• ACERCA DE NOSOTROS
  • ANUL NOU: DE PRIMĂVARĂ, DE TOAMNĂ ȘI DE IARNĂ
    • ANUL NOU (II) – ANUL NOU DE IARNĂ – ZEUL SOARE – MOȘ CRĂCIUN
  • ARTA ÎNALTEI BUCĂTĂRII
    • MIC DEJUN CU RODIE, ZMEURĂ ȘI MENTĂ
    • SPANACUL – SPIRITUL PERSAN AL VIEȚII
    • OMLETA – SPUMĂ DE OUĂ LA TIGAIE
    • CARTOFUL – TRUFA ANZILOR
    • BORCANUL FERMECAT CU CASTRAVEŢI MURAŢI
  • CĂLĂTORIILE ARIADNEI
    • BAPTISTERIUL DE LA MANGALIA
    • ÎNGHEȚATĂ CU DRAGOSTE… ÎN MANGALIA
  • CARMINA BURANA
    • CARMINA BURANA – Omnia sol temperat/Soarele pe toate le îmblânzeşte
  • CELE MAI FRUMOASE POEME
    • INFINITUL
    • Kemal – Manos Hatzidakis/Nikos Gațos
  • CELE MAI FRUMOASE POEME DE DRAGOSTE
    • APOSTOLUL PAVEL – IMNUL IUBIRII
    • Caballo Viejo – omagiu lui Simón Díaz
    • DANTE, Vita Nuova, IX
    • DE TE-AI PLICTISIT, O, DOAMNĂ…
    • JORGE LUIS BORGES – ÎNDRĂGOSTITUL
    • MICHELANGELO – RIME (9)
    • QUAND JE T΄AIME/CÂND TE IUBESC
    • RĂBDARE SĂ MAI AI, PUȚINĂ
    • SAN JUAN DE LA CRUZ – CÂNTĂRI ÎNTRE SUFLET ȘI MIRE
    • TU EȘTI OMUL MEU – PERISTERIS/MATSAS
    • UMBRA MEA ȘI CU MINE (POLIGONUL) – TSITSANIS/VIRVOS/GALANI
    • VERONICA FRANCO, TERZE RIME, III
    • MIKIS THEODORAKIS – 90 DE ANI
    • Imn, Baudelaire
    • SFÂNTUL IOAN AL CRUCII, LLAMA DE AMOR VIVA
    • ÎNDRĂGOSTITA, PAUL ELUARD
  • Chrétien de Troyes
    • Chrétien de Troyes – De Iubirea ce mă răpi pe mine, mie însumi, și mă prădui
  • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI 2022
    • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI I
  • EDITORIALES
    • NE CONDUC ELITE POLITICE ADMIRABILE !
    • SALVAȚI SOLDATUL DRAGNEA!!! – BRAND DE ȚARĂ
    • TABARNIA – IMAGINEA DIN OGLINDĂ
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI OCCIDENTALE II : UE ȘI REGATUL MAROCULUI
    • 8 MARTIE – ZIUA ÎMPOTRIVA FEMINICIDULUI ?
    • ALARMĂ DIN SPAȚIUL VIRTUAL CÂT „UN ATAC PEARL HARBOUR”
    • AMERICA FIRST – AMERICA MAI ÎNTÂI DE TOATE !
    • APOROFOBIA – CUVÂNTUL ANULUI 2017
    • BREXIT-TIXERB
    • CATALUÑA SAU CATALUNYA ?
    • CULTUL IMPUNITĂȚII ȘI…PURGATORIUL
    • DE CE RAMBLA, BARCELONA ?
    • GARDUL ÎL FAC EU, DAR, ÎL PLĂTEȘTI TU !
    • IERUȘALÁIM HABIRÁ – IERUSALIM CAPITALA
    • LECTURINA… DE ZIUA CĂRȚII
    • RADONUL – AMENINȚAREA TĂCUTĂ
    • SPANIA – COABITARE SAU… URĂ DE CLASĂ?
    • SPANIA – ÎNTRE COABITARE ȘI ABȚINERE
    • UE – MAREA BRITANIE: A FI, DAR, MAI ALES, A NU FI !
    • UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CUBA
    • VA FI ROMÂNIA DIN NOU MONARHIE ?
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI EUROPENE: UE ȘI SAHARA OCCIDENTALĂ
    • ACESTEA SUNT FRUNZELE MELE !
    • DONALD TRUMP… ȘI ZIUA HISPANITĂȚII/DONALD TRUMP Y… EL DÍA DE LA HISPANIDAD
    • SPAŢIUL EUROPEAN ŞI CEL… PARAEUROPEAN !
    • GORBACIOV ÎNSUȘI NE SPUNE CĂ NU ILESCU L-A UMILIT PE REGE ÎN 1990!
    • ISLAM ȘI ISLAMISM
    • REPUBLICA….. DIN REGAT !
    • DE 9 MAI…
    • El 9 de Mayo …
    • TENTAȚIA ABSOLUTISMULUI SAU SIMFONIA ÎNTREBĂRILOR
    • ALEP – GUERNICA SECOLULUI XXI
    • Opinia publică… ?! Oare ?
    • „Numai… lei, fără de ” !
    • BREXIT…ȘI NU PREA!
    • DÍA DEL LIBRO … SANCHO SIN RUCIO
    • ISLAM E ISLAMISMO
    • EL SINDROME TIMOSHENKO Y EL FINAL DE LA ERA PUTIN
    • SIDROMUL TIMOȘENKO ȘI SFÂRȘITUL EREI PUTIN
    • SINDROMUL IOHANNIS
    • „Fahrenheit 451” la Mosul
    • Noul președinte al Greciei, calul troian al lui Al. Tsipras
    • TURCIA A UMILIT RUSIA!
    • ¡TURQUÍA HUMILLÓ A RUSIA!
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • ACULTURAȚIE…CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE
    • ALEGERI ÎN GRECIA: MARELE PERDANT ESTE OMUL CARE A DESFIINȚAT RADIOTELEVIZIUNEA PUBLICĂ
    • HOLOCAUSTUL NUCLEAR … și elegantul domn Mihail Vanin!
    • LIVIU DRAGNEA … ȘI PRIMUL CERC
    • A gândi altfel ! sau инакомыслящий/inacomâsleașcii
    • GUCCI ȘI SCANDALUL MARMURELOR PARTENONULUI
  • EDITORIALES II
    • 10 AUGUST 2018 – GUVERNELE DRĂGNILĂ ȘI DĂNCILĂ
    • ALEGERILE DIN GRECIA – VOTUL MÂNIEI
    • ANGLICISME VECHI ȘI NOI
    • BALMIS – PRIMA EXPEDIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE VACCINARE
    • GRECIA – PRIZONIERĂ A DATORIEI EXTERNE
    • GRIPA SPANIOLĂ NU A FOST CHIAR…SPANIOLĂ !
    • HĂITUIREA BOSCHETARĂ ȘI CEA MECANIZATĂ
    • ILUZIA AUTOEXILULUI de Camelia Stănescu Ursuleanu
    • JUNE ALMEIDA – FEMEIA CARE A DESCOPERIT CORONAVIRUSUL
    • PROGRAMUL 3 – O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC
    • SOLDATUL SOVIETIC ELIBERATOR – UNEORI, A CĂUTAT ICOANE !
    • SPAȚIILE NAȚIUNII
    • SUNTEM SAU NU SUNTEM… ISRAELIENI ?
    • TAXA PE LĂCOMIE SE DOVEDEȘTE A FI PREA…LACOMĂ!
