIII – PELERINUL … UN CĂLĂTOR DE PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI
    • ETIMOLOGII X – CINZECIMEA – POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – RUSALIILE
    • ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI
  • IORGOS SEFERIS – POEME
    • IORGOS SEFERIS – AGHIA NAPA I
  • Isaac Bashevis Singer
    • Yentl, băiatul de la ieșiva
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE
    • AMINTIRI URÂTE…/MALOS RECUERDOS…  
    • De la vorbe la fapte/Del dicho al hecho
    • Mea culpa a lui Buffalo Bill/El mea culpa de Buffalo Bill
    • Nici ciment și nici zidari/Ni cemento, ni brazos
    • ¿Quo Vadis America? Încotro te îndrepți, America ?
    • Acum e acum !/La hora de la verdad
    • Apele se întorc la matcă/Las aguas a su cauce
    • BÂJBÂIND/PALOS DE CIEGO
    • Colacul de salvare a lui Trump/El salvavidas de Trump
    • Comparațiile și paradoxurile lui Donald Trump/Las comparaciones y paradojas de Donald Trump
    • Contrareforma /La contrarreforma
    • Cum se mută președinții/Una mudanza especial
    • De la Reconquista, la imigrare/De la Reconquista a la inmigración
    • Exact pe dos! /El tiro por la culata
    • Istoria unei neînțelegeri/Historia de un desencuentro
    • LUÂNDU-L LA BANI MĂRUNȚI/DESHOJANDO LA MARGARITA
    • Nu există dușman mic/No hay enemigo pequeño
    • Președintele nu pleacă de tot/El presidente no se va
    • Statele–încă–Unite ale Americii/Estados–todavia-Unidos de America
    • ULTIMUL ZID/EL ÚLTIMO MURO
    • Vremea lui Trump/La hora de Trump
    • Apele nu se liniștesc/Las aguas no se calman
    • Cine, cui dă ordine ?/¿A las órdenes de quién?
    • Momentul adevărului
    • Confuzie generală/Confusión general
    • Israel, de la Carter până la Obama/Israel, de Carter a Obama
    • La hora de la verdad
    • ¿Parón o recuperación?
    • Banca câștigă întotdeauna/La banca siempre gana
    • Istoria nu are un punct final/La historia sin final
    • Putin râde în hohote /La carcajada de Putin
    • Totul îi merge foarte bine lui Trump /Viento de popa para Trump
    • Cu fața la perete /De cara a la pared
    • Milioane și grade militare /Millones y galones
    • Puterea sau aurul? / ¿El poder o el oro?
    • Stagnăm sau ne redresăm ?
    • Las guerras del retrete
    • Mai întâi de toate, buzunarul/El bolsillo, lo primero
    • Ucenicul, ucenicii și cei șapte magnifici/El aprendiz, los aprendices y los siete magníficos
    • Todo al revés
    • Un panorama de paradojas
    • Elecciones con okupas
    • Ganó la otra América
    • Las otras elecciones
    • Sin hora de la verdad
    • ÎNTORCÂND SPATELE ELITELOR /DE ESPALDA A LAS ELITES
    • La elección y sus murallas
    • Paradoxuri ale democrației/Paradojas de la democracia
    • Uluire și descumpănire electorală/Pasmo y desconcierto electoral
    • Dilema republicană/El dilema republicano
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE II
    • “TRIO INFERNAL” SAU CAZUL KASHOGGI/“TRIO INFERNAL” O CASO KASHOGGI
    • A LĂTRA ȘI A MUȘCA/LADRAR Y MORDER
    • AJUTORUL OBLIGATORIU AL RUSIEI PENTRU VENEZUELA /LA OBLIGADA AYUDA RUSA A VENEZUELA
    • AMERICANII CEI CAȘTI /LOS CASTOS AMERICANOS
    • APROPIERE ÎNTRE EVREI ȘI ARABI /APROXIMACIÓN JÚDEO-ÁRABE
    • AUTOCRATUL IGNORANT/EL AUTÓCRATA IGNORANTE
    • BICIUIND CU DOLARUL/FUSTIGANDO CON EL DÓLAR
    • Căsătorie de conveniență /Matrimonio de conveniencia
    • CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI/LA OTRA CARA DE VENEZUELA
    • CEI DINTÂI, ÎN TOATE/EL PRIMERO EN TODO
    • COADA MOSCOVEI /LA COLETA DE MOSCU
    • COPIII SEPTUAGENARI /LOS NIÑOS SEPTUAGENARIOS
    • Din lac, în puț… /De Málaga en Malagón
    • DIN SUMMIT ÎN SUMMIT /DE CUMBRE EN CUMBRE 
    • Două Americi /Dos Américas
    • Este, oare, Trump un poet frustrat ?/¿Es Trump un poeta frustrado?
    • Jumătate de secol, multe bătălii, pace în zare/Medio siglo, muchas batallas, paz a la vista
    • KASHOGGI, EGOLATRUL/KASHOGGI, EL EGÓLATRA
    • Libertate între gratii/Libertad entre rejas
    • Mai roșie decăt o găină/Mas roja que una gallina 
    • PAIUL DIN OCHIUL VECINULUI/LA PAJA EN EL OJO AJENO
    • Bilanțul primului an/Balance del primer año
    • Cadou de Crăciun/Regalo de Navidad
    • Casa nemăturată/La casa sin barrer
    • COSTA RICA: SEX ȘI URNE/COSTA RICA: SEXO Y URNAS
    • Doi și cu doi/Dos y dos
    • În fața realităților, Trump se dă pe brazdă /Los menguantes desamores de Trump con la realidad Washington
    • Între două ziduri/Entre dos murallas
    • Măsurarea forțelor pentru hegemonie, pe cele două maluri ale Pacificului/Pulso hegemónico a los dos lados del Pacífico
    • Nici cu tine, nici fără tine/Ni contigo, ni sin ti
    • O țară în flăcări / Un país en llamas
    • PARADISURILE /LOS PARAÍSOS
    • Puerto Rico (portul bogat) cel sărac/ Puerto Pobre
    • Trump se etalează/Trump se pone de largo
    • Un inchizitor în căutare de culpe/ Un inquisidor en busca de un delito
    • Un secol de cruciade/Un siglo de cruzadas
    • Pericolul nord-corean:azi, nu,… mâine,cine știe ?/El peligro norcoreano: hoy no, mañana quizá
    • GENERAȚIA INTERNETULUI /LA GENERACION DEL INTERNET
    • A fost odată…/Érase una vez…
    • A pleca la timp/Marcharse a tiempo
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE IV
    • 0 CIUDATĂ TÂRGUIALĂ ÎNTRE KIM ȘI TRUMP/ EL EXTRAÑO REGATEO DE KIM Y TRUMP  
    • Banii nu aduc fericirea/El dinero no hace la felicidad 
    • Calea americană/The American Way 
    • CELE O MIE DE FEȚE ALE POPULISMULUI/LAS MIL CARAS DEL POPULISMO 
    • CRIZA IRANIANĂ FĂRĂ PASIUNE, NICI PROPAGANDĂ/LA CRISIS IRANÍ SIN PASIÓN NI PROPAGANDA
    • Exasperarea democraților/ Exasperación demócrata 
    • Fată în casă bună la toate/Chica para todo 
    • ÎNDRĂZNEALA PRUDENTĂ NORD-COREANĂ/LA PRUDENTE OSADÍA NORCOREANA
    • IRAN: LA CE AR SERVI UN NOU RĂZBOI ?/IRÁN: ¿Y PARA QUÉ UNA GUERRA? 
    • Legat de mâini, cu cenușă în cap… și Trump pentru multă vreme/Maniatado, con ceniza en la frente… y Trump para rato
    • MIZERABILUL JOC AL MIZERIEI/ EL MISERABLE JUEGO CON LA MISERIA
    • Mult procuror și puțină pricină/Mucho fiscal y poca causa
    • NOUA CRIZĂ IRANIANĂ/NUEVA CRISIS IRANÍ
    • O AMBASADOARE FEMINISTĂ FOARTE ACTIVĂ /UNA EMBAJADORA DE FALDAS TOMAR 
    • Politica vacilor slabe/Política de vacas flacas
    • Problema de nerezolvat a rasismului/El insoluble problema del racismo 
    • PRUDENȚĂ ȘI BRAVADE/PRUDENCIA Y BRAVATAS
    • RAȚIUNILE LUI TRUMP/LAS RAZONES DE TRUMP  
    • SI TRUMP FUERA DE GAULLE…/DACĂ TRUMP AR FI DE GAULLE…
    • Știe dar, nu răspunde/Si sabe, no contesta
    • UN TRUMP BÍBLICO/UN TRUMP BIBLIC
    • E frica sau graba?/¿Es la por o la pressa?
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE V
    • Acelerație virotică/ Aceleración vírica
    • Așa este, dacă așa vi se pare/Así es, si así os parece
    • BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA/BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN
    • Candidata cui?/¿Candidata de quién?  
    • Candidatul improbabil/El candidato improbable
    • Caritatea începe cu noi înșine: afacerea politică/La caridad empieza por uno mismo: el negocio de la política  
    • Cele două Americi/Las dos Américas 
    • Celelalte ambarcațiuni improvizate /Las otras pateras 
    • Cenzura presei/Censura de prensa
    • Cronica din cealaltă Americă: procese care aduc milioane/Crónica desde la otra América: pleitos milenarios
    • Cronică din cealaltă Americă/Crónica desde la otra América
    • DE LA PING PONG, LA BIG BANG /DEL PING PONG AL BIG BANG
    • De la vacile sfinte, la vacile cu lapte/De vacas sagradas a vacas lecheras 
    • Democrați pentru Trump/Demócratas por Trump
    • Două convenții pentru două Americi/Dos convenciones para dos Américas 
    • DROGURI PENTRU TOȚI, BANI PENTRU PUȚINI/DROGAS PARA TODOS, DINERO PARA POCOS
    • ERDOGAN E MAI TARE DECÂT TRUMP /ERDOGAN LE PUEDE A TRUMP
    • FANTEZII ELECTORALE/FANTASIAS ELECTORALES
    • FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI/LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA
    • Frontierele COVID-ului/Les fronteres del covid
    • HONG KONG, PROBLEMĂ ÎMPĂRTĂȘITĂ/HONG KONG, PROBLEMA COMPARTIDO
    • Început agitat de campanie/Agitado inicio de campaña  
    • IRAN-SUA: DE CE 52/IRAN-EE.UU. : POR QUÉ 52  
    • IRAN, RĂUL INSTITUȚIONAL/IRÁN, EL MALVADO INSTITUCIONAL
    • IRAN: RĂDĂCINILE URII/IRÁN: LAS RAÍCES DEL ODIO
    • Isterii și putere/Histerias y poder  
    • MILIONARI ȘI SEPTUAGENARI/MILLONARIOS Y SEPTUAGENARIOS
    • Nu există inamic mic/No hay enemigo pequeño
    • O criză cu surprize financiare/Una crisi amb sorpreses financeres
    • O curte vraiște/Un patio revuelto 
    • Pe zi ce trece, știm tot mai puțin/Cada dia sabem menys
    • PLACIDO DOMINGO ÎN SUA ȘI ÎN EUROPA/DOS DOMINGOS Y DOS MUNDOS 
    • PRIETENI ÎN EMISFERĂ/AMIGOS EN EL HEMISFERIO 
    • PROST E CINE CREDE/TONTO, EL QUE SE LO CREA
    • RĂUL TUTUROR…/MAL DE MUCHOS…
    • SĂ FACEM LUNA MARE DIN NOU/VOLVER A HACER GRANDE LA LUNA
    • Scape cine poate/Sálvese quien pueda
    • SFÂNTUL BIDEN CONTRA FERICITULUI TRUMP/SAN BIDEN CONTRA BEATO TRUMP
    • SOCOTELILE PE DOS /LAS CUENTAS AL REVES 
    • SUA: O SOCIETATE FOARTE APRIGĂ/EE.UU: UNA SOCIEDAD DE ARMAS TOMAR 
    • Talibani americani/Talibanes americanos
    • Trump sărind într-un picior/Trump a la pata coja  
    • TRUMP, PREȘEDINTE DEMOCRAT/TRUMP, PRESIDENTE DEMÓCRATA 
    • UN POST ÎN CARE DAI FALIMENT ORICUM/CARGO DE FACASO OBLIGADO
  • LA PAGINA DE EUGEN HAC
    • SECȚIA AROMÂNĂ
    • ȘI TOT NOI LE SUNTEM DATORI !
    • STATUL SATANIC
    • 9 MAI – SINGURĂTATEA CRIMINALULUI
    • GÂNDIREA LUI PUTIN
    • ÎNCERCAREA DE DEPORTARE MASCATĂ A REFUGIAȚILOR UCRAINENI
    • PUTIN ȘI LAVROV AU AVUT DREPTATE!
    • ANSCHLUSS
    • DOMULE ZELENSKI, CEREȚI-I LUI PUTIN DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI!
    • HOLOCAUSTUL CA „OPERAȚIUNE SPECIALĂ”
    • VLADIMIR: ORI EȘTI A MEA, ORI NU VEI FI A NIMĂNUI!
    • DOMNULE VOLODIMIR ZELENSKIY DĂ-L ÎN JUDECATĂ PE PUTIN!
    • PUTIN NEPUTINCIOSUL
    • LIMBAJUL INVERSAT: ISTERIE, E PREA CURÂND, NAZIȘTI, DROGAȚI, NEGOCIERI
    • MAESTRUL VALENTIN… NU MAI ESTE!
    • PUTINISMUL – NOUL NUME AL HITLERISMULUI
    • UNDELE SCURTE – O BREȘĂ PE CARE PUTIN NU O POATE CONTROLA
