Cele două Americi     Washington, Diana Negre

La mai puțin de un an înaintea viitoarelor alegeri, care, fără îndoială, vor avea loc în atmosfera tensionată a eforturilor pentru a-l da afară pe președintele Trump de la Casa Albă, rețin atenția, din nou, divizările tot mai profunde ale societății americane.

Aceste divizări explică rezultatul surprinzător de acum trei ani, când, contrar tuturor pronosticurilor, Donald Trump a învins-o pe candidata democrată, Hillary Clinton, care avea un confortabil avans în majoritatea sondajelor.

Cei care au făcut și au interpretat sondajele și evenimentele din țară au fost – și continuă să fie – ei înșiși parte a Americii care a pierdut alegerile, fără să afle de ce.

Pe de o parte, există America din centrul țării, care se bucură de foarte puțin respect din partea grupurilor mediatice, concentrate pe zonele de coastă. La fel se întâmpla și în 2016, căci cereau și continuă să ceară schimbări care nu o interesează pe cealaltă jumătate a țării. Și au votat, desigur, pentru apărarea intereselor lor.

Jumătatea bogată, care locuiește pe cele două coaste și în marile concentrări urbane, nu pierde prea mult, atunci când se închid fabrici din cauza concurenței chinezești, și beneficiază de mâna de lucru când imigranții îi servesc în restaurate sau fac curățenie în casele lor.

Însă, orașele muncitorești, centrele industriale ale țării sau veteranii forțelor armate sunt serios afectați de politica elitelor și aplaudă promisiuni ca „America întâi de toate” precum și expresiile patriotice ale președintelui Trump. Și aceasta deoarece milioane de muncitori și-au pierdut locurile de muncă în ultimele decenii; localități întregi au rămas părăsite în urma închiderii fabricilor din cauza concurenței internaționale, fără să vadă vreun beneficiu al acestei curse a globalizării: fiii lor nu aveau un viitor mai bun, serviciile publice nu se îmbunătățeau și nici nu exista vreun indiciu că se vor îmbunătăți în viitor, iar orizontul lor nu se deschidea spre vreo speranță mai bună.

În același timp, elitele din statele de pe coaste își arătau disprețul. Toată lumea își amintește cum candidata prezidențială, Clinton, se referea la ei ca fiind „deplorabili”, sau cum președintele de atunci, Obama, vorbea despre cei care „se agaţă de Bibliile și de armele lor” și nu de progres. Însă, progresul nu sosea și pentru restul țării, unde trăiau cei ce se agăţau de armele lor. Ei erau tocmai cei care puneau efectiv mâna pe arme când erau războaie sau mobilizări. Ţara a tot avut asemenea situații, care, de jumătate de secol încoace, sunt în sarcina militarilor voluntari.

Numărul acestor militari a tot cresut, iar țara are, în ziua de azi, milioane de veterani care au de suferit de pe urma proastei administrații pe care binevoitoarele elite le-o oferă pentru necesitățile lor medicale: unul dintre cele mai mari beneficii cu care statul îi recompensează pe acești veterani este asistența medicală gratuită tot timpul vieții. În acest scop, în lungul și latul acestei mari țări sunt o mulțime de spitale, aflate în sarcina „Administrației Federale a Veteranilor”, în care, veteranii sunt tratați gratuit, cu avantajul că aceste centre sunt specializate în tratarea persoanelor rănite pe câmpul de luptă.

Într-o țară în care tratamentele medicale sunt scumpe și nu există garanția asigurărilor medicale, această ofertă este una dintre cele mai mai convingătoare, când sunt recrutați voluntarii pentru a servi în cadrul forțelor armate.

Însă, situația este cu total alta, deoarece administrarea acestor spitale, poate din cauza numărului enorm de veterani, nu este un model de eficiență. De ceva vreme, enormele liste de așteptare nu numai că măresc suferința veteranilor, dar le și pun viața în pericol.

Inainte de a veni Trump la Casa Albă, au izbucnit scandaluri din cauza proastei administrări a acestor centre, unde arhivele erau măsluite pentru a ascunde timpii de așteptare. Au existat proteste și investigații, însă nu a existat nicio soluție, până când președintele Trump a hotărât foarte ferm că, dacă veteranii nu sunt tratați în decurs de două săptămâni, aceștia pot să se trateze  în alte centre medicale, urmând ca guvernul să plătească cheltuielile.

Desigur că nu e surprinzător sprijinul foarte mare al veteranilor pentru Trump, un sprijin care corespunde cu geografia politică, deoarece majoritatea voluntarilor militari provine din zone neindustrializate și care nu sunt guvernate de elitele de pe coastele atlantică și pacifică.

Ceea ce se întâmplă cu veteranii se repetă și în alte sectoare ale societății uitate de către elite. Reducerea șomajului, care a dus la situația de deplină folosire a mâinii de lucru, este mai mult în beneficiul claselor mijlocii și sărace, decât al avocaților, jurnaliștilor sau profesorilor din marile metropole, care încep să înțeleagă pericolul și se lansează într-o campanie electorală mult mai intensă decât cea din 2016, de teamă că America cea profundă ar putea câștiga din nou.