    • TRUMP ARUNCĂ TURCIA ÎN BRAȚELE UNIUNII EUROPENE
    • UNDE NE SUNT MELEȘCANII?
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA (I)
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA II – „SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ”
    • Ziua Internaţională a Limbii Greceşti
    • MATI – UN NOU POMPEII ?
    • ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?
    • VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și-a închis porțile
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim s-a deschis
    • Mircea Cărtărescu a primit premiul Formentor pentru Literatură 2018
  • EDITORIALES III
    • VA ȘTI PUTIN SĂ IASĂ DIN FUNDĂTURĂ?
  • EFEMERIDES
    • DAN URSULEANU – COMEDIA SALVEAZĂ ROMÂNIA/MEMORII
    • KAFKA ŞI PĂPUŞA CĂLĂTOARE
    • PANAIT ISTATI – ENRACINEMENT
    • VIAȚA LUI JULIEN TEMPLIERUL
    • ZIUA CĂRȚII – Ida Vitale, Uruguay
  • ESPERPENTO – FIŞE DE ROMAN
  • ETIMOLOGIAS I
    • AURUL – MATERIA DIVINĂ
    • ETIMOLOGII XI: A ÎNVĂȚA, A CÂȘTIGA, A PEDEPSI
    • ETIMOLOGII XII – A VINDECA – ADICĂ A RĂSCUMPĂRA DIN SERVITUTEA BOLII
    • ETIMOLOGII XIII – LUMEA SAU LOCUL CEL LUMINAT
    • ETIMOLOGII XIV: MEDIC – DOCTOR – IATROMANT
    • ETIMOLOGII XV – ÎNVIEREA – ÎNTOARCEREA LA VIAŢĂ SAU RIDICAREA DIN MORMÂNT
    • ETIMOLOGII XVI – APORIA SAU PROVOCAREA MINȚII PERPLEXE
    • PĂMÂNT – ȚARĂ – GLIE
    • POST – AJUN – PRIVEGHERE
    • PUSTA – CUVÂNT ROMÂNO-SLAV
    • ROST – A ROSTI – A SE ROSTUI
    • VATRĂ – ȚEST – CUPTOR
    • A CERE – A CUCERI – CUCERNIC
    • A VĂTĂMA SAU A LOVI DIN VOIA LUI DUMNEZEU
    • A VOI – A DORI – A POFTI
      • La hora de la verdad
    • AUGUST – AUGUR – AUTOR
    • IERT – ELIBEREZ – SUNT LIBER
    • Parlament – Parlement – Parliament
    • AMOR – DRAGOSTE – IUBIRE
    • LOGODNA – CUVÂNTUL DAT ȘI VREMEA CEA BUNĂ
    • SUFLET – SPIRIT – DUH
    • VINDECAT – SALVAT – MÂNTUIT
    • HAR ȘI EUHARISTIE
    • MAG – MAGISTER – MĂIESTRU
  • ETIMOLOGIAS II
    • ETIMOLOGII I – Dragostea-puterea atotțiitoare și stihia atotstăpânitoare
    • ETIMOLOGII II – RELIGIA – UN PERPETUU EXERCIȚIU DE PIETATE
    • ETIMOLOGII III – MARTIE – LUNA LUI MARTE
    • ETIMOLOGII IV – DE LA CALENDELE FEMEILOR LA RĂZBOIUL FEMEILOR DE 8 MARTIE
    • ETIMOLOGII IX – IUNIE – LUNA LUI IUNO
    • ETIMOLOGII V – APRILIE – LUNA LUI VENUS (I)
    • ETIMOLOGII VI – APRILIE – LUNA FLOREI (II)
    • ETIMOLOGII VII – MAI– LUNA ZEIȚEI MAIA
    • ETIMOLOGII VIII – PELERINUL … UN CĂLĂTOR DE PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI
    • ETIMOLOGII X – CINZECIMEA – POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – RUSALIILE
    • ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI
  • IORGOS SEFERIS – POEME
    • IORGOS SEFERIS – AGHIA NAPA I
  • Isaac Bashevis Singer
    • Yentl, băiatul de la ieșiva
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE
    • AMINTIRI URÂTE…/MALOS RECUERDOS…  
    • De la vorbe la fapte/Del dicho al hecho
    • Mea culpa a lui Buffalo Bill/El mea culpa de Buffalo Bill
    • Nici ciment și nici zidari/Ni cemento, ni brazos
    • ¿Quo Vadis America? Încotro te îndrepți, America ?
    • Acum e acum !/La hora de la verdad
    • Apele se întorc la matcă/Las aguas a su cauce
    • BÂJBÂIND/PALOS DE CIEGO
    • Colacul de salvare a lui Trump/El salvavidas de Trump
    • Comparațiile și paradoxurile lui Donald Trump/Las comparaciones y paradojas de Donald Trump
    • Contrareforma /La contrarreforma
    • Cum se mută președinții/Una mudanza especial
    • De la Reconquista, la imigrare/De la Reconquista a la inmigración
    • Exact pe dos! /El tiro por la culata
    • Istoria unei neînțelegeri/Historia de un desencuentro
    • LUÂNDU-L LA BANI MĂRUNȚI/DESHOJANDO LA MARGARITA
    • Nu există dușman mic/No hay enemigo pequeño
    • Președintele nu pleacă de tot/El presidente no se va
    • Statele–încă–Unite ale Americii/Estados–todavia-Unidos de America
    • ULTIMUL ZID/EL ÚLTIMO MURO
    • Vremea lui Trump/La hora de Trump
    • Apele nu se liniștesc/Las aguas no se calman
    • Cine, cui dă ordine ?/¿A las órdenes de quién?
    • Momentul adevărului
    • Confuzie generală/Confusión general
    • Israel, de la Carter până la Obama/Israel, de Carter a Obama
    • La hora de la verdad
    • ¿Parón o recuperación?
    • Banca câștigă întotdeauna/La banca siempre gana
    • Istoria nu are un punct final/La historia sin final
    • Putin râde în hohote /La carcajada de Putin
    • Totul îi merge foarte bine lui Trump /Viento de popa para Trump
    • Cu fața la perete /De cara a la pared
    • Milioane și grade militare /Millones y galones
    • Puterea sau aurul? / ¿El poder o el oro?
    • Stagnăm sau ne redresăm ?
    • Las guerras del retrete
    • Mai întâi de toate, buzunarul/El bolsillo, lo primero
    • Ucenicul, ucenicii și cei șapte magnifici/El aprendiz, los aprendices y los siete magníficos
    • Todo al revés
    • Un panorama de paradojas
    • Elecciones con okupas
    • Ganó la otra América
    • Las otras elecciones
    • Sin hora de la verdad
    • ÎNTORCÂND SPATELE ELITELOR /DE ESPALDA A LAS ELITES
    • La elección y sus murallas
    • Paradoxuri ale democrației/Paradojas de la democracia
    • Uluire și descumpănire electorală/Pasmo y desconcierto electoral
    • Dilema republicană/El dilema republicano
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE II
    • “TRIO INFERNAL” SAU CAZUL KASHOGGI/“TRIO INFERNAL” O CASO KASHOGGI
    • A LĂTRA ȘI A MUȘCA/LADRAR Y MORDER
    • AJUTORUL OBLIGATORIU AL RUSIEI PENTRU VENEZUELA /LA OBLIGADA AYUDA RUSA A VENEZUELA
    • AMERICANII CEI CAȘTI /LOS CASTOS AMERICANOS
    • APROPIERE ÎNTRE EVREI ȘI ARABI /APROXIMACIÓN JÚDEO-ÁRABE
    • AUTOCRATUL IGNORANT/EL AUTÓCRATA IGNORANTE
    • BICIUIND CU DOLARUL/FUSTIGANDO CON EL DÓLAR
    • Căsătorie de conveniență /Matrimonio de conveniencia
    • CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI/LA OTRA CARA DE VENEZUELA
    • CEI DINTÂI, ÎN TOATE/EL PRIMERO EN TODO
    • COADA MOSCOVEI /LA COLETA DE MOSCU
    • COPIII SEPTUAGENARI /LOS NIÑOS SEPTUAGENARIOS
    • Din lac, în puț… /De Málaga en Malagón
    • DIN SUMMIT ÎN SUMMIT /DE CUMBRE EN CUMBRE 
    • Două Americi /Dos Américas
    • Este, oare, Trump un poet frustrat ?/¿Es Trump un poeta frustrado?