    • GALIONUL SAN JOSÉ – AUR, ARGINT ȘI PIETRE PREȚIOASE
    • OARE I-A PĂCĂLIT BIDEN ȘI PE ROMI ?
  • LA PAGINA DE GEORGES MOUSTAKI
    • GEORGES MOUSTAKI – METECUL
  • LA PAGINA DE MICHELANGELO BUONARROTI
    • MICHELANGELO – RIME – MANUSCRISUL DE LA ASHMOLEAN
    • MICHELANGELO – SILLOGE 6
  • LA PAGINA DE SAN FRANCESCO DI ASSISI
    • SFÂNTUL FRANCISC DE ASSISI – CÂNTECUL FRATELUI SOARE
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU
    • LA OTRA CORRIENTE MIGRATORIA
    • VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE
    • CEALALTĂ MIGRAȚIE
    • MISERIAS FRONTERIZAS BÚLGARAS
    • AYER CONTRA HOY
    • XENOFOBIA, SÍ PERO…
    • IERI ÎMPOTRIVA LUI AZI
    • XENOFOBIE, ÎNTR-ADEVĂR, ȘI TOTUȘI…
    • DRAMA MIGRATORIO A LA GRIEGA
    • SIRIA . LA PAZ CASI IMPOSIBLE
    • DRAMA REFUGIAȚILOR ÎN STIL GRECESC
    • ÎN SIRIA, PACEA ESTE APROAPE IMPOSIBILĂ
    • EL YEMEN SE LE INDIGESTA A ARABIA SAUDÍ
    • STRATEGIA STATULUI ISLAMIC ÎN LIBIA
    • ARABIEI SAUDITE… I S-A APLECAT DE ATÂTA YEMEN
    • LA ESTRATEGIA GUERRILLERA DE E.I. EN LIBIA
    • ARABIA, MÁS PASIÓN QUE LÓGICA
    • HEKMATYAR INTENTA VOLVER
    • ARABIA, MAI DEGRABĂ PASIUNE DECÂT LOGICĂ
    • HEKMATYAR VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ
    • ¿ CRISIS SOCIALISTA O CRISIS POLÍTICA GENERAL ?
    • RĂZBOIUL PE CARE IRANUL ÎL DUCE ÎN SIRIA
    • CRIZĂ SOCIALISTĂ SAU CRIZĂ POLITICĂ GENERALĂ ?
    • LA GUERRA SIRIA DEL IRÁN
    • ISLAM : LA ÚLTIMA GUERRA FRATRICIDA
    • ISLAM : ULTIMUL RĂZBOI FRATRICID
    • QUIERO Y NO PUEDO EN LIBIA
    • VREAU DAR NU POT… ÎN LIBIA
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • LA MAFIA SE PASA A ERDOGAN
    • MAFIA TRECE DE PARTEA LUI ERDOGAN
    • CEA DE A DOUA REVOLUȚIE DIN TURCIA
    • LA SEGUNDA REVOLUCIÓN TURCA
    • NATALIA ERRE QUE ERRE
    • NATALIA CEA ÎNVERȘUNATĂ
    • SIRIA, PARADISUL BANDELOR
    • SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS
    • INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA
    • INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT
    • DE LA HITLER LA TRUMP
    • DE HITLER A TRUMP
    • VALENTIN POPESCU – UN MARE JURNALIST SPANIOL
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU II
    • CELELALTE ALEGERI IRANIENE/LAS OTRAS ELECCIONES IRANÍES
    • ADEVĂRATUL BREXIT/ EL AUTÉNTICO BREXIT
    • ALBANIA : A MAI RĂMAS VREUN NECORUPT ?/ALBANIA : ¿ QUEDA ALGUIEN POR CORROMPER ?
    • BELARUS ȘI-A PIERDUT RĂBDAREA/BIELORRUSIA HA PERDIDO LA PACIENCIA
    • ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA/LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA
    • MACEDONIA : ABSURDITATE MAJORĂ/MACEDONIA : ABSURDO MÁXIMO
    • RANCHIUNA FĂRĂ SFÂRȘIT /RENCORES INEXTINGUIBLES
    • ROMÂNIA… PITOREASCĂ/RUMANIA RIZA EL RIZO
    • TERORISM ÎN INDIA/TERRORISMO EN INDIA
    • U.E. CENTRIFUGĂ/LA U.E. CENTRÍFUGA
    • VIETNAM : CORUPȚIE ȘI IDEOLOGIE/VIETNAM : CORRUPCIÓN E IDEOLOGÍA
    • CARE BREXIT?/¿QUÉ BREXIT?
    • CU TOTUL ALTUL ESTE VALSUL PREȘEDINȚILOR…/EL VALS DE LOS PRESIDENTES ES OTRO…
    • EGO-UL ȘI RAȚIUNEA DE STAT /EL EGO Y LA RAZÓN DE ESTADO
    • ERDOGAN, COLECȚIONAR DE DUȘMANI/ERDOGAN, COLECCIONISTA DE ENEMIGOS
    • PICIOARELE DE LUT ALE LUI ERDOGAN/LOS PIES DE BARRO DE ERDOGAN
    • PSEUDO-VIRAJ SPRE STÂNGA ÎN RĂSĂRITUL EUROPEI /EL PSEUDO GIRO A LA IZQUIERDA DE EUROPA ORIENTAL
    • BREXIT-UL VĂZUT DINSPRE RĂSĂRITUL EUROPEI/EL BREXIT VISTO DESDE EL ESTE EUROPEO
    • ERDOGAN, PÂNĂ LA CAPĂT/ERDOGAN, A POR TODAS
    • MARXISM ÎN ELVEȚIA/MARXISMO EN SUIZA
    • AMARA REPATRIERE A AFGANILOR/AMARGA RETROMIGRACIÓN AFGANA
    • ARABESCURI PERSANE ÎN IRAK/ARABESCOS PERSAS EN IRAK
    • CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI/CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN
    • DRAGOSTEA AMARĂ DINTRE RUSIA ȘI BELARUS/LOS DESAMORES DE RUSIA Y BIELORRUSIA
    • REFORMELE PE CARE LE ÎNTREPRINDE EGIPTUL/REFORMISMO EGIPCIO
    • ESTONIA : A ȘASEA OARĂ, DA!/ ESTONIA : A LA SEXTA VA LA VENCIDA
    • ESTONIA : AU VENIT RUȘII !/ESTONIA : HAN VUELTO LOS RUSOS
    • EMIGRAȚIE ȘI NEPĂSARE/ EMIGRACIÓN Y DESIDIA
    • BOSNIA ȘI TRECUTUL EI …ȚEAPĂN/BOSNIA Y EL PASADO TENAZ
      • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
    • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU III
    • CU BOGĂȚIE ÎȚI GĂSEȘTI ȘI PATRIE / UBI FORTUNA, IBI PATRIA
    • TOȚI ÎMPOTRIVA KURZILOR/TODOS CONTRA LOS KURDOS
    • ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE
    • AMINTIRI TRISTE/TRISTES RECUERDOS
    • ARMENIA, MAI DEGRABĂ INDIGNARE, DECÂT REVOLUȚIE /ARMENIA, MÁS INDIGNACIÓN QUE REVOLUCIÓN
    • AUSTRIA : ULCIORUL MERGE CE MERGE LA IZVOR, DAR …/AUSTRIA : TANTO VA EL CÁNTARO A LA FUENTE…
    • BREXIT CU FORCEPS/BREXIT CON FORCEPS
    • CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL/CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL
    • CLEȘTE RUSO-TURC CONTRA UCRAINEI/PINZA RUSOTURCA CONTRA UCRANIA
    • CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE/EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS
    • DESIGUR, MAI MULTĂ COLABORARE MILITARĂ, ÎNSĂ…/MÁS COOPERACIÓN MILITAR, SÍ PERO…
    • ERDOGAN, ÎNCĂ ESTE FAVORIT/ERDOGAN, FAVORITO AÚN
    • EU, ULTIMUL SUMERIAN/YO, EL ÚLTIMO SUMERIO
    • GERMANIA : ATUNCI CÂND TREI SUNT, DE FAPT, PATRU /ALEMANIA: CUANDO UN TRIO SON CUATRO
    • ROHINGYA, ULTIMA MINORITATE/LOS ROHINGYA, LA ÚLTIMA MINORÍA
    • A FOST RĂU CU GADDAFI, DAR E MAI RĂU FĂRĂ EL/MAL CON GADDAFI, PEOR SIN ÉL
    • LA SÚPER VIKINGA/ LA SÚPER VIKINGA
    • QATAR : EXACT PE DOS !/QATAR : EL TIRO POR LA CULATA
    • A OMORÎ LA PREȚ DE SOLDURI/MATANZAS A PRECIO DE SALDO
    • ARABESCURI DINASTICE/ARABESCOS DINÁSTICOS
    • MICA MARE PROBLEMĂ COREANĂ/EL PEQUEÑO GRAN PROBLEMA COREANO
    • TURCOFOBIA DIN RĂZBOIUL CONTRA STATULUI ISLAMIC/LA TURCOFOBIA EN LA GUERRA CONTRA EL E.I.
    • ÎN CECENIA, HOMOSEXUALITATEA E LETALĂ/HOMOSEXUALIDAD LETAL EN CHECHENIA
    • BOSNIA : CELE DOUĂ FEȚE ALE ARABIZĂRII/BOSNIA : CARA Y CRUZ DE LA ARABIZACIÓN
    • REFORMA DIN SERBIA/SERBIA Y SU REFORMA
    • DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA/PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA
    • QATAR: CAUZELE CRIZEI/LAS CAUSAS DE LA CRISIS QATARÍ
    • IRLANDA : STEAUA ORIENTULUI/IRLANDA : LA ESTRELLA DE ORIENTE
    • TERORISM ISLAMIC ÎN BALCANI/TERRORISMO ISLÁMICO EN LOS BALCANES
    • A PIERDUT TRENUL SOCIALISMUL ?/¿ HA PERDIDO EL TREN EL SOCIALISMO ?
    • UGANDA – FOARTE GENEROASĂ CU REFUGIAȚII/EL MAYOR CAMPAMENTO DE REFUGIADOS DEL MUNDO ESTÁ EN UGANDA
    • YEMENUL MOARE DE HOLERĂ /EL YEMEN SE MUERE DE CÓLERA
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IX
    • A VOTA CU MAȚELE/VOTAR CON LAS TRIPAS
    • EVITÂNDU-I PE SOCIALIȘTI/EVITANDO A LOS SOCIALISTAS
    • GERMANO-ROMÂNUL IOHANNIS/EL GERMANO-RUMANO IOHANNIS
    • INDEPENDENȚA DE ARAMĂ/LA INDEPENDENCIA DE COBRE
    • IRAN: RĂU ENDEMIC/IRÁN : MAL ENDÉMICO
    • KOSOVO : GHERILA, AFARĂ !/KOSOVO : ¡ GUERRILLA, FUERA !
    • O FEMEIE LIBERALĂ ÎN ASCENSIUNE/LA LIBERAL EMERGENTE
    • POST BREXIT/POST BREXIT
    • PREȘEDINTĂ GRAȚIE… ULTRADREPTEI ?/¿ PRESIDENTA POR GRACIA DE… LA ULTRADERECHA ?
    • PROBLEMELE REFORMELOR SAUDITE/EL TRÁGALA DE LAS REFROMAS SAUDITAS
    • RADICALISM BRITANIC/RADICALISMO BRITÁNICO
    • SPD ÎN CĂUTAREA LUI ÎNSUȘI/EL SPD EN BUSCA DE SI MISMO
    • TURCIA: CORODAREA PUTERII/TURQUÍA: LA EROSIÓN DEL PODER
    • ZURICH: INDIGESTIE DE MAURI/ZURICH: INDIGESTIÓN DE MOROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU V
    • ABSURDITATEA CONFLICTULUI UCRAINEANO-MAGHIAR/ABSURDO CONFLICTO UCRANIANO-MAGYAR
    • ASTA DA ! …DREPTATE FĂCUTĂ DE POPOR !/ESO SÍ QUE ES JUSTICIA POPULAR
    • AURUL ANKAREI/EL ORO DE ANKARA
    • CĂMILE ȚI-AI LUAT, CĂMILE MĂNÂNCI/CAMELLOS TIENES, CAMELLOS COMES
    • CONGO, UMBRA PRELUNGITĂ A LUI MOBUTU/CONGO, LA LARGA SOMBRA DE MOBUTU
    • DEMOCRAȚIE ÎN STIL TURCESC/DEMOCRACIA A LA TURCA
    • FRĂȚIA POLONO-FILIPINEZĂ/LA HERMANDAD POLACO-FILIPINA
    • FUNDAMENTALISM SAU NEPUTINȚĂ/FUNDAMENTALISMO O IMPOTENCIA
    • GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO/RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO
    • KOSOVO ȘI RAȚIUNEA/KOSOVO Y LA RAZÓN
    • LETONIA: LOVITURĂ… PENTRU A CONTINUA LA FEL/LETONIA: VARAPALO PARA SEGUIR IGUAL
    • LIBIA, HAOS TOTAL/LIBIA, EL CAOS MÁXIMO
    • NU STRĂINII SUNT CAUZA/LOS FORASTEROS NO SON LA CAUSA
    • ORAȘUL CĂRUIA ÎI ESTE RUȘINE DE MADONNA/DONDE SE AVERGÜENZAN DE MADONNA
    • SCHISMA DIN ORIENT/EL CISMA DE ORIENTE
    • TĂTARII DIN TATARSTAN/LOS TÁRTAROS DEL TARTARISTÁN
    • UN «POST NO MORTEM” PENTRU CSU DIN BAVARIA/UN “POST NO MORTEM” PARA LA CSU BÁVARA
    • VARĂ ARABĂ/EL ESTÍO ÁRABE
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VI
    • 1918 – 2018, O SUTĂ DE ANI AMEȚITORI/1918 – 2018, CIEN AÑOS DE VÉRTIGO
    • ACOLO UNDE DRAGOSTEA SE MĂSOARĂ PRIN…COARNE/DÓNDE EL AMOR ES CUESTIÓN DE CUERNOS
    • ASTA DA DIVERSITATE !/¡ ESO SÍ QUE ES DIVERSIDAD !
    • AUTOCEFALIA BISERICII ORODOXE UCRAINIENE/EL PRIMER PATRIARCA DE LA IGLESIA UCRANIANA
    • CAPCANE JURIDICO-ELECTORALE CONGOLEZE/TRAMPAS JURÍDICO-ELECTORALES CONGOLEÑAS
    • COSTISITOAREA EXTINDERE SPRE RĂSĂRIT/LA COSTOSA AMPLIACIÓN AL ESTE
    • CURSURI UNIVERSITARE ȘI POLITICĂ/AULAS Y POLÍTICA
    • GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ/GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL
    • IVIRI ALE UNEI OPOZIȚII EFICIENTE ÎN RUSIA/BROTES DE OPOSICIÓN EN RUSIA
    • KOSOVO: NU EXISTĂ, DAR ARE PROPRIA SA ARMATĂ /KOSOVO: EN EL LIMBO, PERO CON EJÉRCITO
    • MINSK: APĂSĂTOAREA PRIETENIE A RUSIEI/MINSK: LA OPRESORA AMISTAD RUSA
    • PACE ÎN AFGANISTAN, FĂRĂ AFGANISTAN/
    • RUSIA: POPORUL SUSȚINE CU BANI OPOZIȚIA/RUSIA: EL PUEBLO FINACIA LA OPOSICIÓN
    • VIESPAR ISRAELIAN/AVISPERO ISRAELÍ
    • ZIDURI ȘI IAR ZIDURI/MUROS Y MÁS MUROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VII
    • ALGERIA ÎȘI SCHIMBĂ STĂPÂNUL/ARGELIA CAMBIA DE AMO
    • ALGERIA: MAFIA PUTERII/ARGELIA: LA MAFIA DEL PODER
    • AMARA DRAGOSTE TURCO-CHINEZĂ/LOS AMARGOS AMORES CHINO-TURCOS
    • COLONIZAREA CHINEZĂ ÎN BALCANI/COLONIZACIÓN CHINA DE LOS BALCANES
    • DECLINUL BANCAR DE DRAGUL POLITICII/DECLIVE BANCARIO POR MOR DE LA POLÍTICA