Aceste elite încearcă să modifice chiar și Constituția pentru a desființa avantajul relativ pe care îl au unele state cu populație puțină față de zonele intens populate, ceea ce ar înlătura orice posibilitate ca zonele centrale ale SUA să se poată face auzite…cu tot riscul pe care-l presupune acest lucru pentru conviețuirea națională și stabilitatea țării.

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Las dos Américas   Washington, Diana Negre

A un año escaso de las próximas elecciones, que, sin duda, se celebrarán en el ambiente tenso de los esfuerzos por expulsar al presidente Trump de la Casa Blanca, retienen, de nuevo, la atención las divisiones cada vez más profundas de la sociedad norteamericana.

Estas divisiones explican el resultado sorprendente de hace tres años, cuando contra casi todos los pronósticos, Donald Trump derrotó a la candidata demócrata, Hillary Clinton, quien iba por delante y en forma holgada en la mayoría de las encuestas.

Y es que los autores e intérpretes de las encuestas, así como del acontecer nacional, eran -y son- ellos mismos parte de la América que perdió las elecciones, sin enterarse del por qué.

Por una parte, está la América del centro del país, que goza de poquísimo respeto ante los grupos mediáticos, concentrados en las zonas costeras. Es lo mismo que ocurría en octubre de 2016, pero, querían y siguen queriendo cambios que no interesan, para nada, a la otra mitad del país. Y votaron así, en defensa de sus intereses.

La mitad rica, residente en las dos costas y en los grandes núcleos urbanos, tiene poco que perder cuando se cierran fábricas por la competencia china y se benefician de la mano de obra barata, cuando los inmigrantes les sirven en los restaurantes o limpian sus viviendas.

Pero, en las ciudades fabriles, en los centros industriales del país, o entre los veteranos de las fuerzas armadas, la política de las élites les resulta perjudicial y aplauden las promesas de “América primero” y las expresiones patrióticas del presidente Trump. Porque millones de obreros, en las últimas décadas, perdieron sus empleos; pueblos y ciudades quedaron abandonados con el cierre de fábricas ante la competencia internacional, sin que ellos vieran ningún beneficio de esta carrera globalizadora: sus hijos no tenían mejor porvenir, los servicios públicos no mejoraban, ni daban indicios de hacerlo, y su horizonte no apuntaba a mejores esperanzas.

Al mismo tiempo, las élites costeras mostraban su menosprecio. Todos recuerdan como la candidata presidencial Clinton que los calificaba de “deplorables”, o el entonces presidente Obama se refería a quienes “se aferran a sus Biblias y a sus armas”, en vez del progreso. Pero, el progreso no llegaba al resto del país, donde vivían quienes se aferraban a sus armas, que eran, a menudo, quienes las empuñaban también en las guerras y movilizaciones, que el país ha tenido constantemente y que, desde hace casi medio siglo, están a cargo de militares voluntarios.

El número de estos militares ha ido creciendo y el país tiene, hoy en día, millones de veteranos que sufren, desde hace tiempo, por la mala administración que las benevolentes élites les ofrecen para atender sus necesidades médicas: uno de los mayores beneficios que el estado ofrece para compensar a estos veteranos, es asistencia gratuíta de por vida. Para ello, a lo largo y ancho de este vasto país hay multitud de hospitales operados por la “Administración Federal de Veteranos”, donde se atiende de forma gratuíta a los veteranos, con la ventaja de que estos centros están especializados en atender a personas heridas en el campo de batalla.

En un país donde la medicina es cara y no hay garantía de seguro médico, esta oferta es uno de los mayores atractivos, a la hora de reclutar voluntarios para servir en las fuerzas armadas.

Pero, la realidad es otra, porque la administración de estos hospitales, quizá a causa del gigantismo obligado por el gran número veteranos, no es un modelo de eficiencia. Desde hace ya tiempo, las enormes listas de espera no sólo aumentan el sufrimiento de los veteranos, sino que también ponen en peligro su vida.

Ya antes de llegar Trump a la Casa Blanca, surgieron escándalos por la mala administración de estos centros, donde se trucaban los archivos para ocultar los largos tiempos de espera. Había protestas e investigaciones, pero lo que no hubo es solución hasta que el presidente Trump cortó por lo sano y decidió que los veteranos a quienes no se atendiera en un par de semanas, podían optar por visitar otros centros médicos y el gobierno pagaría sus facturas.

No resultará sorprendente el gran apoyo de los veteranos a Trump, un apoyo que se corresponde con la geografía política, pues la mayoría de los voluntarios militares procede de zonas no industriales y no gobernadas por las élites costeras.

Y lo que ocurre con los veteranos se repite con otros sectores de la sociedad olvidada por las élites a lo largo de la extensa geografía del país. La reducción del paro, que ha llevado a una situación de pleno empleo, beneficia mucho más a las clases medias y pobres que a los abogados, periodistas o catedráticos de las grandes metrópolis, que empiezan a comprender el peligro y se están lanzando, esta vez, a una campaña electoral mucho más intensa que en 2016, ante el temor de que la América profunda vuelva a ganar.

Incluso quieren estas élites modificar la Constitución para eliminar la ventaja relativa de ciertos estados de escasa población ante las zonas de fuerte concentración urbana, lo que eliminaría cualquier posibilidad de que las zonas centrales de Estados Unidos pudieran hacerse oír… con el consiguiente riesgo para la convivencia nacional y la estabilidad del país.

Autor: Diana Negre

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.