    • Jumătate de secol, multe bătălii, pace în zare/Medio siglo, muchas batallas, paz a la vista
    • KASHOGGI, EGOLATRUL/KASHOGGI, EL EGÓLATRA
    • Libertate între gratii/Libertad entre rejas
    • Mai roșie decăt o găină/Mas roja que una gallina 
    • PAIUL DIN OCHIUL VECINULUI/LA PAJA EN EL OJO AJENO
    • Bilanțul primului an/Balance del primer año
    • Cadou de Crăciun/Regalo de Navidad
    • Casa nemăturată/La casa sin barrer
    • COSTA RICA: SEX ȘI URNE/COSTA RICA: SEXO Y URNAS
    • Doi și cu doi/Dos y dos
    • În fața realităților, Trump se dă pe brazdă /Los menguantes desamores de Trump con la realidad Washington
    • Între două ziduri/Entre dos murallas
    • Măsurarea forțelor pentru hegemonie, pe cele două maluri ale Pacificului/Pulso hegemónico a los dos lados del Pacífico
    • Nici cu tine, nici fără tine/Ni contigo, ni sin ti
    • O țară în flăcări / Un país en llamas
    • PARADISURILE /LOS PARAÍSOS
    • Puerto Rico (portul bogat) cel sărac/ Puerto Pobre
    • Trump se etalează/Trump se pone de largo
    • Un inchizitor în căutare de culpe/ Un inquisidor en busca de un delito
    • Un secol de cruciade/Un siglo de cruzadas
    • Pericolul nord-corean:azi, nu,… mâine,cine știe ?/El peligro norcoreano: hoy no, mañana quizá
    • GENERAȚIA INTERNETULUI /LA GENERACION DEL INTERNET
    • A fost odată…/Érase una vez…
    • A pleca la timp/Marcharse a tiempo
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE IV
    • 0 CIUDATĂ TÂRGUIALĂ ÎNTRE KIM ȘI TRUMP/ EL EXTRAÑO REGATEO DE KIM Y TRUMP  
    • Banii nu aduc fericirea/El dinero no hace la felicidad 
    • Calea americană/The American Way 
    • CELE O MIE DE FEȚE ALE POPULISMULUI/LAS MIL CARAS DEL POPULISMO 
    • CRIZA IRANIANĂ FĂRĂ PASIUNE, NICI PROPAGANDĂ/LA CRISIS IRANÍ SIN PASIÓN NI PROPAGANDA
    • Exasperarea democraților/ Exasperación demócrata 
    • Fată în casă bună la toate/Chica para todo 
    • ÎNDRĂZNEALA PRUDENTĂ NORD-COREANĂ/LA PRUDENTE OSADÍA NORCOREANA
    • IRAN: LA CE AR SERVI UN NOU RĂZBOI ?/IRÁN: ¿Y PARA QUÉ UNA GUERRA? 
    • Legat de mâini, cu cenușă în cap… și Trump pentru multă vreme/Maniatado, con ceniza en la frente… y Trump para rato
    • MIZERABILUL JOC AL MIZERIEI/ EL MISERABLE JUEGO CON LA MISERIA
    • Mult procuror și puțină pricină/Mucho fiscal y poca causa
    • NOUA CRIZĂ IRANIANĂ/NUEVA CRISIS IRANÍ
    • O AMBASADOARE FEMINISTĂ FOARTE ACTIVĂ /UNA EMBAJADORA DE FALDAS TOMAR 
    • Politica vacilor slabe/Política de vacas flacas
    • Problema de nerezolvat a rasismului/El insoluble problema del racismo 
    • PRUDENȚĂ ȘI BRAVADE/PRUDENCIA Y BRAVATAS
    • RAȚIUNILE LUI TRUMP/LAS RAZONES DE TRUMP  
    • SI TRUMP FUERA DE GAULLE…/DACĂ TRUMP AR FI DE GAULLE…
    • Știe dar, nu răspunde/Si sabe, no contesta
    • UN TRUMP BÍBLICO/UN TRUMP BIBLIC
    • E frica sau graba?/¿Es la por o la pressa?
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE V
    • Acelerație virotică/ Aceleración vírica
    • Așa este, dacă așa vi se pare/Así es, si así os parece
    • BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA/BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN
    • Candidata cui?/¿Candidata de quién?  
    • Candidatul improbabil/El candidato improbable
    • Caritatea începe cu noi înșine: afacerea politică/La caridad empieza por uno mismo: el negocio de la política  
    • Cele două Americi/Las dos Américas 
    • Celelalte ambarcațiuni improvizate /Las otras pateras 
    • Cenzura presei/Censura de prensa
    • Cronica din cealaltă Americă: procese care aduc milioane/Crónica desde la otra América: pleitos milenarios
    • Cronică din cealaltă Americă/Crónica desde la otra América
    • DE LA PING PONG, LA BIG BANG /DEL PING PONG AL BIG BANG
    • De la vacile sfinte, la vacile cu lapte/De vacas sagradas a vacas lecheras 
    • Democrați pentru Trump/Demócratas por Trump
    • Două convenții pentru două Americi/Dos convenciones para dos Américas 
    • DROGURI PENTRU TOȚI, BANI PENTRU PUȚINI/DROGAS PARA TODOS, DINERO PARA POCOS
    • ERDOGAN E MAI TARE DECÂT TRUMP /ERDOGAN LE PUEDE A TRUMP
    • FANTEZII ELECTORALE/FANTASIAS ELECTORALES
    • FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI/LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA
    • Frontierele COVID-ului/Les fronteres del covid
    • HONG KONG, PROBLEMĂ ÎMPĂRTĂȘITĂ/HONG KONG, PROBLEMA COMPARTIDO
    • Început agitat de campanie/Agitado inicio de campaña  
    • IRAN-SUA: DE CE 52/IRAN-EE.UU. : POR QUÉ 52  
    • IRAN, RĂUL INSTITUȚIONAL/IRÁN, EL MALVADO INSTITUCIONAL
    • IRAN: RĂDĂCINILE URII/IRÁN: LAS RAÍCES DEL ODIO
    • Isterii și putere/Histerias y poder  
    • MILIONARI ȘI SEPTUAGENARI/MILLONARIOS Y SEPTUAGENARIOS
    • Nu există inamic mic/No hay enemigo pequeño
    • O criză cu surprize financiare/Una crisi amb sorpreses financeres
    • O curte vraiște/Un patio revuelto 
    • Pe zi ce trece, știm tot mai puțin/Cada dia sabem menys
    • PLACIDO DOMINGO ÎN SUA ȘI ÎN EUROPA/DOS DOMINGOS Y DOS MUNDOS 
    • PRIETENI ÎN EMISFERĂ/AMIGOS EN EL HEMISFERIO 
    • PROST E CINE CREDE/TONTO, EL QUE SE LO CREA
    • RĂUL TUTUROR…/MAL DE MUCHOS…
    • SĂ FACEM LUNA MARE DIN NOU/VOLVER A HACER GRANDE LA LUNA
    • Scape cine poate/Sálvese quien pueda
    • SFÂNTUL BIDEN CONTRA FERICITULUI TRUMP/SAN BIDEN CONTRA BEATO TRUMP
    • SOCOTELILE PE DOS /LAS CUENTAS AL REVES 
    • SUA: O SOCIETATE FOARTE APRIGĂ/EE.UU: UNA SOCIEDAD DE ARMAS TOMAR 
    • Talibani americani/Talibanes americanos
    • Trump sărind într-un picior/Trump a la pata coja  
    • TRUMP, PREȘEDINTE DEMOCRAT/TRUMP, PRESIDENTE DEMÓCRATA 
    • UN POST ÎN CARE DAI FALIMENT ORICUM/CARGO DE FACASO OBLIGADO
  • LA PAGINA DE EUGEN HAC
    • SECȚIA AROMÂNĂ
    • ȘI TOT NOI LE SUNTEM DATORI !