    • EMINENȚA GRI A LUMII ARABE/LA EMINENCIA GRIS DEL MUNDO ÁRABE
    • ERDOGAN LE VREA PE TOATE/ERDOGAN VA A POR TODAS
    • IN SPATELE PERDELELOR VENEZOLANE/TRAS LAS BAMBALINAS VENEZOLANAS
    • INDEPENDENTISMUL UITAT/EL INDEPENDENTISMO OLVIDADO
    • ISRAEL ȘI RĂZBOIUL DIN NAGORNO KARABAH/ISRAEL Y LA GUERRA DE NAGORNO KARABAJ
    • ISRAEL: SPRE DREAPTA !/ISRAEL: A LA DERECHA, ¡ ARRE !
    • KAZAHSTAN: EU SUNT TOTUL/KAZAJISTÁN: YO SOY TODO
    • KIEV: O PREȘEDINȚIE DE DOUĂ MILIARDE/KIEV: UNA PRESIDENCIA DE 2.000 MILLONES
    • LIBIA: CINE POATE, POATE/LIBIA: QUIEN PUEDE, PUEDE
    • LIBIA: RĂZBOIUL CIVIL AL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA CIVIL DE TODOS
    • Mongolia: multă putere, dar justiție, ioc!/Mongolia: Mucho poder y poca justicia
    • NEGRU, NICI MĂCAR ÎN ISRAEL/NEGRO, NI EN ISRAEL
    • O GAURĂ NEAGRĂ NUMITĂ AFGANISTAN/UN AGUJERO NEGRO LLAMADO AFGANISTÁN
    • RFG: DIN NOU SPRE RĂSĂRIT/RFA : OTRA VEZ LA QUERENCIA AL ESTE
    • TURCIA DANSEAZĂ CU TIGRI /TURQUÍA BAILA CON TIGRES
    • ZIDUL PE CARE L-A DĂRÂMAT MOSCOVA/EL MURO QUE DERRIBÓ MOSCÚ
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VIII
    • 12 AUGUST 2019 – AMBARCAȚIUNE DE DE TIP KON-TIKI PENTRU MAREA EGEE/12 VIII 2019 – UNA KON-TIKI PARA EL EGEO
    • 149 la 0/149 a 0
    • AFRICA: ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE/ÁFRICA: POR INTENTAR QUE NO QUEDE
    • ALA, BALA, PORTOCALA…/MATARILE, RILE, RO…
    • ARMENIA: INDIGESTIE DE PUTERE/ARMENIA : INDIGESTIÓN DE PODER
    • BALCANII NEDORIȚI/MALQUISTOS BALCANES
    • BIROCRAȚIA CONTRA REFUGIAȚILOR/BUROCRACIA CONTRA REFUGIADOS
    • CEVA E PUTRED ÎN REPUBLICA MOLDOVA/ALGO APESTA EN MOLDAVIA
    • CIPRU: AL CUI E GAZUL ?/CHIPRE: ¿DE QUIÉN ES EL GAS?
    • CONCURENȚĂ ÎN STIL BULGAR/COMPETENCIA “A LA BÚLGARA”
    • DANEMARCA: STÂNGA CU FUSTĂ/DINAMARCA: LA IZQUIERDA CON FALDAS
    • DOWNING STREET, 10: CASA …PUTERII/DOWNING STR., 10 : CASA DE… PODER
    • GRECIA CLANURILOR/LA GRECIA DE LOS CLANES
    • HONG KONG: CEALALTĂ FAȚĂ A REBELIUNII/HONG KONG: LA OTRA CARA DE LA REBELIÓN
    • JAVID, MAREA SPERANȚĂ A BREXIT-ULUI/JAVID, LA GRAN ESPERANZA DEL BREXIT
    • LECȚIA LUI SALVINI/LA LECCIÓN DE SALVINI
    • MAGNATUL NECUNOSCUT DIN RĂSĂRIT/EL DESCONOCIDO MAGNATE DEL ESTE
    • MOLDOVA: NICI CU TINE, DAR NICI FĂRĂ TINE …/MOLDAVIA: NI CONTIGO, NI SIN TI…
    • OMUL PĂCII DIN CORNUL AFRICII/EL HOMBRE DE LA PAZ EN EL CUERNO DE ÁFRICA
    • PATRIA MEA, ARMATA MEA/MI PATRIA, MI EJÉRCITO
    • RADICALISM ESTONIAN/ RADICALISMO ESTONIO
    • REGINA LESBIANĂ A FOTBALULUI/LA REINA LESBIANA DEL FÚTBOL
    • REVOLUȚIE SAU NEPUTINȚĂ ?/¿ REVOLUCIÓN O IMPOTENCIA ?
    • SIROFOBIA LUI ERDOGAN/LA SIRIOFOBIA DE ERDOGAN
    • SPD GERMAN LA FEL CA TOATE, DAR, CEVA MAI RĂU/EL SPD ALEMÁN COMO TODOS, PERO PEOR
    • SUDAN: UCENICUL VRĂJITOR/SUDÁN: EL APRENDIZ DE BRUJO
    • UNIUNEA EUROPEANĂ: SĂRACII AFARĂ !/UNIÓN EUROPEA : ¡ POBRES, FUERA !
    • YEMENUL INDIGEST/EL YEMEN INDIGESTO
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU X
    • AFRICA: CORUPE ȘI UCIDE/ÁFRICA: CORROMPER Y MATAR
    • CARANTINĂ ALBĂ, MOARTE NEAGRĂ/CUARENTENA BLANCA, MUERTE NEGRA
    • CELĂLALT CORONAVIRUS/EL OTRO CORONAVIRUS
    • CORONAVIRUS TOCMAI BUN PENTRU O ÎNCLEȘTARE/CORONAVIRUS DE ARMAS TOMAR
    • DECLINUL SOCIALISMULUI/EL DECLIVE SOCIALISTA
    • DEZASTRU SAUDIT ÎN YEMEN/  DEBACLE SAUDÍ EN YEMEN
    • DIN DEZERTOR NORD-COREAN, DEPUTAT SUD-COREAN/DE DESERTOR NORCOREANO A DIPUTADO SURCOREANO
    • DOMNIA URII/EL IMPERIO DEL ODIO
    • IRAN: CAPCANA PÂINII/IRÁN: LA TRAMPA DEL PAN
    • IRLANDA: NUMAI BANII NU SUNT DE AJUNS/IRLANDA: CON EL DINERO NO BASTA
    • KIEV: TRĂIASCĂ COVID-19!/KIEV: ¡VIVA EL COVID-19!
    • KOSVO: LUNGUL BRAȚ AMERICAN/KOSVO: EL LARGO BRAZO ESTADOUNIDENSE
    • NECAZURILE DREPTEI GERMANE/CUITAS DE LA DERECHA ALEMANA
    • PATRU CARICATURI POLITICE GROTEȘTI/CUATRO ESPERPENTOS POLÍTICOS
    • PIAȚA DE MIZERII/MERCADO DE MISERIAS
    • RAȚIUNILE NESĂBUINȚEI/LAS RAZONES DE LA SINRAZÓN
    • RFG: CINE POARTĂ VINA?/RFA: ¿DE QUIÉN ES LA CULPA?
    • RUTA APROAPE SOVIETICĂ A CHINEI/LA RUTA CASI SOVIÉTICA DE CHINA
    • SIRIA CARE NU SE MAI TERMINĂ/LA SIRIA DE NUNCA ACABAR
    • STARMER, LABURISTUL DE OȚEL/STARMER, EL LABORISTA DE ACERO
    • TALIBANI INDESTRUCTIBILI/TALIBANES INDESTRUCTIBLES
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XI
    • „AXA” MUSULMANĂ/EL “EJE” MUSULMAN
    • AFGANISTAN: TRĂIASCĂ REVOLUȚIA/AFGANISTÁN: VIVA LA REVOLUCIÓN
    • AGUAS ETÍOPES/AGUAS ETÍOPES
    • BELARUS: O ȚARĂ CARE ÎȘI CAUTĂ TRECUTUL/BIELORRUSIA: UN PAÍS EN POS DE UN PASADO
    • CALEA CHINEZĂ SPRE HEGEMONIE/LA VÍA CHINA HACIA LA HEGEMONÍA
    • CELE TREI GRAȚII DIN MINSK/LAS TRES GRACIAS DE MINSK
    • COVID-19 ȘI SEZONIERII/COVID-19 Y LOS TEMPOREROS
    • CROAȚIA: CENTRISM AMAR/CROACIA: CENTRISMO AMARGO
    • ERDOGAN, LA FEL CA PUTIN/ERDOGAN, COMO PUTIN
    • GAZUL DISCORDIEI/EL GAS DE LA DISCORDIA
    • LIBAN, A FOST ODATĂ…/LÍBANO, ÉRASE UNA VEZ…
    • LIBIA: RĂZBOIUL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA DE TODOS
    • MINSK: PĂCATE ALE DICTATURII/MINSK: PECADOS DE DICTADURA/
    • NECAZURILE VIROTICE ALE SAUDIȚILOR/CUITAS VÍRICAS DE LOS SAUDÍES
    • POLITICI ȘI CALCULE POLITICE CU HAGIA SOPHIA/POLÍTICAS Y POLITIQUEOS CON HAGIA SOPHIA
    • QUANTUM DE BESTIALITATE/QUANTUM DE BESTIALIDAD
    • RIGODON-UL COREAN/EL RIGODÓN COREANO
    • SĂ-L ADORĂM PE BAAL/ADOREMOS A BAAL
    • SIRIA: COVID-19 ȘI ISRAEL, ÎMPOTRIVA IRANULUI/SIRIA: COVID-19 E ISRAEL, CONTRA IRÁN
    • SOLEIMANI, MITUL ÎMPĂRTĂȘIT/SOLEIMANI, EL MITO COMPARTIDO
    • UN PREȘEDINTE ETERN/PRESIDENTE ETERNO
    • Vaccinuri electorale/Vacunas electorales
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XII
  • MISCELANEA
    • ARAD – PRIMA CAPITALĂ A MARII UNIRI
    • FÂNTÂNA DORINȚELOR ȘI CENTURA LUI KUIPER… SE LASĂ FOTOGRAFIATE DE NASA
    • FERMA ANIMALELOR – UN SPECTACOL EVENIMENT
    • PASCUA DE RESURRECCIÓN ORTODOXA
    • ¿Por qué SEMANA ILUMINADA?
    • DE EXEMPLU, DE PILDĂ şi… SPRE EXEMPLIFICARE
    • DECLINUL ALBINELOR
    • LIMBA ROMÂNĂ, LIMBĂ NEOLATINĂ !
    • NIVEL-NIVELURI ȘI NIVELĂ-NIVELE
    • ¡Este país de mierda… !
    • ¿Por qué es Rumanía una isla de latinidad?
    • CUVINTE DIN SPANIOLA MEDIEVALĂ PĂSTRATE… ÎN ROMÂNĂ !
    • Gramatica lui Nebrija – La Gramática de Nebrija
    • Zgomotina și efectele ei
    • PETALOS – UN SUPERB CUVÂNT NOU NĂSCUT
    • VOCATIVUL DESPECTIV:Doamna!… Domnu´!
  • NOSTRADAMUS – PROFEȚII
    • NOSTRADAMUS, II, 34 (INVADAREA UCRAINEI ?)
  • ODYSSEAS ELYTIS – POEME
    • Odysseas Elytis – O singură rândunică
    • Primăvara, dacă n-o găseşti, ţi-o faci
  • PARABOLELE LUI IISUS II
    • PARABOLELE LUI IISUS (L) – IISUS HRISTOS – DUMNEZEUL REFUGIAT
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIV) – DUMNEZEUL ASCET
    • PARABOLELE LUI IISUS (XL) – EXORCIZAREA DE LA GADARA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLII) – BOGATUL FĂRĂ NUME ȘI SĂRACUL LAZĂR
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIII) – RABINUL CEL DREPT ȘI BUNUL SAMARITEAN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVI) – TALENTAȚII VOR MOȘTENI ÎMPĂRĂȚIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVII) – FEMEIA CARE NU PUTEA PRIVI CERUL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVIII) – DEZMOȘTENIȚII, COMESENII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLXI) – IISUS REGE AL ISRAELULUI ȘI MÂNTUITORUL LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIX) – PARABOLA SEMĂNĂTORULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVII) – OMUL HARIC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVIII) – EPIFANIA DE LA NAIN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVI) – RABINUL CARE PREDICĂ DIN BARCĂ
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIV) – BOTEZUL ȘI NAȘTEREA DE SUS
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXV) – URMAREA LUI HRISTOS ȘI ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIII) – IISUS ATOTȚIITORUL, TEMELIA ȘI COROANA CREAȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXII) – URMAREA LUI IISUS, CHEIA MÂNTUIRII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXI) – IERTAREA DE ZECE MII DE TALANȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXX) – LECȚIA PE CARE N-AU ÎNVĂȚAT-O UCENICII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXIX) – TEOFANIILE
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVI) – CURAJ, FIULE, AI ÎNCREDERE, IERTATE-ȚI SUNT PĂCATELE !
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVIII) – INIȚIEREA CELUI DE-AL DOILEA CERC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXV) – DEMONII ȘI PORCII DEMETREI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVII) – IISUS RESTAURATORUL
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIV) – CREDINȚA, CHEIA INTRĂRII ÎN LUMEA LUI DUMNEZEU
  • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE
    • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE DE SFÂNTUL VALENTIN
    • Poezie și bucătărie de… Dragobete
  • POVEȘTILE LUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN
    • Băiatul cel poznaș/The Naughty Boy
    • OMUL DE ZĂPADĂ/THE SNOW MAN
    • TALISMANUL/THE TALISMAN
  • RUMI
    • RUMI, ODE MISTICE, 340
  • SONETELE LUI WILLIAM SHAKESPEARE
    • SHAKESPEARE – Sonetul 14
    • SHAKESPEARE – Sonetul 2
    • SHAKESPEARE – SONETUL 3
    • SHAKESPEARE – Sonetul 34
    • SHAKESPEARE – SONETUL 4
    • SHAKESPEARE – SONETUL V
    • SHAKESPEARE – SONETUL X
    • SHAKESPEARE – SONETUL XIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL IX
    • SHAKESPEARE – SONETUL VI
    • SHAKESPEARE – SONETUL VII
    • SHAKESPEARE – SONETUL VIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XI
    • SHAKESPEARE – SONETUL XII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XV
    • SHAKESPEARE, SONETUL 1
    • Sonetul 102 – Și eu, ca Philomela…
    • WILLIAM SHAKESPEARE ȘI ADEVĂRATA SA DRAGOSTE – SONETUL 107
  • TRISTAN ȘI ISOLDA – GOTTFRIED DE STRASBOURG
    • GOTTFRIED DE STRASBOURG – TRISTAN ET ISOLDE/TRISTAN ȘI ISOLDA (FRAGMENTE)
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IV
    • EUROPA DE AZI, PE DINĂUNTRU ȘI PE DINAFARĂ/LA EUROPA DE HOY, POR DENTRO Y POR FUERA
    • GAZE NATURALE ISRAELIENE CARE NU PREA SE VÂND/GAS ISRAELÍ DE MAL VENDER