    • STATUL SATANIC
    • 9 MAI – SINGURĂTATEA CRIMINALULUI
    • GÂNDIREA LUI PUTIN
    • ÎNCERCAREA DE DEPORTARE MASCATĂ A REFUGIAȚILOR UCRAINENI
    • PUTIN ȘI LAVROV AU AVUT DREPTATE!
    • ANSCHLUSS
    • DOMULE ZELENSKI, CEREȚI-I LUI PUTIN DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI!
    • HOLOCAUSTUL CA „OPERAȚIUNE SPECIALĂ”
    • VLADIMIR: ORI EȘTI A MEA, ORI NU VEI FI A NIMĂNUI!
    • DOMNULE VOLODIMIR ZELENSKIY DĂ-L ÎN JUDECATĂ PE PUTIN!
    • PUTIN NEPUTINCIOSUL
    • LIMBAJUL INVERSAT: ISTERIE, E PREA CURÂND, NAZIȘTI, DROGAȚI, NEGOCIERI
    • MAESTRUL VALENTIN… NU MAI ESTE!
    • PUTINISMUL – NOUL NUME AL HITLERISMULUI
    • UNDELE SCURTE – O BREȘĂ PE CARE PUTIN NU O POATE CONTROLA
    • GALIONUL SAN JOSÉ – AUR, ARGINT ȘI PIETRE PREȚIOASE
    • OARE I-A PĂCĂLIT BIDEN ȘI PE ROMI ?
  • LA PAGINA DE GEORGES MOUSTAKI
    • GEORGES MOUSTAKI – METECUL
  • LA PAGINA DE MICHELANGELO BUONARROTI
    • MICHELANGELO – RIME – MANUSCRISUL DE LA ASHMOLEAN
    • MICHELANGELO – SILLOGE 6
  • LA PAGINA DE SAN FRANCESCO DI ASSISI
    • SFÂNTUL FRANCISC DE ASSISI – CÂNTECUL FRATELUI SOARE
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU
    • LA OTRA CORRIENTE MIGRATORIA
    • VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE
    • CEALALTĂ MIGRAȚIE
    • MISERIAS FRONTERIZAS BÚLGARAS
    • AYER CONTRA HOY
    • XENOFOBIA, SÍ PERO…
    • IERI ÎMPOTRIVA LUI AZI
    • XENOFOBIE, ÎNTR-ADEVĂR, ȘI TOTUȘI…
    • DRAMA MIGRATORIO A LA GRIEGA
    • SIRIA . LA PAZ CASI IMPOSIBLE
    • DRAMA REFUGIAȚILOR ÎN STIL GRECESC
    • ÎN SIRIA, PACEA ESTE APROAPE IMPOSIBILĂ
    • EL YEMEN SE LE INDIGESTA A ARABIA SAUDÍ
    • STRATEGIA STATULUI ISLAMIC ÎN LIBIA
    • ARABIEI SAUDITE… I S-A APLECAT DE ATÂTA YEMEN
    • LA ESTRATEGIA GUERRILLERA DE E.I. EN LIBIA
    • ARABIA, MÁS PASIÓN QUE LÓGICA
    • HEKMATYAR INTENTA VOLVER
    • ARABIA, MAI DEGRABĂ PASIUNE DECÂT LOGICĂ
    • HEKMATYAR VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ
    • ¿ CRISIS SOCIALISTA O CRISIS POLÍTICA GENERAL ?
    • RĂZBOIUL PE CARE IRANUL ÎL DUCE ÎN SIRIA
    • CRIZĂ SOCIALISTĂ SAU CRIZĂ POLITICĂ GENERALĂ ?
    • LA GUERRA SIRIA DEL IRÁN
    • ISLAM : LA ÚLTIMA GUERRA FRATRICIDA
    • ISLAM : ULTIMUL RĂZBOI FRATRICID
    • QUIERO Y NO PUEDO EN LIBIA
    • VREAU DAR NU POT… ÎN LIBIA
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • LA MAFIA SE PASA A ERDOGAN
    • MAFIA TRECE DE PARTEA LUI ERDOGAN
    • CEA DE A DOUA REVOLUȚIE DIN TURCIA
    • LA SEGUNDA REVOLUCIÓN TURCA
    • NATALIA ERRE QUE ERRE
    • NATALIA CEA ÎNVERȘUNATĂ
    • SIRIA, PARADISUL BANDELOR
    • SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS
    • INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA
    • INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT
    • DE LA HITLER LA TRUMP
    • DE HITLER A TRUMP
    • VALENTIN POPESCU – UN MARE JURNALIST SPANIOL
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU II
    • CELELALTE ALEGERI IRANIENE/LAS OTRAS ELECCIONES IRANÍES
    • ADEVĂRATUL BREXIT/ EL AUTÉNTICO BREXIT
    • ALBANIA : A MAI RĂMAS VREUN NECORUPT ?/ALBANIA : ¿ QUEDA ALGUIEN POR CORROMPER ?
    • BELARUS ȘI-A PIERDUT RĂBDAREA/BIELORRUSIA HA PERDIDO LA PACIENCIA
    • ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA/LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA
    • MACEDONIA : ABSURDITATE MAJORĂ/MACEDONIA : ABSURDO MÁXIMO
    • RANCHIUNA FĂRĂ SFÂRȘIT /RENCORES INEXTINGUIBLES
    • ROMÂNIA… PITOREASCĂ/RUMANIA RIZA EL RIZO
    • TERORISM ÎN INDIA/TERRORISMO EN INDIA
    • U.E. CENTRIFUGĂ/LA U.E. CENTRÍFUGA
    • VIETNAM : CORUPȚIE ȘI IDEOLOGIE/VIETNAM : CORRUPCIÓN E IDEOLOGÍA
    • CARE BREXIT?/¿QUÉ BREXIT?