    • GREU MAI E SĂ FII FIUL LUI PAPÁ!/ES DIFÍCIL SER HIJO DE PAPÁ
    • IRANUL TROZNEȘTE/IRÁN CRUJE
    • ISRAEL: PORUMBELUL PĂCII ESTE O BUFNIȚĂ/ISRAEL: LA PALOMA DE LA PAZ ES UN MOCHUELO
    • KURDOFOBIA LUI ERDOGAN/LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN
    • MAI BINE MORT DECÂT VIU/MEJOR MUERTO QUE VIVO
    • MARIHUANA ALBANEZĂ/MARIHUANA ALBANESA
    • MOȘTENIREA BLESTEMATĂ/LA HERENCIA MALDITA
    • PARADOXURI COMUNITARE/PARADOJAS COMUNITARIAS
    • PARADOXURI TURCEȘTI/PARADOJAS TURCAS
    • PEKIN: PRIETEN DE SUFLET/PEKÍN: EL AMIGO DEL ALMA
    • POLONIA, ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI PUTERE/POLONIA, ENTRE LA JUSTICIA Y EL PODER
    • R.F.G.: MOTIVE PENTRU ȘI ÎMPOTRIVA UNEI ALIANȚE/RFA: RAZONES Y SINRAZONES DE UNA ALIANZA
    • ROMÂNIA: CANIBALISM POLITIC/RUMANIA: CANIBALISMO POLÍTICO
    • RUSIA – TROPĂITUL PE LOC/EL PIAFAR RUSO
    • SCHOLZ, EMINENȚA GRI/SCHOLZ, LA EMINENCIA GRIS
    • SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR/LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS
    • SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI /SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS  
    • SIRIA, RĂZBOAIELE CARE NU SE MAI TERMINĂ/SIRIA, LAS GUERRAS DE NUNCA ACABAR
    • SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE/SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON
    • TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK/TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK
    • VEȘNICUL YEMEN /YEMEN ETERNO
    • VIJELIA VIENEZĂ/EL VENDAVAL VIENÉS
    • ZIMBABWE, DEDESUBTURILE/ZIMBABUE, EL TRASFONDO
    • MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR/EL EURO COMO PANACEA UNITARIA
    • RECTIFICARE ÎN STIL POLONEZ/RECTIFICAR A LO POLACO
    • ANO DECLANȘEAZĂ ALARMELE/ANO DISPARA LAS ALARMAS/ANO DISPARA LAS ALARMAS
  • PARABOLELE LUI IISUS I
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIII) – ISPITIREA VĂZULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXI) – MISIUNEA APOSTOLILOR: SALVAREA LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXII) – CEI TREI UCENICI SPECIALI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XX) – IISUS – NEMURIREA ȘI CUNOAȘTEREA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIX) – IISUS, COREGENTUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVIII) – IISUS, TRIMISUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVII) – SEMINȚELE CUNOAȘTERII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVI) – IISUS AJUTORUL PE CARE NU-L MAI AȘTEPȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XV) – TAINA MORMÂNTULUI GOL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIV) – PREGĂTIREA APOSTOLILOR ȘI DEZVĂLUIREA SFINTEI TREIMI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIII) – IISUS – LOGOS-UL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XII) – UNGEREA DIN BETANIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XI) – Și i-a spus femeii: fie-ți ție iertate păcatele
    • PARABOLELE LUI IISUS (X) – CODUL ÎMPĂRȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (IX) – URMAREA LUI HRISTOS – ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (VIII) – BUNUL PĂSTOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (VII) – FIUL LUI DUMNEZEU ȘI FIUL OMULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (VI) – POSTITORUL PREFĂCUT
    • PARABOLELE LUI IISUS (V) – PARABOLA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (IV) – IERTAREA FIULUI RISIPITOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (III) – RUGĂCIUNEA VAMEȘULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (II) – CANANEANCA ȘI PUTEREA STĂRUINȚEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (I) – MÂNTUIREA LUI ZAHEU
  • DOCUMENTALES I
    • BARBAR – AJAM – NEMETS
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • CODUL LUI EL GRECO
    • MĂRȚIȘORUL SAU ÎMBUNAREA LUI MARTE
    • NUNTĂ – CUNUNIE – CĂSĂTORIE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ I – CRUCEA
    • CEL MAI VECHI VIN DIN LUME
    • DOCHIA – O AMINTIRE A MARII ZEIȚE
    • DUH – RUAH – PNEVMA
    • FEBRUARIE II – DE LA LUPERCALII LA VALENTINE’ S DAY
    • IANUARIE – LUNA LUI IANUS – ÎNCEPUTUL CEL BUN
    • PEȘTERILE DIN YUCATAN – UN TUNEL AL TIMPULUI
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ II – SVASTICA
    • Secretul mormântului neolitic de la Dirós
    • TEMPLUL ZEULUI FĂRĂ CHIP DE LA AIN DARA
    • ANUL NOU I – ANUL NOU DE TOAMNĂ: SAMHAIN ȘI SÂMEDRU
    • FEBRUARIE I – LUNA PURIFICĂRILOR ȘI A ÎNTOCMIRII PERECHILOR – DRAGOBETE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ III – SPIRALA
    • MOAȘĂ – MOȘ- MOȘIE
    • CODUL LUI HOMER
    • El Código de Homero
    • SÂNZIENE – DRĂGAICE – RUSALII (Noaptea Sfântului Ioan și sabia de Toledo)
    • SEMNUL LABIRINTULUI (I)
    • TEZAURE: PIETROASA ȘI GUARRAZAR
    • Lumina de Paște de la Ierusalim
    • MOŞ CRĂCIUN… SANTA CLAUS („SFÂNTUȚ CULIȚĂ”)? NICIDECUM !
    • ANUL NOU (III) – ANUL NOU DE PRIMĂVARĂ
    • NAȘTEREA DOMNULUI
    • SEMNUL LABIRINTULUI (II) – LABIRINTUL CATEDRALELOR
    • SEMNUL LABIRINTULUI III – LABIRINTUL TEOLOGILOR
    • VINUL – PHARMAKON-UL MEDITERANEI
  • DOCUMENTALES II
    • Argentina, ţara care s-a redresat prin forţe proprii
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • ERT DE DUPĂ ERT
    • Historia del Servicio Español de Radio Rumanía Internacional
    • Eduardo Galeano și poveștile Americii Latine
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • BREVE HISTORIA DE LOS COMIENZOS DE LA RADIO EN RUMANIA
    • 95 de ani de la prima transmisiune radio destinată publicului – Enrique Telémaco Susini, părintele conceptului de radio
    • DESFIINȚAREA RADIOTELEVIZIUNII PUBLICE DIN GRECIA SAU ÎN SPATELE ECRANULUI NEGRU
    • PRINȚUL AURULUI ȘI MĂRTUISITORUL LUI HRISTOS
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE III
    • Acasă, pentru a se odihni/A casa de descansar
    • NAȘUL VENEZOLAN /EL PADRINO VENEZOLANO
    • NUNTĂ COREANĂ /BODAS COREANAS
    • PARADOXURI AMERICANE/PARADOJAS AMERICANAS
    • PENDULUL TURCO-AMERICAN/EL PÉNDULO TURCO-AMERICANO
    • PENTRU TOATE GUSTURILE/PARA TODOS LOS GUSTOS
    • PODGORIA RUSEASCĂ A WASHINGTONULUI/LA PARRALA RUSA DE WASHINGTON
    • SALVATORI AI PATRIEI?/¿SALVADORES DE LA PATRIA?
    • SINGURĂTATEA LUI TRUMP/LA SOLEDAD DE TRUMP
    • Zidul discordiei/La muralla de la discordia
    • Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff/Los cien mil hijos de San Jeff
    • FRĂȚIA CIUDATĂ /LA EXTRAÑA HERMANDAD
    • Hispanii se roagă la fel/Los hispanos rezan igual
    • REGATUL CELUI RĂU/EL REINO DEL MAL
    • Trump, între cer și infern/Trump, entre el cielo y el inferno
    • Cenușăreasa și tatăl vitreg/La cenicienta y el padrastro
    • PACIFISMUL PRAGMATIC AL LUI KIM/EL PRAGMATICO PACIFISMO DE KIM
  • MISCELANEA BIBLICA
    • DE LA OUL COSMIC LA OUL DE PAȘTE
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (II) – PAŞTELE LUI IISUS
    • FLORIILE – SĂRBĂTOAREA INTRĂRII LUI IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM
    • SEFER MASA’OT – CARTEA CĂLĂTORIILOR – Binyamin de Tudela
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (I) – PAŞTELE LUI MOISE
    • IUDAISMUL – O CULTURĂ A MIDRAŞ-ULUI, O CULTURĂ A PIETĂŢII
  • KAVAFIKA/ΚΑΒΑΦΙΚΑ
    • «Nous n’osons plus chanter les roses»
    • AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ
    • CÂND SE TREZESC
    • KAVAFIS – AEDUL
    • KAVAFIS – LA JEUNESSE BLANCHE
    • KAVAFIS – PE STRADĂ
    • Kavafis – Zile din 1909, ’10, și ’11
    • KAVAFIS – CÂT POȚI
    • KAVAFIS – CUVÂNT ȘI TĂCERE (1892)
    • KAVAFIS – DECEMBRIE 1903
    • KAVAFIS – ÎN CASA SUFLETULUI
    • KAVAFIS – ITACA – UN POEM GNOSTIC
    • KAVAFIS – LUMEA DE DINCOLO ȘI „CE-A MAI RĂMAS DE SPUS, ÎN HADES, CELOR DE JOS, O SĂ LE SPUN.”
    • KAVAFIS – NOTE DESPRE POEZIE ȘI MORALĂ, VIII
    • KAVAFIS – ZILE DIN 1903
    • KAVAFIS, CEI ȘAPTE SFINȚI TINERI DIN EFES ȘI MĂRTURISIREA ÎNVIERII
    • KAVAFIS, EPOSUL INIMII, DIN SERTAR, M-AM ASCUNS…
    • MORMÂNTUL GRAMATICULUI LYSIAS
    • PLĂCERE/ΗΔΟΝΗ ȘI DEPARTE/ΜΑΚΡΥΑ
    • ÎN LUNA ATHYR
    • Un tânăr, al Artei Cuvântului, în al 24-lea an al său
    • MAREA ÎN ZORI
    • ÎNȚELEPȚII… CELE CE SE APROPIE
    • Pe la nouă și Am înțeles
    • IDELE LUI MARTIE
    • PE UN ȚĂRM DIN ITALIA
    • TEODOT
  • HIEROGAMII… VEGETALE
    • LEURDA ȘI UNTIȘORUL. PRIMA HIEROGAMIE
    • ȘTEVIA ȘI SPANACUL – A DOUA HIEROGAMIE
    • LOBODA ȘI LEUŞTEANUL – A TREIA HIEROGAMIE
    • PĂPĂDIA ȘI SOVÂRVUL – A PATRA HIEROGAMIE
    • MENTA ȘI TARHONUL – A CINCEA HIEROGAMIE
  • IERBURI ȘI MIRODENII
    • GHIMBIRUL – RĂDĂCINA CARE NE STATORNICEȘTE
    • MUȘTARUL – SIMBOLUL PIETREI FILOSOFALE
    • SCORŢIŞOARA – MIRODENIA CRĂCIUNULUI
    • USTUROIUL DE IARNĂ – ZEUL FOCULUI INTERIOR
    • VANILIA – ESENȚA ÎMBRĂŢIŞĂRII FĂRĂ SFÂRŞIT
    • VANILIA – MIRODENIA ANULUI NOU
    • CUIȘOARELE – ESENȚA IUBIRII ABIA ÎNMUGURITE
    • CUIȘOARELE ȘI NUCȘOARA – HIEROGAMIE DE IARNĂ
    • HREANUL – CĂLĂUZA SPRE CUNOAȘTEREA DE SINE
    • SCORŢIŞOARA – ESENȚA PARADISULUI
    • CEAPA – PÂNTECUL ÎN CARE SE … COACE SPIRITUL NOSTRU ÎNALT
    • NUCȘOARA – ESENȚA CUNOAȘTERII DE SINE
    • ANASONUL STELAT – ESENȚA ADEVĂRATEI SEDUCȚII
    • ANASONUL MEDITERANEAN – ESENȚA MICILOR FERICIRI DE ACASĂ
    • TARHONUL – IARBA ȘAMANILOR
    • LEUȘTEANUL – ESENȚA VENUSITĂȚII
    • MĂRARUL – ESENȚA TINEREȚII ȘI A ÎNFLORIRII
    • PĂTRUNJELUL – ESENȚA PUTERII DE VIAȚĂ ȘI A BĂRBĂȚIEI
    • CORIANDRUL–GUSTUL SUBLIM AL MANEI
  • IERBURILE AFRODITEI
    • MAGHIRANUL – IARBA MIRILOR
    • SOVÂRVUL – IARBA CASTEI IUBIRI
    • ROSMARINUL – IARBA NUBILITĂȚII FERICITE
    • SALVIA – IARBA CARE DEȘTEAPTĂ SIMȚURILE ȘI MINTEA
    • MENTA – IARBA MINȚII
    • BUSUIOCUL – IARBA REGILOR
    • CIMBRIŞORUL – IARBA DUHULUI
    • CIMBRUL – IARBA CARE TE SATURĂ
    • LAVANDA – IARBA CĂMINULUI
    • ROINIȚA – IARBA INIMII
  • POVEȘTI GRECEȘTI
    • Cutea sau piatra răbdării/Η πέτρα της υπομονής
    • POVEȘTI CU ANIMALE
  • CAMINOS Y SENDEROS
    • Poeme de Donosti Bleddyn
    • O, DIVIN CREATOR !
    • No te enamores/Nu te îndrăgosti de o femeie care citește
  • ENTREVISTAS
    • EL FOLKLORE SEFARDÍ EN RUMANÍA/FOLCLORUL SEFARD ÎN ROMÂNIA
    • EL HEBREO ESTEREOTIPO-ESBOZO DE HISTORIA CULTURAL

ghemulariadnei

~ Site-ul care îți arată ieșirea din Labirint

ghemulariadnei

Archivos de etiqueta: criză

Cronica din cealaltă Americă: procese care aduc milioane/Crónica desde la otra América: pleitos milenarios 

09 domingo Ago 2020

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

America, avocat, coronavirus, COVID-19, criză, Lege, rural, spital, sănătate

A 1

Cronica din cealaltă Americă: procese care aduc milioane   Washington, Diana Negre

Cu greu s-ar putea găsi ceva care să arate mai bine diferențele dintre cele două Americi, decât actuala criză cauzată de COVID -19. Coronavirusul nu face distincție între condițiile sociale sau regiunile geografice ale victimelor sale, însă circumstanțele sunt foarte diferite pentru America din zona urbană, situată pe cele două coaste, cu spitale mari și centre de cercetare, și cealaltă, care produce alimente și muncește în întreprinderile din marile întinderi rurale, unde sunt puține spitale și cu resurse limitate.

A 3

Pe lângă avantajele evidente ale funcționarilor, bancherilor și avocaților, care se refugiază în casele lor, unde unii dintre ei pot să lucreze în telemuncă, toți continuă să încaseze bani și sunt foarte puțin expuși contagiului, în timp ce restul țării, care nu se bucură de asemenea privilegii,  trebuie să facă față unor costuri în plus: procesele pe care avocații se pregătesc să le înceapă pentru a compensa victimele boli COVID -19.

Sunt vreo o sută de miliarde de dolari pe care cabinetele de avocați încearcă să le scoată de la spitale, magazine sau întreprinderi care ar putea avea niște bani. Atât pentru infectările de până acum, cât și pentru cele care ar putea să aibă loc, pe măsură ce școlile, bisericile, hotelurile sau magazinele își reiau activitățile normale.

A 6

Avocații își ascut cuțitele pentru a cere compensații pentru orice „neglijență” care să fi cauzat contagiul sau situația actuală care este posibil să nu ofere garanții suficiente. Aceasta înseamnă niște costuri exorbitante pentru cei care sunt țintele proceselor lor, nu numai pentru despăgubirile care li se vor cere, dar și pentru cheltuielile pe care vor trebui să le facă pentru a se apăra, pe lângă noile măsuri pe care vor trebui să le aplice.

Sunt costuri juridice foarte mari pentru întreprinderile acuzate, deoarece cabinetele de avocați încasează în jur de 400 de dolari pe oră, pe care clienții lor urmează să le plătească, indiferent dacă pierd sau câștigă procesele.

În mod frecvent, întreprinderile acuzate de neglijență preferă un arajament pentru a plăti despăgubiri, evitând tribunalele. Sumele plătite în felul acesta reprezintă o economie în comparație cu procesele legale, care sunt foarte costisitoare. Probabil, vor exista plăți negociate care, conform unor proiecții, ar putea însuma o sută de miliarde de dolari, în toată țara.

Beneficiarii acestor despăgubiri nu sunt victimele, care, probabil, vor primi puțini dolari fiecare, ci cabinetele de avocați care vor rămâne cu mai multe milioane pentru demersurile lor.  Și fără niciun risc, deoarece bonificația lor este stabilită în fața unui judecotor, care aprobă acordurile. Restul, împărțit între sute și mii de despăgubiți, ajunge să fie…mai nimic.

Cine sunt acești avocați? Cei care au absolvit universități de mare prestigiu, cei care se mișcă în cercurile de putere din San Francisco, New York, Washington sau Boston. În afară de Chicago, Austin (Texas) sau Madison (Wisconsin), aproape niciunul dintre acești avocați nu stă și nu lucrează în interiorul țării.

Acești juriști, care se folosesc de masele populare pe care ei spun că le apără, merg în automobile Masserati pentru a vota împotriva lui Trump, căci nu-i împărtășesc tezele, deoarece consideră că nu sunt suficient de sofisticate pentru ca acestea să merite sprijinul lor.

A 7

Clienții lor, muncitori, vânzători, băcani sau agricultori din zonele rurale sau din orășele, nu înțeleg prea bine cum anume beneficiază ei de o asemenea politică socială, căci avocații și funcționarii pot să-și supravegheze copiii când participă la ore „on line”, însă ei trebuie să aleagă între a merge la muncă, lăsând copii singuri, sau să rămână acasă și să nu mai primească salariu. Și pe deasupra, se simt disprețuiți de clasele educate și bogate.

Acum patru ani, Trump s-a bucurat că „majoritatea silențioasă” l-a adus la Casa Albă. Atunci a promis că „va asana mlaștina” corupției în Washington. Acum, cu COVID și cu criza economică, Trump este foarte slăbit, iar adepții săi, încă fideli, se tem că vor pierde alegerile prezidențiale din anul acesta și vor fi, din nou, la discreția elitelor miloase, care își umplu buzunarele în numele lor.

A 5

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Crónica desde la otra América: pleitos milenarios   Washington, Diana Negre

A 2

Es difícil encontrar algo que represente mejor las diferencias entre las dos Américas que la actual crisis del Covid19.

No es que el corona virus distinga entre la situación social o geográfica de sus víctimas, pero las circunstancias son muy diferentes para la América de las áreas urbanas, situadas principalmente en las dos costas, con grandes hospitales y centros de investigación, y la que produce alimentos y trabaja en sus industrias en las grandes extensiones de carácter rural donde los hospitales son escasos y de recursos limitados.

A 4

Aparte de las ventajas evidentes de funcionarios, banqueros o abogados, quienes se refugian en sus casas donde algunos pueden trabajar a distancia, todos siguen cobrando y se ven poco expuestos al contagio, el resto del país que no goza de tales privilegios se enfrenta a un costo adicional: los pleitos que los abogados se preparan a lanzar para compensar a las víctimas del covid19.

Son nada menos que cien mil millones de dólares que los bufetes intentan sacar a hospitales, comercios o cualquier empresa que pudiera tener algo en sus arcas. Tanto por los contagios ocurridos hasta ahora, como los que puede haber a medida que las escuelas, iglesias, hoteles o cualquier tipo de comercio reanudan sus actividades normales.

Los abogados están afilando sus cuchillos para pedir compensaciones por las “negligencias” que hayan podido permitir el contagio, o la situación actual que tal vez no ofrezca garantías suficientes. Esto significa unos costos exorbitantes para las víctimas de sus querellas, no solo por los pagos que se les podrían exigir, sino también por los costos legales para defenderse, además de nuevas medidas que habrían de aplicar.

A 8

Hay además costos jurídicos muy elevados para las empresas acusadas, pues los bufetes de abogados cobran alrededor de 400 dólares por hora, que sus clientes han de pagar tanto si pierden como si ganan los pleitos.

Es frecuente que las empresas acusadas de negligencia prefieran pactar una indemnización fuera de los tribunales.  Unas cantidades pactadas de esta forma representan un ahorro comparado con procesos legales muy caros. Probablemente habrá pagos negociados que, según varias proyecciones, podrían sumar cien mil millones de dólares en todo el país.

Los beneficiarios de estas indemnizaciones no son las víctimas, que probablemente solo cobrarán unos pocos dólares cada uno, sino los bufetes que se quedan varios millones por su gestión. Y sin riesgo alguno, porque su bonificación queda estipulada ante un juez que aprueba los acuerdos.  El resto, dividido entre cientos o millares de indemnizados, se queda en casi nada.

¿Quiénes son estos abogados? Los que han salido de las universidades de más prestigio, los que se mueven en círculos de poder en San Francisco, Nueva York, Washington o Boston. Fuera de Chicago, Austin (Texas) o Madison (Wisconsin), casi o ninguno de estos abogados vive o trabaja en el interior del país.

Estos juristas, que se benefician de las masas populares a quienes dicen ayudar, van en sus Masseratis a votar en contra de Trump, porque no comparten sus tesis y consideran que no son lo suficientemente sofisticadas para merecer su apoyo.

Sus clientes, los obreros, tenderos o agricultores de zonas rurales o pequeñas ciudades, no comprenden demasiado bien en qué se benefician de tanta política social, pues mientras abogados y funcionarios pueden vigilar a sus hijos cuando siguen las clases “on line”, ellos han de escoger entre ir a trabajar y dejar a los niños solos, o quedarse en casa y no cobrar. Encima de todo esto, se sienten objeto de desprecio por las clases ilustradas y pudientes.

Hace cuatro años, Trump celebró que esta “mayoría silenciosa” lo hubiera llevado a la Casa Blanca. Entonces les prometió “secar el pantano” de la corrupción en Washington. Hoy, con el Covid y la crisis económica, Trump está muy debilitado y sus partidarios, todavía fieles, temen perder los comicios presidenciales de este año y verse de nuevo a la merced de las élites caritativas que se forran los bolsillos en nombre de ellos.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

https://ghemulariadnei.com/wp-content/uploads/2016/09/diana-molineaux.jpg?w=529

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

SOCOTELILE PE DOS  /LAS CUENTAS AL REVES 

02 jueves Jul 2020

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

bogîţie, coronavirus, criză, economie, epidemie, politică, SUA

D 5

SOCOTELILE PE DOS    Washington, Diana Negre

Nu există nimic nou pentru ca țările mediteraneene să vadă viața în mod diferit de cum o văd țările nordice, însă contrastul cu greu ar putea fi mai vizibil decât acum: în timp ce Banca Spaniei propune o politică de creștere a impozitelor și reducere a cheltuielilor, pentru a depăși criza economică în care ne-a cufundat coronavirusul, britanicii, americanii și nemții pregătesc exct contrariul, adică, reducerea impozitelor și sporirea ajutoarelor pentru întreprinderi și pentru privați.

Poate este o diferență de mentalitate, sau pur și simplu nordicii au casele de bani pline, însă trebuie să ne întrebăm și dacă abundența sau lipsurile sunt ca oul și găina: sărăcesc oare țările din cauza politicii lor economice sau, mai degrabă, nivelul caselor de bani este cel care determină această politică?

D 1

Să vedem cazul cel mai cunoscut, cel american: deîndată ce s-a văzut că acceastă criză va fi inevitabilă din cauza frânei pe care COVID-19 a pus-o în SUA, ca de altfel în toată lumea, autoritățile care administrează economia s-au grăbit să ia măsuri de emergență. Unele impozite au rămas înghețate, pensionarii bogați nu sunt obligați să-și încaseze fondurile lor particulare de pensii în momentele în care investițiile pierd din valoare, iar instituțiile guvernamentale oferă generoase subvenții pentru particulari și întreprinzători.