    • CU TOTUL ALTUL ESTE VALSUL PREȘEDINȚILOR…/EL VALS DE LOS PRESIDENTES ES OTRO…
    • EGO-UL ȘI RAȚIUNEA DE STAT /EL EGO Y LA RAZÓN DE ESTADO
    • ERDOGAN, COLECȚIONAR DE DUȘMANI/ERDOGAN, COLECCIONISTA DE ENEMIGOS
    • PICIOARELE DE LUT ALE LUI ERDOGAN/LOS PIES DE BARRO DE ERDOGAN
    • PSEUDO-VIRAJ SPRE STÂNGA ÎN RĂSĂRITUL EUROPEI /EL PSEUDO GIRO A LA IZQUIERDA DE EUROPA ORIENTAL
    • BREXIT-UL VĂZUT DINSPRE RĂSĂRITUL EUROPEI/EL BREXIT VISTO DESDE EL ESTE EUROPEO
    • ERDOGAN, PÂNĂ LA CAPĂT/ERDOGAN, A POR TODAS
    • MARXISM ÎN ELVEȚIA/MARXISMO EN SUIZA
    • AMARA REPATRIERE A AFGANILOR/AMARGA RETROMIGRACIÓN AFGANA
    • ARABESCURI PERSANE ÎN IRAK/ARABESCOS PERSAS EN IRAK
    • CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI/CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN
    • DRAGOSTEA AMARĂ DINTRE RUSIA ȘI BELARUS/LOS DESAMORES DE RUSIA Y BIELORRUSIA
    • REFORMELE PE CARE LE ÎNTREPRINDE EGIPTUL/REFORMISMO EGIPCIO
    • ESTONIA : A ȘASEA OARĂ, DA!/ ESTONIA : A LA SEXTA VA LA VENCIDA
    • ESTONIA : AU VENIT RUȘII !/ESTONIA : HAN VUELTO LOS RUSOS
    • EMIGRAȚIE ȘI NEPĂSARE/ EMIGRACIÓN Y DESIDIA
    • BOSNIA ȘI TRECUTUL EI …ȚEAPĂN/BOSNIA Y EL PASADO TENAZ
      • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
    • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU III
    • CU BOGĂȚIE ÎȚI GĂSEȘTI ȘI PATRIE / UBI FORTUNA, IBI PATRIA
    • TOȚI ÎMPOTRIVA KURZILOR/TODOS CONTRA LOS KURDOS
    • ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE
    • AMINTIRI TRISTE/TRISTES RECUERDOS
    • ARMENIA, MAI DEGRABĂ INDIGNARE, DECÂT REVOLUȚIE /ARMENIA, MÁS INDIGNACIÓN QUE REVOLUCIÓN
    • AUSTRIA : ULCIORUL MERGE CE MERGE LA IZVOR, DAR …/AUSTRIA : TANTO VA EL CÁNTARO A LA FUENTE…
    • BREXIT CU FORCEPS/BREXIT CON FORCEPS
    • CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL/CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL
    • CLEȘTE RUSO-TURC CONTRA UCRAINEI/PINZA RUSOTURCA CONTRA UCRANIA
    • CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE/EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS
    • DESIGUR, MAI MULTĂ COLABORARE MILITARĂ, ÎNSĂ…/MÁS COOPERACIÓN MILITAR, SÍ PERO…
    • ERDOGAN, ÎNCĂ ESTE FAVORIT/ERDOGAN, FAVORITO AÚN
    • EU, ULTIMUL SUMERIAN/YO, EL ÚLTIMO SUMERIO
    • GERMANIA : ATUNCI CÂND TREI SUNT, DE FAPT, PATRU /ALEMANIA: CUANDO UN TRIO SON CUATRO
    • ROHINGYA, ULTIMA MINORITATE/LOS ROHINGYA, LA ÚLTIMA MINORÍA
    • A FOST RĂU CU GADDAFI, DAR E MAI RĂU FĂRĂ EL/MAL CON GADDAFI, PEOR SIN ÉL
    • LA SÚPER VIKINGA/ LA SÚPER VIKINGA
    • QATAR : EXACT PE DOS !/QATAR : EL TIRO POR LA CULATA
    • A OMORÎ LA PREȚ DE SOLDURI/MATANZAS A PRECIO DE SALDO
    • ARABESCURI DINASTICE/ARABESCOS DINÁSTICOS
    • MICA MARE PROBLEMĂ COREANĂ/EL PEQUEÑO GRAN PROBLEMA COREANO
    • TURCOFOBIA DIN RĂZBOIUL CONTRA STATULUI ISLAMIC/LA TURCOFOBIA EN LA GUERRA CONTRA EL E.I.
    • ÎN CECENIA, HOMOSEXUALITATEA E LETALĂ/HOMOSEXUALIDAD LETAL EN CHECHENIA
    • BOSNIA : CELE DOUĂ FEȚE ALE ARABIZĂRII/BOSNIA : CARA Y CRUZ DE LA ARABIZACIÓN
    • REFORMA DIN SERBIA/SERBIA Y SU REFORMA
    • DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA/PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA
    • QATAR: CAUZELE CRIZEI/LAS CAUSAS DE LA CRISIS QATARÍ
    • IRLANDA : STEAUA ORIENTULUI/IRLANDA : LA ESTRELLA DE ORIENTE
    • TERORISM ISLAMIC ÎN BALCANI/TERRORISMO ISLÁMICO EN LOS BALCANES
    • A PIERDUT TRENUL SOCIALISMUL ?/¿ HA PERDIDO EL TREN EL SOCIALISMO ?
    • UGANDA – FOARTE GENEROASĂ CU REFUGIAȚII/EL MAYOR CAMPAMENTO DE REFUGIADOS DEL MUNDO ESTÁ EN UGANDA
    • YEMENUL MOARE DE HOLERĂ /EL YEMEN SE MUERE DE CÓLERA
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IX
    • A VOTA CU MAȚELE/VOTAR CON LAS TRIPAS
    • EVITÂNDU-I PE SOCIALIȘTI/EVITANDO A LOS SOCIALISTAS
    • GERMANO-ROMÂNUL IOHANNIS/EL GERMANO-RUMANO IOHANNIS
    • INDEPENDENȚA DE ARAMĂ/LA INDEPENDENCIA DE COBRE
    • IRAN: RĂU ENDEMIC/IRÁN : MAL ENDÉMICO
    • KOSOVO : GHERILA, AFARĂ !/KOSOVO : ¡ GUERRILLA, FUERA !
    • O FEMEIE LIBERALĂ ÎN ASCENSIUNE/LA LIBERAL EMERGENTE
    • POST BREXIT/POST BREXIT
    • PREȘEDINTĂ GRAȚIE… ULTRADREPTEI ?/¿ PRESIDENTA POR GRACIA DE… LA ULTRADERECHA ?