Că aceste măsuri vor duce la o mare îndatorare este o certitudine pentru toată lumea, însă democrații și republicanii au lăsat deoparte divergențele de partid și au căzut de acord că era nevoie să se ia măsuri conjuncturale. Această criză trebuie să fie depășită prin orice mijloace și e nevoie să se pregătească calea pentru ca normalitatea să revină cât mai curând.

Poate, în cazul SUA, o asemenea conduită economică ar putea fi interpretată ca o consecință a avantajului că acest colos joacă pe piețele internaționale, în bună măsură deoarece dolarul încă este o monedă de rezervă: Banca Centrală a Americii joacă cu un avantaj pe care mulți îl compară cu cel al cazinourilor față de clienții lor: Banca, se spune, câștigă întotdeauna.

Și alte țări dezvoltate, în ciuda diferențelor importante dintre ele, urmează modelul american. Vorbim de Germania sau de Marea Britanie, care acceptă și ele o îndatorare temporară pentru a aplica măsuri conjuncturale.

Desigur, și atitudinea electoratului contează foarte mult: pe meleagurile noastre se afirmă foarte frecvent că sarcina cea mai importantă a guvernului este să redistribuie bogăția, căci lumea pune la îndoială dreptul oricui de a câștiga mai mult decât ceilalți. Iar dacă într-adevăr câștigă, este obligat să „restituie” excesul care îi face pe unii mai bogații decât alții.

Faptul că unii crează bogăție, iar alții nu, e o chestiune secundară.

Cealaltă filosofie este cea contrară: în multe țări nordice lumea crede că, pentru a distribui bogăția, aceasta trebuie mai întâi să fie creată, iar în acest scop este nevoie de capital și spirit întreprinzător. „Filosofia” lor este să dea un stimul economic, pentru ca societatea să poată genera bogăție, ceea ce este foarte dificil fără capital.

D 2

Desigur, această muncă întreprinzătoare ar putea fi lăsată și pe seama guvernelor, însă este o linie care se lovește de dificultăți practice: acolo unde s-a aplicat, rezultatele economice nu au fost grozave, iar sprijinul populației a fost atât de redus, încât guvernele s-au îndreptat spre dictatură…sau chiar au dispărut.

O excepție pe care unii o văd ca pe o a treia cale, ar putea fi modelul chinezesc, cu un capitalism de stat care permite cetățenilor – dar, mult mai săraci decât populația occidentală -, să trăiască mai bine decât nivelul de care nimeni nu-și amintește sau decât și l-ar fi putut imagina. Această prosperitate, împreună cu tradițiile specifice ale acestei societăți, atât de diferită de a noastră, a dus la o situație surprinzătoare pentru politologii occidentali: prosperitatea nu a adus democrație.

În lumea occidentală sunt alți parametri, însă o speculație interesantă ar fi să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă, în zona lumii noastre, lipsurile ar duce la dispariția libertăților cu care suntem obișnuiți. Dacă COVID-19 ne-ar duce la o penurie economică de neimaginat azi, asemenea niveluri ar distruge obiceiurile noastre democratice, și atunci, acesta ar deveni primul virus politic din Istorie.

D 3

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

LAS CUENTAS AL REVES  Washington, Diana Negre

D 6

No hay nada nuevo en que las sociedades mediterráneas vean la vida de otra forma que las nórdicas, pero el contraste difícilmente podía ser más visible que ahora: mientras el Banco de España propone una política de subida de impuestos y recorte de gastos para superar la crisis económica en que nos ha sumido el corona virus, británicos, norteamericanos y alemanes preparan todo lo contrario es decir, recortes de impuestos e incremento de ayudas a empresas y particulares.

Tal vez la diferencia sea de mentalidad, o simplemente del estado de las arcas públicas, pero también hay quienes se preguntan si la abundancia y la estrechez son como el huevo y la gallina: ¿se empobrecen los países a causa de su política económica, o es más bien el nivel de sus arcas el que determina esta política?

Para tomar el caso más conocido, el norteamericano: en cuanto se vió que la crisis sería inevitable por causa del frenazo que el Covid-19 impuso allí, como en casi todo el mundo, las autoridades económicas se apresuraron a tomar medidas de emergencia. Algunos impuestos quedarían congelados, los jubilados ricos no se verían obligados a cobrar sus fondos particulares de pensiones en momentos en que las inversiones habían perdido valor, al tiempo que las instituciones gubernamentales abrían la mano generosamente con subvenciones a particulares y empresarios.

Que estas medidas llevarían a un gran endeudamiento no lo dudaba nadie, pero demócratas y republicanos dejaron de lado sus divergencias partidistas y estaban de acuerdo en la necesidad de medidas coyunturales. Se trata de superar esta crisis como sea y preparar el camino para que la normalidad pueda volver, cuanto antes.

Quizá, en el caso de Estados Unidos, semejante diferencia de conducta económica  podría interpretarse como consecuencia de la ventaja con que ese coloso juega en los mercados internacionales, en buena parte porque el dólar todavía es la moneda de reserva: el Banco Central norteamericano juega con una ventaja que muchos comparan a la de los casinos con respecto a sus clientes: La banca, se dice, siempre gana.

D 4

Pero otros países desarrollados, a pesar de diferencias importantes entre ellos, siguen el modelo americano. Podríamos hablar de Alemania o de Gran Bretaña, que también aceptan un endeudamiento temporal para aplicar medidas coyunturales.

Naturalmente, la actitud de los votantes tiene también mucho que ver: en nuestras latitudes es frecuente oír que la tarea más importante del gobierno es la redistribución económica, pues la gente cuestiona con frecuencia el derecho de nadie a ganar más que los demás y, si lo hace, está obligado a “restituir” el exceso que hace a unos más ricos que a otros.

Que unos creen riqueza y otros no, es cuestión secundaria.

La otra filosofía es la contraria: en muchos países nórdicos creen que para repartir la riqueza hay que crearla y eso requiere capital y espíritu emprendedor. Su “filosofía” es dar un estímulo económico para que la sociedad sea capaz de generar riqueza, algo difícil de hacer sin capital.

Claro que esta labor emprendedora se podría encargar también a los gobiernos, pero es una línea que topa con dificultades prácticas: donde se ha aplicado, los resultados económicos han sido malos y el apoyo de la población ha sido tan escaso, que los gobiernos se encaminaron a la dictadura…o incluso la desaparición.

Una excepción, que algunos ven como una tercera vía, podría ser el modelo chino, con un capitalismo de estado que permite a los ciudadanos – aunque mucho más pobres que la población occidental -, vivir mejor de lo que nadie recuerda o habría podido imaginar. Esta bonanza desconocida, junto a las tradiciones peculiares de esta sociedad tan distinta de la nuestra, ha llevado a una situación sorprendente para los politólogos occidentales: la bonanza no ha traído democracia.

En el mundo occidental rigen otros parámetros, pero una especulación interesante sería pensar en lo que ocurriría si en nuestra zona del mundo las estrecheces acabasen con las libertades a las que estamos acostumbrados.  Si el Covid-19 nos llevara a una penuria económica impensable hoy, tales niveles que destruiría nuestras costumbres democráticas, se convertiría en el primer virus político de la Historia.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

https://ghemulariadnei.com/wp-content/uploads/2016/09/diana-molineaux.jpg?w=529

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

IRAN: CAPCANA PÂINII/IRÁN: LA TRAMPA DEL PAN

20 miércoles May 2020

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

COVID-19, criză, economie, Gardienii Revoluției, Hizbolah, Irán, Khomeini, Orientul Mijlociu, Palestina, politică, sărăcie, Teherán

I 5Gardienii Revoluției

IRAN: CAPCANA PÂINII

Pandemia cauzată de COVID-19 pune în fața națiunilor două probleme antagonice: să salveze vieți sau să-și salveze economia. Iranul – țara cea mai afectată de epidemie din tot Orientul Mijlociu – a optat, ca multe alte țări, pentru a se îngriji de sănătatea publică, lăsând pe un plan secund nivelului de trai. Însă, Teheranul știe să se folosească foarte bine de pandemie pentru a potența un protagonist al politicii iraniene: Gardienii Revoluției.

Organizația aceasta, născută din revoluția islamică a ayatolahului Khomeini (1979), nu numai că a devenit un stat în stat, dar este, în ziua de azi, cel mai mare consorțiu economic al țării. Doar că, setea de putere nu are limite și, în cazul Iranului, Gardienii și ayatolahii își văd amenințată puterea de ample sectoare ale populației, care suportă, din ce în ce mai greu, declinul nivelului de trai, cauzat de sancțiunile occidentale, impuse ambițiilor nucleare iraniene.

I 2

Pentru a înlătura pericolul unei contrarevoluții, Gardienii au recurs la o manevră social-politică, care, experimentată în Palestina, i-a adus Teheranului rezultate magnifice: acordarea unui gen de ajutor social celor mai sărace straturi ale populației. Succesele Hizbolahului în confruntarea cu Israelul se datorează mai ales faptului că această organizație investește mare parte din ajutorul iranian în sprijinirea familiilor palestinienilor care au căzut în luptă și straturilor celor mai sărace din Palestina musulmană.

Acum, datorită faptului că Iranul exportă (aproape exclusiv în China) numai 300.000 de barili de petrol, în loc de două milioane și jumătate, cât vindea, zilnic, în 2018, Gardienii – în măsură mai mică, și ayatolahii – dedică mari tranșe ajutorării celor mai nevoiași. Aceste pături ale societății iraniene văd în gestiunea caritativă a Gardienilor o adevărată mană cerească, deoarece statul oferă niște prestații sanitare și materiale total insuficiente. Se poate afirma că, în ziua de azi, sunt peste unsprezece milioane de iranieni care subzistă grație ajutoarelor pe care le primesc de la rețeaua de asistență a Gardienilor. La aceste 11 milioane de „beneficiari extra statali” li se mai adaugă alți 4.300.000, care primesc subsidii direct de la Fundația Khomeini. Astfel, cei aproape 15.000.000 de beneficiari reprezintă un capital politic decisiv, în cazul unei  eventuale confruntări cu opoziția burgheză.

Iranul își poate permite, deocamdată, aceste cheltuieli extraordinare, deoarece, spre deosebire de majoritatea țărilor bogate în petrol din Orientul Mijlociu și Africa, dispune de o economie foarte diversificată și de o considerabilă structură industrială. Însă, întrebarea care se pune este dacă această economie și rezervele sunt destul de puternice, încât să suporte, mult timp, atât izbitura care vine de la COVID-19, cât și sancțiunile occidentale.

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 

I 1

IRÁN: LA TRAMPA DEL PAN

I 6Los Guardianes de la Revolución

La pandemia del covid-19 enfrenta a las naciones con dos problemas antagónicos: salvar vidas y salvar la economía. En el caso del Irán – la nación más afectada por la epidemia de todo el Oriente Medio – ha optado, como otros muchos países, por atender la salud pública a costa del nivel de vida. Pero Teherán ha aprovechado la pandemia como nadie para potenciar también a un protagonista de la política iraní: los Guardianes de la Revolución.

Esta organización, nacida de la revolución islámica del ayatolá Khomeini (1979), no solo se ha convertido en un Estado dentro del Estado, sino que es, hoy en día, también el mayor consorcio económico del país. Pero, las ansias de poder no tienen límites y en el caso del Irán, los Guardianes y los ayatolás ven su poderío amenazado por amplios sectores de la población que soportan cada vez peor el declive del nivel de vida causado por las sanciones occidentales al armamentismo nuclear iraní.

I 3

Para atajar el peligro de una contrarrevolución, los Guardianes han recurrido, ahora, a una maniobra socio-política que le ha dado magnífico resultado a Teherán en Palestina: prestar una especie de ayuda social a las capas más pobres. Los éxitos de Hizbolá en la confrontación con Israel se deben ante todo a que esta organización invierte gran parte de la ayuda iraní en socorrer a las familias de los guerrilleros muertos en combate y a los estratos sociales más depauperados de la Palestina musulmana.

Ahora, que el Irán exporta (casi exclusivamente a China) tan solo 300.000 barriles de petróleo, en vez de los dos millones y medio, que vendía, diariamente, en el 2018, los Guardianes – y, en menor medida, también los ayatolás – destinan grandes partidas a socorrer a los más necesitados. Estas capas de la sociedad iraní ven en la gestión caritativa de los Guardianes un auténtico maná ya que el Estado ofrece unas prestaciones sanitarias y asistenciales altamente insuficientes. Se puede decir que, hoy en día, son más de once millones los iraníes que subsisten gracias a las ayudas que reciben de la red asistencial de los Guardianes. A estos 11 millones de “beneficiarios extra estatales” hay que sumar los 4.300.00 que reciben subsidios directamente de la Fundación Khomeini. Los así casi 15.000.000 de beneficiarios representan un capital político decisivo de cara a una eventual confrontación con la oposición burguesa.

I 4

Irán se puede permitir, por ahora, estos dispendios extraordinarios porque, a diferencia de la mayor parte de las naciones petroleras del Oriente Medio y África, dispone de una economía muy diversificada y un tejido industrial apreciable. La pregunta que se plantea es si esta economía y las reservas son lo suficientemente fuertes para aguantar mucho tiempo la doble embestida del covid-19 y las sanciones occidentales.

Valentin Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentín Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI/LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA

03 martes Dic 2019

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

împrumut, China, criză, datorie, economie, SUA

R 1

FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI     Washington, Diana Negre

Bursele americane, cele care indică cel mai bine expectativele economice ale țării, urcă și coboară ritmul perspectivelor pentru un acord cu China, noul colos economic, care a dobândit o pondere de neimaginat acum 20 de ani.

Dar, China, cu toate progresele sale, se înfruntă cu grave probleme, din cauza îndatorării ei. I s-ar putea aplica proverbul „Cel care se îmbracă cu haine de împrumut, e dezbrăcat în plină stradă”. Creșterea economică spectaculoasă a acestei țări se datorează, în mare măsură, împrumuturilor. În ziua de azi, China este cel mai mare datornic din lume: numai datoria sa externă se ridică la două bilioane de dolari.

R 6

Îndatorarea țărilor este un rău de care suferă multe națiuni, dar, s-ar putea afirma că, în mare parte, îmbogățirea lumii s-a făcut cu împrumuturi. Și se poate afirma cu certitudine că marile crize din ultimele două secole – începând cu cea din 1929 – își au rădăcinile în nesăbuințele făcute cu unele credite. Dar, în cazul Chinei, lucrurile care rămân descoperite îngrijorează, în prezent, din multe motive: economia Chinei este a doua din lume, după cea a SUA, și eventualele ei probleme ar avea repercusiuni dureroase peste tot.

R 3

Și aceste probleme nu sunt o simplă speculație statistică scoasă din rapoartele Băncii Mondiale. Spectaculoasa și rapida dezvoltare chineză este o „avuție împrumutată”: datoria sa publică și privată reprezintă, în ziua de azi, de trei ori valoarea PIB-ului său. Orice incident – și războiul vamal cu SUA nu este cel mai mic dintre riscurile care se întrevăd – poate arunca, de pe o zi pe alta, o mulțime de întreprinderi chinezești în insolvență și faliment.

În plus, dacă este adevărat că îndatorarea totală a Chinei este ușor inferioară celei americane, gradul de rentabilitate și finanțare a economiei SUA este mult mai mare decât cel chinez. Astfel, în timp ce economiștii cred că SUA sunt în stare să-și echilibreze finanțele cu mijloace proprii, în schimb, în cazul Chinei, ei văd mai multe riscuri; prea multe.

Pentru multe dintre ele nu este responsabil Beiingul, cum ar fi gradul înalt de îndatorare al țărilor subdezvoltate și în curs de dezvoltare (împreună, 8 bilioane de $, în 2018) sau disproporția dintre creditele pe termen scurt (12%) și cele pe termen lung (2%) a acestor state. Însă, panorama globală a economiei mondiale este critică, în prezent, iar, eventualele clătinări ale celei de a doua puteri industriale și comerciale din lume ar putea deveni, foarte ușor, catastrofale. Analiștii semnalează ca alarmant faptul că rentabilitatea noilor împrumuturi a coborât, în medie, de la 0,75% în 2008, la 0,25% în 2014, cu o marcată tendință descendentă.

Și o ultimă referință, pentru a încadra cât mai bine panorama datoriei externe: țările proporțional cele mai îndatorate din lume, în 2018, au fost Argentina și Egiptul, în această ordine.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

R 2

LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA    Washington, Diana Negre

Las bolsas norteamericanas, seguramente el mejor indicador de las expectativas económicas del país, suben y bajan el ritmo de las perspectivas de un acuerdo con China, el nuevo coloso económico que ha adquirido un peso impensable, hace tan sólo 20 años.

Pero China, a pesar de sus avances, se enfrenta a graves problemas, a causa de su endeudamiento. Se le podría aplicar el refrán de “Al que viste de prestado, le desnudan en la calle”, por poco que la coyuntura mundial y la guerra de aranceles con los EE.UU. se endurezcan más y duren mucho. Porque el espectacular crecimiento económico chino se debe, en gran medida, al empréstito. Hoy en día, China es el mayor deudor del mundo: solamente su deuda externa alcanza los dos billones de dólares.

R 4

En realidad, el endeudamiento de las naciones es un mal de muchos, y se podría decir que, en gran parte, el enriquecimiento del mundo se ha hecho con empréstitos. Y se puede decir con toda seguridad que las grandes crisis de estos dos últimos siglos – empezando por la de 1929 – tienen sus raíces en los desmanes crediticios. Pero, en el caso de China, sus descubiertos inquietan ya en estos momentos por muchas razones: La suya es la segunda economía del mundo, por detrás de los EE.UU., y sus eventuales achaques repercutirían dolorosamente en todas partes.

Y esos achaques no son una mera especulación estadística sacada de los informes del Banco Mundial. El espectacular y rápido desarrollo chino es una “riqueza de prestado”: entre la deuda pública y la particular, hoy en día, el coloso asiático debe el 300 % de su producto interior bruto. Cualquier contratiempo – y la guerra arancelaria no es el menor de los riesgos que se vislumbran – puede precipitar, de un día para otro, a multitud de empresas chinas en la insolvencia y la quiebra.

Además, si es cierto que el endeudamiento total chino es ligeramente inferior al estadounidense, el grado de rentabilidad y financiación de la economía de los EEUU es muchísimo mayor que el chino. Así, mientras los economistas creen que Estados Unidos pueden todavía equilibrar sus finanzas por medios propios, en cambio, en el caso chino, ven muchos riesgos; casi demasiados.

R 5

Muchos de ellos no son responsabilidad de Pekín, como es el alto endeudamiento externo de las naciones sub- y en vías de desarrollo (en conjunto, 8.000 billones de $ en 2018) o la desproporción entre los créditos a corto plazo (12%) y largo (2%) de esos mismos Estados. Pero, el panorama global de la economía mundial es crítico, actualmente, y los eventuales tambaleos de la segunda potencia industrial y comercial de la Tierra pueden volverse fácilmente catastróficos. Los analistas señalan, como síntoma alarmante, el hecho de que la rentabilidad de los nuevos empréstitos ha descendido, en promedio, del 0,75%, en el 2008, al 0,25%, en el 2014, con una sostenida tendencia a la baja.

Y una última referencia, para enmarcar debidamente el panorama de la deuda exterior: las naciones proporcionalmente más endeudadas del mundo fueron, en el 2018, Argentina y Egipto, por este orden.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

diana

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI/LA OTRA CARA DE VENEZUELA

27 domingo Ene 2019

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

criză, Juan Guaidó, Nicolás Maduro, Trump, Venezuela

juan guaidó y nicolás maduro 1

Juan Guaidó şi Nicolás Maduro

CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI      Washington, Diana Negre

Era de așteptat ca grava criză internă din Venezuela să ducă la o nouă confruntare cu SUA. De fiecare dată când unui guvern îi fuge pământul de sub picioare și rămâne cu resursele în cracă, acesta încearcă să supraviețuiască provocând o criză externă mai gravă decât cea care-l macină din interior. Însă, ceea ce nu s-a putut prevedea în situația de față este faptul că Washingtonul nu a pregătit un răspuns mai eficient și mai ingenios, ci numai un simplu sprijin pentru ultimul lider venezolan care îl sfidează pe Maduro.

O posibilă explicație a conduitei lui Trump față de acest caz ar putea fi că președintele este un om de acțiune, nu un gânditor. Ca întreprinzător, metoda pe care a practicat-o în mod constant pare să fi fost simplificarea problemelor economice imediate – uneori cu succes, alteori fără.

Însă, criza venezolană este o problemă socială și culturală mult mai adâncă. Relele Venezuelei nu sunt numai Maduro și predecesorul său, Chávez. Această țară sud-americană suferă de o criză tipică Lumii a Treia: bogăția obținută ușor din abundentele resurse naturale împiedică dezvoltarea echilibrată a economiei, dar și formarea unei mentalități a efortului și a autodepășirii personale. Spirala critică este arhicunoscută: corupție, dominația unor stăpâni locali, a unor baroni și o masă de cetățeni cu atât mai inertă, cu cât i se dă tot mai multă supă a săracului.

venezuela. 2jpg

Din toate crizele, și desigur și din aceasta se poate ieși cu o enormă doză de efort propriu și cu mult ajutor din afară. SUA ar fi putut să o facă; ar fi putut să o ajute chiar și numai din egoism, pentru a evita vecinătatea unui bolnav socialmente contagios. Nu a făcut-o la timp din mai multe rațiuni, de la miopia politică a unor conducători obișnuiți să vadă și să trateze doar cu imperii coloniale, până la indiferența oarbă, dar, și din alte multe cauze pe care nu le vom analiza aici. Dar și din cauză că – și nu în ultimul rând – nu poți ajuta pe cineva care nu vrea să fie ajutat, și preferă să se pricopsească, însă nimerind din ce în ce mai rău, și cu  cel mai mic efort personal posibil.

Unui om cu mentalitatea și pregătirea lui Trump acest gen de probleme nu i se potrivesc. Sunt situații încurcate, iar intervenția într-o țară care agonizează este riscantă, pe lângă faptul că necesită mult timp și mulți bani. La fel ca pe zdrențăroșii care i-au adus la putere pe Chávez și Maduro, pe Trump îl tentează mai degrabă să nu facă nimic și să aștepte ca Venezuela chavistă să moară de pură incompetență, scăpând continentul de o problemă urâtă. Faptul că acest lucru ar comporta riscul de a nimeri din lac în puț nu-l neliniștește pe președintele american; politica pe termen lung nu face parte din preocupările sale.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

venezuela

LA OTRA CARA DE VENEZUELA            Washington, Diana Negre

nicolás maduro, donald trump y juan guaidó

Nicolás Maduro, Donald Trump y Juan Guaidó

Que la grave crisis interna venezolana derivase en otra confrontación con los EEUU era de esperar. Cada vez que un Gobierno está con el agua al cuello y los recursos en el limbo, intenta sobrevivir creando una crisis exterior más grave que la que le atosiga en el interior. Lo que no era ya tan previsible es que, en esta ocasión, Washington no hubiera preparado una respuesta más eficaz e ingeniosa que el simple apoyo al último líder venezolano que desafíe a Maduro.

nicolás maduro 1

Nicolás Maduro

Una posible explicación a la conducta de Trump en este caso podría ser  que el presidente es un hombre de acción y no un pensador. Simplificar problemas de trasfondo económico inmediato se parece mucho a lo que ha estado haciendo – unas veces con éxito y otras sin – como empresario.

Pero la crisis venezolana es un problema social y cultural de muchísimo más calado. Los males de Venezuela no son solo Maduro y su predecesor, Chávez. Este país sudamericano padece una crisis típica del Tercer Mundo: la riqueza fácil de unos recursos naturales abundantes impide un desarrollo equilibrado de su economía y el arraigo de una mentalidad de esfuerzo y superación personal en la población. La espiral crítica es archiconocida: corrupción, caciquismo, caudillismo y una masa ciudadana tanto más inerte cuanto más se le concede la sopa boba.

Como de todas las situaciones críticas, también de esta se sale con una enorme dosis de esfuerzo propio y mucha ayuda ajena. Los EEUU podrían habérsela prestado; se la deberían haber prestado incluso por egoísmo, para evitarse la vecindad de un enfermo socialmente contagioso. No lo hizo así a tiempo y por muchas causas, desde la miopía política de unos dirigentes habituados a ver y tratar con imperios coloniales, a una indiferencia cegata y otras muchas causas que no se van a analizar ahora. Pero también – y no en último lugar – porque no se puede ayudar a alguien que no quiere ser ayudado, que prefiere ir medrando de mal en peor pero – eso sí – con el menor esfuerzo personal posible.

juan guaidó 1

Juan Guaidó suplantará a Nicolás Maduro en la presidencia de Venezuela

A un hombre con la mentalidad y la formación de Trump este tipo de problemas no le van. Son situaciones intrincadas y la intervención en una nación agonizante es arriesgada, amén de requerir mucho tiempo y dinero. Como a los desharrapados que encumbraron a Chávez y Maduro, a Trump le tienta mucho más no hacer nada y esperar que la Venezuela chavista se muera de pura incompetencia, quitándole del Continente un mal problema. El que esto pueda encerrar el riesgo de ser un viaje de Málaga a Malagón no le inquieta al presidente estadounidense; la política a largo plazo no forma parte de su ideario.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

DIANA

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

AUTOCRATUL IGNORANT/EL AUTÓCRATA IGNORANTE

20 lunes Ago 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

AKP, Andrew Brunson, criză, Erdogan, Güllen Fethullah, Turcia

AUTOCRATUL IGNORANT        Washington, Diana Negre

Crizele – la plural, deoarece sunt mai multe deodată – care zguduie în prezent Turcia, precum și relațiile acestei țări cu SUA se pot reduce la un singur cuvânt: Erdogan. Și de asemenea, există o singură explicație: președintele turc are mult mai multă putere, decât pricepere; cel puțin, în domeniul economic.

O analiză sumară a crizei turco-americane se centrează pe respingerea a două extrădări: cea a teologului turc refugiat în SUA, Güllen Fethullah, și cea a pastorului american, Andrew Brunson, care locuiește în Turcia de mulți ani, și pe care autoritățile turce l-au arestat numai pentru a forța un schimb cu Güllen.

Güllen Fethullah

Andrew Brunson

Însă, criza are cauze mult mai profunde. Mai întâi, anti-occidentalismul visceral al lui Erdogan și al partidului său (AKP), precum și ambițiile lor de a face din Turcia o putere de primă mână – militară, economică și politică – în Orientul Mijlociu și Asia de sud-vest. Conjuncția acestor două scopuri îl transformă pe vechiul aliat, cândva deosebit de fidel al NATO-ului, într-un asociat pe cât de problematic, pe atât de suspect. Războiul civil din Siria și campania împotriva Statului Islamic au arătat cu prisosință cât de fundamentate sunt suspiciunile Casei Albe față de politica externă a lui Erdogan.

De asemenea, o analiză sumară a crizei economice turce ne face să ne gândim că aceasta este declanșată de incapacitatea Ankarei de a opri la timp supraîncălzirea economiei țării. La fel ca în aspectul politic, și în fațeta economică, rădăcinile răului se află la Erdogan, în incapacitatea sa de a vedea cât de ruinătoare a ajuns să fie o politică a creșterii fragile. Doar că, spre deosebire de manevrele internaționale, pe plan intern, marja de manevră a AKP și a lui Erdogan este minimă.