    • PROBLEMELE REFORMELOR SAUDITE/EL TRÁGALA DE LAS REFROMAS SAUDITAS
    • RADICALISM BRITANIC/RADICALISMO BRITÁNICO
    • SPD ÎN CĂUTAREA LUI ÎNSUȘI/EL SPD EN BUSCA DE SI MISMO
    • TURCIA: CORODAREA PUTERII/TURQUÍA: LA EROSIÓN DEL PODER
    • ZURICH: INDIGESTIE DE MAURI/ZURICH: INDIGESTIÓN DE MOROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU V
    • ABSURDITATEA CONFLICTULUI UCRAINEANO-MAGHIAR/ABSURDO CONFLICTO UCRANIANO-MAGYAR
    • ASTA DA ! …DREPTATE FĂCUTĂ DE POPOR !/ESO SÍ QUE ES JUSTICIA POPULAR
    • AURUL ANKAREI/EL ORO DE ANKARA
    • CĂMILE ȚI-AI LUAT, CĂMILE MĂNÂNCI/CAMELLOS TIENES, CAMELLOS COMES
    • CONGO, UMBRA PRELUNGITĂ A LUI MOBUTU/CONGO, LA LARGA SOMBRA DE MOBUTU
    • DEMOCRAȚIE ÎN STIL TURCESC/DEMOCRACIA A LA TURCA
    • FRĂȚIA POLONO-FILIPINEZĂ/LA HERMANDAD POLACO-FILIPINA
    • FUNDAMENTALISM SAU NEPUTINȚĂ/FUNDAMENTALISMO O IMPOTENCIA
    • GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO/RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO
    • KOSOVO ȘI RAȚIUNEA/KOSOVO Y LA RAZÓN
    • LETONIA: LOVITURĂ… PENTRU A CONTINUA LA FEL/LETONIA: VARAPALO PARA SEGUIR IGUAL
    • LIBIA, HAOS TOTAL/LIBIA, EL CAOS MÁXIMO
    • NU STRĂINII SUNT CAUZA/LOS FORASTEROS NO SON LA CAUSA
    • ORAȘUL CĂRUIA ÎI ESTE RUȘINE DE MADONNA/DONDE SE AVERGÜENZAN DE MADONNA
    • SCHISMA DIN ORIENT/EL CISMA DE ORIENTE
    • TĂTARII DIN TATARSTAN/LOS TÁRTAROS DEL TARTARISTÁN
    • UN «POST NO MORTEM” PENTRU CSU DIN BAVARIA/UN “POST NO MORTEM” PARA LA CSU BÁVARA
    • VARĂ ARABĂ/EL ESTÍO ÁRABE
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VI
    • 1918 – 2018, O SUTĂ DE ANI AMEȚITORI/1918 – 2018, CIEN AÑOS DE VÉRTIGO
    • ACOLO UNDE DRAGOSTEA SE MĂSOARĂ PRIN…COARNE/DÓNDE EL AMOR ES CUESTIÓN DE CUERNOS
    • ASTA DA DIVERSITATE !/¡ ESO SÍ QUE ES DIVERSIDAD !
    • AUTOCEFALIA BISERICII ORODOXE UCRAINIENE/EL PRIMER PATRIARCA DE LA IGLESIA UCRANIANA
    • CAPCANE JURIDICO-ELECTORALE CONGOLEZE/TRAMPAS JURÍDICO-ELECTORALES CONGOLEÑAS
    • COSTISITOAREA EXTINDERE SPRE RĂSĂRIT/LA COSTOSA AMPLIACIÓN AL ESTE
    • CURSURI UNIVERSITARE ȘI POLITICĂ/AULAS Y POLÍTICA
    • GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ/GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL
    • IVIRI ALE UNEI OPOZIȚII EFICIENTE ÎN RUSIA/BROTES DE OPOSICIÓN EN RUSIA
    • KOSOVO: NU EXISTĂ, DAR ARE PROPRIA SA ARMATĂ /KOSOVO: EN EL LIMBO, PERO CON EJÉRCITO
    • MINSK: APĂSĂTOAREA PRIETENIE A RUSIEI/MINSK: LA OPRESORA AMISTAD RUSA
    • PACE ÎN AFGANISTAN, FĂRĂ AFGANISTAN/
    • RUSIA: POPORUL SUSȚINE CU BANI OPOZIȚIA/RUSIA: EL PUEBLO FINACIA LA OPOSICIÓN
    • VIESPAR ISRAELIAN/AVISPERO ISRAELÍ
    • ZIDURI ȘI IAR ZIDURI/MUROS Y MÁS MUROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VII
    • ALGERIA ÎȘI SCHIMBĂ STĂPÂNUL/ARGELIA CAMBIA DE AMO
    • ALGERIA: MAFIA PUTERII/ARGELIA: LA MAFIA DEL PODER
    • AMARA DRAGOSTE TURCO-CHINEZĂ/LOS AMARGOS AMORES CHINO-TURCOS
    • COLONIZAREA CHINEZĂ ÎN BALCANI/COLONIZACIÓN CHINA DE LOS BALCANES
    • DECLINUL BANCAR DE DRAGUL POLITICII/DECLIVE BANCARIO POR MOR DE LA POLÍTICA
    • EMINENȚA GRI A LUMII ARABE/LA EMINENCIA GRIS DEL MUNDO ÁRABE
    • ERDOGAN LE VREA PE TOATE/ERDOGAN VA A POR TODAS
    • IN SPATELE PERDELELOR VENEZOLANE/TRAS LAS BAMBALINAS VENEZOLANAS
    • INDEPENDENTISMUL UITAT/EL INDEPENDENTISMO OLVIDADO
    • ISRAEL ȘI RĂZBOIUL DIN NAGORNO KARABAH/ISRAEL Y LA GUERRA DE NAGORNO KARABAJ
    • ISRAEL: SPRE DREAPTA !/ISRAEL: A LA DERECHA, ¡ ARRE !
    • KAZAHSTAN: EU SUNT TOTUL/KAZAJISTÁN: YO SOY TODO
    • KIEV: O PREȘEDINȚIE DE DOUĂ MILIARDE/KIEV: UNA PRESIDENCIA DE 2.000 MILLONES
    • LIBIA: CINE POATE, POATE/LIBIA: QUIEN PUEDE, PUEDE
    • LIBIA: RĂZBOIUL CIVIL AL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA CIVIL DE TODOS
    • Mongolia: multă putere, dar justiție, ioc!/Mongolia: Mucho poder y poca justicia
    • NEGRU, NICI MĂCAR ÎN ISRAEL/NEGRO, NI EN ISRAEL
    • O GAURĂ NEAGRĂ NUMITĂ AFGANISTAN/UN AGUJERO NEGRO LLAMADO AFGANISTÁN
    • RFG: DIN NOU SPRE RĂSĂRIT/RFA : OTRA VEZ LA QUERENCIA AL ESTE
    • TURCIA DANSEAZĂ CU TIGRI /TURQUÍA BAILA CON TIGRES
    • ZIDUL PE CARE L-A DĂRÂMAT MOSCOVA/EL MURO QUE DERRIBÓ MOSCÚ
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VIII
    • 12 AUGUST 2019 – AMBARCAȚIUNE DE DE TIP KON-TIKI PENTRU MAREA EGEE/12 VIII 2019 – UNA KON-TIKI PARA EL EGEO
    • 149 la 0/149 a 0
    • AFRICA: ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE/ÁFRICA: POR INTENTAR QUE NO QUEDE
    • ALA, BALA, PORTOCALA…/MATARILE, RILE, RO…
    • ARMENIA: INDIGESTIE DE PUTERE/ARMENIA : INDIGESTIÓN DE PODER
    • BALCANII NEDORIȚI/MALQUISTOS BALCANES
    • BIROCRAȚIA CONTRA REFUGIAȚILOR/BUROCRACIA CONTRA REFUGIADOS
    • CEVA E PUTRED ÎN REPUBLICA MOLDOVA/ALGO APESTA EN MOLDAVIA
    • CIPRU: AL CUI E GAZUL ?/CHIPRE: ¿DE QUIÉN ES EL GAS?