Exceptând succesele social-economice ale AKP de la începutul deceniului, datorate mai ales contrastului dintre bunul simț al noului partid și viciile permanente ale partidelor tradiționale, marele atu electoral al duo-ului Erdogan/AKP a fost dezvoltarea constantă a economiei naționale.

Din nefericire pentru Republică, acest „miracol turcesc” a fost o himeră. Marile investiții de capital străin și o îndatorare iresponsabilă în valută forte  (mai ales în dolari și euro) a băncilor și întrepriderilor turcești – în total țara datorează peste 550 de miliarde de $ – au dat economiei (dar și inflației) un impuls impresionant…și fictiv. Țara merge bine, dar nici pe departe atât de bine cât pare. În fața turbulențelor financiare în creștere, era evident că trebuia să se aplice o frânare. Primul pas obligatoriu: creșterea dobânzilor…

Ori, aici s-a văzut ignoranța financiară – sau neputința politică – a lui Erdogan, care, cu puterile depline pe care i le conferă sistemul prezidențialist, nu încetează să spună că țara are nevoie, acum și în viitor, de dobânzi mici, deoarece doar în felul acesta – afirmă el și numai el – va rămâne redusă și inflația. În realitate, Erdogan se așteaptă la un miracol din partea lui Allah (despre care spune că se află cu el și cu guvernul său) care să facă înconjurul tuturor legilor economice și să mențină folosirea plenară a mâinii de lucru și prosperitatea, cu tot potopul universal de datorii, care se revarsă asupra țării.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

EL AUTÓCRATA IGNORANTE        Washington, Diana Negre

Las crisis – las, porque son más de una a la vez – que están sacudiendo actualmente a Turquía y las relaciones de este país con Estados Unidos pueden resumirse en una sola palabra: Erdogan. Y también una sola explicación: el presidente turco tiene muchísimo más poder que saber; por lo menos, saber económico.

Un análisis epidérmico de la crisis turco-estadounidense se centra en el rechazo de dos extradiciones: la del teólogo turco refugiado en los EE.UU, Güllen, y la del pastor norteamericano Andrew Brunson, que reside desde hace muchos años en Turquía, y al que Ankara ha detenido con pretextos fútiles para forzar un intercambio con Güllen.

Güllen Fethullah

Andrew Brunson

Pero, existen razones mucho más profundas de la crisis. Por un lado, está el anti occidentalismo visceral de Erdogan y su partido (AKP) y las ambiciones de éstos de transformar a Turquía en un protagonista de primer orden – militar, económico y político – en el Oriente Medio y Asia del sudoeste. La conjunción de ambas metas transforma al antiguo aliado fidelísimo de la OTAN en un asociado tan problemático, como sospechoso. La guerra civil siria y la campaña contra el Estado Islámico evidenciaron hasta la saciedad lo más que fundamentadas que son las suspicacias de la Casa Blanca ante la política exterior de Erdogan.

También un análisis epidérmico de la crisis económica turca induce a pensar que ésta arranca de la incapacidad de Ankara de parar a tiempo el sobrecalentamiento de la economía del país. Como en la faceta política, en la económica las raíces del mal están en Erdogan, en su incapacidad de ver lo ruinosa que acaba por ser una política de crecimiento frágil. Sólo que, a diferencia de las maniobras internacionales, aquí, el campo de maniobra del AKP y Erdogan es mínimo.

Y es que, excepto los éxitos socioeconómicos del AKP de comienzo del decenio que eran debidos sobre todo al contraste entre el sentido común del nuevo partido frente a las lacras permanentes de los partidos tradicionales, la gran baza electoral del dúo Erdogan/AKP ha sido el constante desarrollo de la economía nacional.

Desgraciadamente para la República, ese “milagro turco” ha sido un espejismo. Las grandes inversiones de capital extranjero y un endeudamiento irresponsable en divisas fuertes (ante todo, dólar y Euro), de los bancos y empresas turcos – entre unos y otros, el país debe más de 550 miles de millones de $ – dieron a la economía turca (y también a la inflación) un impulso impresionante…y ficticio. El país va bien, pero ni muchísimo menos tanto como parece. Ante la burbuja financiera que estaba creciendo, era evidente que se necesitaba un frenado. Primer paso obligado, una subida de los tipos de interés…

Y aquí surgió la ignorancia financiera -o la impotencia política- de Erdogan quien, cabalgando los plenos poderes que le otorga el sistema presidencialista, no se cansa de decir que lo que el país necesita ahora y siempre son tipos de interés bajos, porque con ellos –asegura él y solo él – también se mantiene baja la inflación. En realidad, lo que Erdogan espera es un milagro de Alá (que dice que está con él y su Gobierno) que dé la vuelta a todas las leyes económicas y mantenga el pleno empleo y la bonanza, pese a un diluvio universal de deudas.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

DIANA

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

CEI PUȚIN IUBIȚI/LOS MALQUISTOS

23 sábado Jun 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

azil, criză, migrație, Orban, populism, Trump

MIGRANȚI 1.jpg

CEI PUȚIN IUBIȚI

               Primirea migranților din lumea a treia – și uneori chiar din Europa – a devenit, dintr-o simplă măsură umanitară, o problemă politică serioasă, care amenință însăși integritatea Uniunii Europene (UE), cu guvernul Germaniei ca prim candidat la jertfire.

               Aparent, problema s-ar datora dimensiunilor acestei imigrări, deoarece, în doar patru ani, se pare că ar năvăli în UE (cifra e foarte discutată și discutabilă) vreo 4 milioane de fugari din Africa, Asia și America Latină. A asimila, a finanța și a integra o asemenea avalanșă, într-un timp atât de scurt, e complicat și nedrept. Mai ales nedrept, deoarece imensa majoritate a migranților vrea să se stabilească numai în țările bogate și cu securitate socială generoasă, însă, mulți dintre ei rămân pe drum, în țări nu chiar atât de puternice, cum sunt Grecia, Italia, Spania, Polonia, Cehia – care nu vor să-și asume costurile respective și nici problematica integrare. De fapt, problema fundamentală a migrațiilor actuale este una mentală, pentru a nu spune morală. Popoarele care au o concepție patrimonială asupra patriei nu vor să arate milă față de niște persoane care nu ar avea niciun drept să emigreze spre nuclee ale bunăstării. A gândi după modelul “fiecare să se întindă atât cât îi este plapuma” explică de ce reacționează la fel de intolerant față de “avalanșa imigrării” guverne foarte diferite cum sunt cel al lui Trump sau cele din Polonia, Ungaria, Austria, Italia, pentru a menționa doar câțiva dintre comunitarii sceptici.

MIGRANȚI 2.jpg

               Această postură este întărită și de faptul că în întreaga lume a treia mafiile au pus mâna pe “turismul sărăciei” și nu numai că organizează deplasări și intrări frauduloase – în cazul SUA -, dar, chiar promovează racolarea de migranți, îndemnându-i să se ducă să trăiască fericiți în lumea industrială (altfel, cum s-ar explica faptul că țărani din Eritrea vor să ajungă la Düsseldorf sau la Dublin, orașe despre care niciodată nu s-a vorbit în cătunele lor ?) și chiar le plătesc călătoria, pe care o vor recupera din viitoarele venituri ale emigranților… Aceste călătorii sunt într-adevăr scumpe; de exemplu, din Afganistan până în Austria, voiajul costă cel puțin 8.000 $, sumă exorbitantă pentru un țăran sărac dintr-o țară a cărui PIB este de 600 $ pe an…

               Această viziune patrimonială a naționalismului și a milei o capitalizează, în primul rând, populiștii – de la maghiarul Viktor Orban, până la americanul Donald Trump – și face să amuțească, în același timp, oameni de stat ca Angela Merkel, cancelarul Germaniei, care a deschis larg porțile pentru migranți, pentru a compensa scăderea natalității concetățenilor săi, dar care, niciodată nu a avut curajul să spună clar și limpede motivul acestei deschideri.

MIGRANȚI 3

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

                   MIGRANȚI 4.jpg

LOS MALQUISTOS

               La acogida de migrantes del tercer mundo – y a veces hasta de la propia Europa – ha pasado de una medida humanitaria a un problema político que amenaza con dinamitar la propia Unión Europea (U.E.), con el Gobierno alemán como primer candidato a la inmolación.

               Aparentemente el problema son las dimensiones de esa inmigración ya que en cuestión de cuatro años parece (cifra muy discutida y discutible) que entrarán en la U.E. alrededor de 4 millones largos de fugitivos de África, Asia e Iberoamérica. Asimilar, financiar e integrar semejante alud en tan poco tiempo es complicado e injusto. Sobre todo injusto, porque la inmensa mayoría de los migrantes quiere asentarse exclusivamente en los países ricos y con seguridad social generosa, pero gran parte de ellos se quedan por el camino en naciones menos pudientes – Grecia, Italia, España, Polonia, Chequia, etc. – que no quieren apechugar con los costos correspondientes ni con la problemática integración.

MIGRANȚI 5.jpg.

               En realidad, el problema fundamental de las migraciones actuales es mental, para no decir moral. Las poblaciones que tienen un concepto patrimonial de la patria no se avienen a una misericordia forzosa para con unas personas que no tienen ningún derecho a emigrar a los núcleos de bienestar. Ese planteamiento de que “cada palo aguante su vela” explica la coincidencia de intolerancias ante la “inmigración alud” de Gobiernos tan distintos como el de Trump con los de Polonia, Hungría, Austria, Italia, para citar sólo unos cuantos comunitarios escépticos.

               Esta postura se ve reforzada, además, por el hecho de que en todo el tercer mundo las mafias se han apoderado del “turismo de la miseria” y no sólo organizan los desplazamientos y las entradas fraudulentas – en el caso de los EE.UU. -, sino que promocionan literalmente el reclutamiento de migrantes, incitándolos a buscar Jauja en el mundo industrial (sino ¿ cómo se explica que aldeanos de Eritrea se empeñen en ir a Düsseldorf o Dublín, ciudades de las que no se habla nunca en sus caseríos ?) e incluso les financia los viajes, contando con resarcirse de los futuros ingresos del emigrante… Y son financiaciones caras; por ejemplo, del Afganistán a Austria, un mínimo de 8.000 $, una suma exorbitante para un campesino desharrapado de un país con PIB de 600 $ anuales…

MIGRANȚI 6jpg

               Esta visión patrimonial del nacionalismo y la piedad la capitalizan en primer lugar los populistas – desde Orban en Hungría, hasta Trump en los EE.UU. – y acallan hasta a estadistas como la canciller Merkel en Alemania, quien abrió de par en par la puerta a los migrantes para compensar el descenso de natalidad de sus conciudadanos, pero no se atrevió nunca a decir lisa y llanamente porque lo hacía.

MIGRANȚI 7

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

Suscribir

  • Artículos (RSS)
  • Comentarios (RSS)

Archivos

  • noviembre 2025
  • octubre 2025
  • septiembre 2025
  • julio 2025
  • mayo 2025
  • abril 2025
  • marzo 2025
  • septiembre 2024
  • julio 2024
  • marzo 2024
  • febrero 2024
  • enero 2024
  • diciembre 2023
  • noviembre 2023
  • octubre 2023
  • septiembre 2023
  • agosto 2023
  • julio 2023
  • junio 2023
  • mayo 2023
  • abril 2023
  • marzo 2023
  • febrero 2023
  • enero 2023
  • diciembre 2022
  • noviembre 2022
  • octubre 2022
  • septiembre 2022
  • agosto 2022
  • julio 2022
  • junio 2022
  • mayo 2022
  • abril 2022
  • marzo 2022
  • febrero 2022
  • enero 2022
  • diciembre 2021
  • noviembre 2021
  • octubre 2021
  • septiembre 2021
  • agosto 2021
  • julio 2021
  • junio 2021
  • mayo 2021
  • abril 2021
  • marzo 2021
  • febrero 2021
  • enero 2021
  • diciembre 2020
  • noviembre 2020
  • octubre 2020
  • septiembre 2020
  • agosto 2020
  • julio 2020
  • junio 2020
  • mayo 2020
  • abril 2020
  • marzo 2020
  • febrero 2020
  • enero 2020
  • diciembre 2019
  • noviembre 2019
  • octubre 2019
  • septiembre 2019
  • agosto 2019
  • julio 2019
  • junio 2019
  • mayo 2019
  • abril 2019
  • marzo 2019
  • febrero 2019
  • enero 2019
  • diciembre 2018
  • noviembre 2018
  • octubre 2018
  • septiembre 2018
  • agosto 2018
  • julio 2018
  • junio 2018
  • mayo 2018
  • abril 2018
  • marzo 2018
  • febrero 2018
  • enero 2018
  • diciembre 2017
  • noviembre 2017
  • octubre 2017
  • septiembre 2017
  • agosto 2017
  • julio 2017
  • junio 2017
  • mayo 2017
  • abril 2017
  • marzo 2017
  • febrero 2017
  • enero 2017
  • diciembre 2016
  • noviembre 2016
  • octubre 2016
  • septiembre 2016
  • agosto 2016
  • julio 2016
  • junio 2016
  • mayo 2016
  • abril 2016
  • marzo 2016
  • febrero 2016
  • enero 2016
  • diciembre 2015
  • noviembre 2015
  • octubre 2015
  • agosto 2015
  • julio 2015
  • junio 2015
  • mayo 2015
  • abril 2015
  • marzo 2015
  • febrero 2015
  • enero 2015
  • noviembre 2014
  • julio 2014
  • abril 2014

Categorías

  • ANTROPOLOGIA

Meta

  • Crear cuenta
  • Iniciar sesión

Blog de WordPress.com.

  • Suscribirse Suscrito
    • ghemulariadnei
    • Únete a otros 61 suscriptores
    • ¿Ya tienes una cuenta de WordPress.com? Inicia sesión.
    • ghemulariadnei
    • Suscribirse Suscrito
    • Regístrate
    • Iniciar sesión
    • Denunciar este contenido
    • Ver el sitio en el Lector
    • Gestionar las suscripciones
    • Contraer esta barra
 

Cargando comentarios...
 

    %d