    • CONCURENȚĂ ÎN STIL BULGAR/COMPETENCIA “A LA BÚLGARA”
    • DANEMARCA: STÂNGA CU FUSTĂ/DINAMARCA: LA IZQUIERDA CON FALDAS
    • DOWNING STREET, 10: CASA …PUTERII/DOWNING STR., 10 : CASA DE… PODER
    • GRECIA CLANURILOR/LA GRECIA DE LOS CLANES
    • HONG KONG: CEALALTĂ FAȚĂ A REBELIUNII/HONG KONG: LA OTRA CARA DE LA REBELIÓN
    • JAVID, MAREA SPERANȚĂ A BREXIT-ULUI/JAVID, LA GRAN ESPERANZA DEL BREXIT
    • LECȚIA LUI SALVINI/LA LECCIÓN DE SALVINI
    • MAGNATUL NECUNOSCUT DIN RĂSĂRIT/EL DESCONOCIDO MAGNATE DEL ESTE
    • MOLDOVA: NICI CU TINE, DAR NICI FĂRĂ TINE …/MOLDAVIA: NI CONTIGO, NI SIN TI…
    • OMUL PĂCII DIN CORNUL AFRICII/EL HOMBRE DE LA PAZ EN EL CUERNO DE ÁFRICA
    • PATRIA MEA, ARMATA MEA/MI PATRIA, MI EJÉRCITO
    • RADICALISM ESTONIAN/ RADICALISMO ESTONIO
    • REGINA LESBIANĂ A FOTBALULUI/LA REINA LESBIANA DEL FÚTBOL
    • REVOLUȚIE SAU NEPUTINȚĂ ?/¿ REVOLUCIÓN O IMPOTENCIA ?
    • SIROFOBIA LUI ERDOGAN/LA SIRIOFOBIA DE ERDOGAN
    • SPD GERMAN LA FEL CA TOATE, DAR, CEVA MAI RĂU/EL SPD ALEMÁN COMO TODOS, PERO PEOR
    • SUDAN: UCENICUL VRĂJITOR/SUDÁN: EL APRENDIZ DE BRUJO
    • UNIUNEA EUROPEANĂ: SĂRACII AFARĂ !/UNIÓN EUROPEA : ¡ POBRES, FUERA !
    • YEMENUL INDIGEST/EL YEMEN INDIGESTO
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU X
    • AFRICA: CORUPE ȘI UCIDE/ÁFRICA: CORROMPER Y MATAR
    • CARANTINĂ ALBĂ, MOARTE NEAGRĂ/CUARENTENA BLANCA, MUERTE NEGRA
    • CELĂLALT CORONAVIRUS/EL OTRO CORONAVIRUS
    • CORONAVIRUS TOCMAI BUN PENTRU O ÎNCLEȘTARE/CORONAVIRUS DE ARMAS TOMAR
    • DECLINUL SOCIALISMULUI/EL DECLIVE SOCIALISTA
    • DEZASTRU SAUDIT ÎN YEMEN/  DEBACLE SAUDÍ EN YEMEN
    • DIN DEZERTOR NORD-COREAN, DEPUTAT SUD-COREAN/DE DESERTOR NORCOREANO A DIPUTADO SURCOREANO
    • DOMNIA URII/EL IMPERIO DEL ODIO
    • IRAN: CAPCANA PÂINII/IRÁN: LA TRAMPA DEL PAN
    • IRLANDA: NUMAI BANII NU SUNT DE AJUNS/IRLANDA: CON EL DINERO NO BASTA
    • KIEV: TRĂIASCĂ COVID-19!/KIEV: ¡VIVA EL COVID-19!
    • KOSVO: LUNGUL BRAȚ AMERICAN/KOSVO: EL LARGO BRAZO ESTADOUNIDENSE
    • NECAZURILE DREPTEI GERMANE/CUITAS DE LA DERECHA ALEMANA
    • PATRU CARICATURI POLITICE GROTEȘTI/CUATRO ESPERPENTOS POLÍTICOS
    • PIAȚA DE MIZERII/MERCADO DE MISERIAS
    • RAȚIUNILE NESĂBUINȚEI/LAS RAZONES DE LA SINRAZÓN
    • RFG: CINE POARTĂ VINA?/RFA: ¿DE QUIÉN ES LA CULPA?
    • RUTA APROAPE SOVIETICĂ A CHINEI/LA RUTA CASI SOVIÉTICA DE CHINA
    • SIRIA CARE NU SE MAI TERMINĂ/LA SIRIA DE NUNCA ACABAR
    • STARMER, LABURISTUL DE OȚEL/STARMER, EL LABORISTA DE ACERO
    • TALIBANI INDESTRUCTIBILI/TALIBANES INDESTRUCTIBLES
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XI
    • „AXA” MUSULMANĂ/EL “EJE” MUSULMAN
    • AFGANISTAN: TRĂIASCĂ REVOLUȚIA/AFGANISTÁN: VIVA LA REVOLUCIÓN
    • AGUAS ETÍOPES/AGUAS ETÍOPES
    • BELARUS: O ȚARĂ CARE ÎȘI CAUTĂ TRECUTUL/BIELORRUSIA: UN PAÍS EN POS DE UN PASADO
    • CALEA CHINEZĂ SPRE HEGEMONIE/LA VÍA CHINA HACIA LA HEGEMONÍA
    • CELE TREI GRAȚII DIN MINSK/LAS TRES GRACIAS DE MINSK
    • COVID-19 ȘI SEZONIERII/COVID-19 Y LOS TEMPOREROS
    • CROAȚIA: CENTRISM AMAR/CROACIA: CENTRISMO AMARGO
    • ERDOGAN, LA FEL CA PUTIN/ERDOGAN, COMO PUTIN
    • GAZUL DISCORDIEI/EL GAS DE LA DISCORDIA
    • LIBAN, A FOST ODATĂ…/LÍBANO, ÉRASE UNA VEZ…
    • LIBIA: RĂZBOIUL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA DE TODOS
    • MINSK: PĂCATE ALE DICTATURII/MINSK: PECADOS DE DICTADURA/
    • NECAZURILE VIROTICE ALE SAUDIȚILOR/CUITAS VÍRICAS DE LOS SAUDÍES
    • POLITICI ȘI CALCULE POLITICE CU HAGIA SOPHIA/POLÍTICAS Y POLITIQUEOS CON HAGIA SOPHIA
    • QUANTUM DE BESTIALITATE/QUANTUM DE BESTIALIDAD
    • RIGODON-UL COREAN/EL RIGODÓN COREANO
    • SĂ-L ADORĂM PE BAAL/ADOREMOS A BAAL
    • SIRIA: COVID-19 ȘI ISRAEL, ÎMPOTRIVA IRANULUI/SIRIA: COVID-19 E ISRAEL, CONTRA IRÁN
    • SOLEIMANI, MITUL ÎMPĂRTĂȘIT/SOLEIMANI, EL MITO COMPARTIDO
    • UN PREȘEDINTE ETERN/PRESIDENTE ETERNO
    • Vaccinuri electorale/Vacunas electorales
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XII
  • MISCELANEA
    • ARAD – PRIMA CAPITALĂ A MARII UNIRI
    • FÂNTÂNA DORINȚELOR ȘI CENTURA LUI KUIPER… SE LASĂ FOTOGRAFIATE DE NASA
    • FERMA ANIMALELOR – UN SPECTACOL EVENIMENT
    • PASCUA DE RESURRECCIÓN ORTODOXA
    • ¿Por qué SEMANA ILUMINADA?
    • DE EXEMPLU, DE PILDĂ şi… SPRE EXEMPLIFICARE
    • DECLINUL ALBINELOR
    • LIMBA ROMÂNĂ, LIMBĂ NEOLATINĂ !
    • NIVEL-NIVELURI ȘI NIVELĂ-NIVELE
    • ¡Este país de mierda… !
    • ¿Por qué es Rumanía una isla de latinidad?
    • CUVINTE DIN SPANIOLA MEDIEVALĂ PĂSTRATE… ÎN ROMÂNĂ !
    • Gramatica lui Nebrija – La Gramática de Nebrija
    • Zgomotina și efectele ei
    • PETALOS – UN SUPERB CUVÂNT NOU NĂSCUT
    • VOCATIVUL DESPECTIV:Doamna!… Domnu´!
  • NOSTRADAMUS – PROFEȚII
    • NOSTRADAMUS, II, 34 (INVADAREA UCRAINEI ?)
  • ODYSSEAS ELYTIS – POEME
    • Odysseas Elytis – O singură rândunică
    • Primăvara, dacă n-o găseşti, ţi-o faci
  • PARABOLELE LUI IISUS II
    • PARABOLELE LUI IISUS (L) – IISUS HRISTOS – DUMNEZEUL REFUGIAT
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIV) – DUMNEZEUL ASCET
    • PARABOLELE LUI IISUS (XL) – EXORCIZAREA DE LA GADARA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLII) – BOGATUL FĂRĂ NUME ȘI SĂRACUL LAZĂR
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIII) – RABINUL CEL DREPT ȘI BUNUL SAMARITEAN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVI) – TALENTAȚII VOR MOȘTENI ÎMPĂRĂȚIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVII) – FEMEIA CARE NU PUTEA PRIVI CERUL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVIII) – DEZMOȘTENIȚII, COMESENII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLXI) – IISUS REGE AL ISRAELULUI ȘI MÂNTUITORUL LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIX) – PARABOLA SEMĂNĂTORULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVII) – OMUL HARIC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVIII) – EPIFANIA DE LA NAIN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVI) – RABINUL CARE PREDICĂ DIN BARCĂ
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIV) – BOTEZUL ȘI NAȘTEREA DE SUS
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXV) – URMAREA LUI HRISTOS ȘI ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIII) – IISUS ATOTȚIITORUL, TEMELIA ȘI COROANA CREAȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXII) – URMAREA LUI IISUS, CHEIA MÂNTUIRII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXI) – IERTAREA DE ZECE MII DE TALANȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXX) – LECȚIA PE CARE N-AU ÎNVĂȚAT-O UCENICII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXIX) – TEOFANIILE
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVI) – CURAJ, FIULE, AI ÎNCREDERE, IERTATE-ȚI SUNT PĂCATELE !
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVIII) – INIȚIEREA CELUI DE-AL DOILEA CERC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXV) – DEMONII ȘI PORCII DEMETREI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVII) – IISUS RESTAURATORUL
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIV) – CREDINȚA, CHEIA INTRĂRII ÎN LUMEA LUI DUMNEZEU
  • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE
    • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE DE SFÂNTUL VALENTIN
    • Poezie și bucătărie de… Dragobete
  • POVEȘTILE LUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN
    • Băiatul cel poznaș/The Naughty Boy
    • OMUL DE ZĂPADĂ/THE SNOW MAN
    • TALISMANUL/THE TALISMAN
  • RUMI
    • RUMI, ODE MISTICE, 340
  • SONETELE LUI WILLIAM SHAKESPEARE
    • SHAKESPEARE – Sonetul 14
    • SHAKESPEARE – Sonetul 2
    • SHAKESPEARE – SONETUL 3
    • SHAKESPEARE – Sonetul 34
    • SHAKESPEARE – SONETUL 4
    • SHAKESPEARE – SONETUL V
    • SHAKESPEARE – SONETUL X
    • SHAKESPEARE – SONETUL XIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL IX
    • SHAKESPEARE – SONETUL VI
    • SHAKESPEARE – SONETUL VII
    • SHAKESPEARE – SONETUL VIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XI
    • SHAKESPEARE – SONETUL XII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XV
    • SHAKESPEARE, SONETUL 1
    • Sonetul 102 – Și eu, ca Philomela…
    • WILLIAM SHAKESPEARE ȘI ADEVĂRATA SA DRAGOSTE – SONETUL 107
  • TRISTAN ȘI ISOLDA – GOTTFRIED DE STRASBOURG
    • GOTTFRIED DE STRASBOURG – TRISTAN ET ISOLDE/TRISTAN ȘI ISOLDA (FRAGMENTE)
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IV
    • EUROPA DE AZI, PE DINĂUNTRU ȘI PE DINAFARĂ/LA EUROPA DE HOY, POR DENTRO Y POR FUERA
    • GAZE NATURALE ISRAELIENE CARE NU PREA SE VÂND/GAS ISRAELÍ DE MAL VENDER
    • GREU MAI E SĂ FII FIUL LUI PAPÁ!/ES DIFÍCIL SER HIJO DE PAPÁ
    • IRANUL TROZNEȘTE/IRÁN CRUJE
    • ISRAEL: PORUMBELUL PĂCII ESTE O BUFNIȚĂ/ISRAEL: LA PALOMA DE LA PAZ ES UN MOCHUELO
    • KURDOFOBIA LUI ERDOGAN/LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN
    • MAI BINE MORT DECÂT VIU/MEJOR MUERTO QUE VIVO
    • MARIHUANA ALBANEZĂ/MARIHUANA ALBANESA
    • MOȘTENIREA BLESTEMATĂ/LA HERENCIA MALDITA
    • PARADOXURI COMUNITARE/PARADOJAS COMUNITARIAS
    • PARADOXURI TURCEȘTI/PARADOJAS TURCAS
    • PEKIN: PRIETEN DE SUFLET/PEKÍN: EL AMIGO DEL ALMA
    • POLONIA, ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI PUTERE/POLONIA, ENTRE LA JUSTICIA Y EL PODER
    • R.F.G.: MOTIVE PENTRU ȘI ÎMPOTRIVA UNEI ALIANȚE/RFA: RAZONES Y SINRAZONES DE UNA ALIANZA
    • ROMÂNIA: CANIBALISM POLITIC/RUMANIA: CANIBALISMO POLÍTICO
    • RUSIA – TROPĂITUL PE LOC/EL PIAFAR RUSO
    • SCHOLZ, EMINENȚA GRI/SCHOLZ, LA EMINENCIA GRIS
    • SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR/LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS
    • SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI /SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS  
    • SIRIA, RĂZBOAIELE CARE NU SE MAI TERMINĂ/SIRIA, LAS GUERRAS DE NUNCA ACABAR
    • SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE/SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON
    • TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK/TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK
    • VEȘNICUL YEMEN /YEMEN ETERNO
    • VIJELIA VIENEZĂ/EL VENDAVAL VIENÉS
    • ZIMBABWE, DEDESUBTURILE/ZIMBABUE, EL TRASFONDO
    • MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR/EL EURO COMO PANACEA UNITARIA
    • RECTIFICARE ÎN STIL POLONEZ/RECTIFICAR A LO POLACO
    • ANO DECLANȘEAZĂ ALARMELE/ANO DISPARA LAS ALARMAS/ANO DISPARA LAS ALARMAS
  • PARABOLELE LUI IISUS I
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIII) – ISPITIREA VĂZULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXI) – MISIUNEA APOSTOLILOR: SALVAREA LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXII) – CEI TREI UCENICI SPECIALI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XX) – IISUS – NEMURIREA ȘI CUNOAȘTEREA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIX) – IISUS, COREGENTUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVIII) – IISUS, TRIMISUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVII) – SEMINȚELE CUNOAȘTERII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVI) – IISUS AJUTORUL PE CARE NU-L MAI AȘTEPȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XV) – TAINA MORMÂNTULUI GOL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIV) – PREGĂTIREA APOSTOLILOR ȘI DEZVĂLUIREA SFINTEI TREIMI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIII) – IISUS – LOGOS-UL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XII) – UNGEREA DIN BETANIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XI) – Și i-a spus femeii: fie-ți ție iertate păcatele
    • PARABOLELE LUI IISUS (X) – CODUL ÎMPĂRȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (IX) – URMAREA LUI HRISTOS – ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (VIII) – BUNUL PĂSTOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (VII) – FIUL LUI DUMNEZEU ȘI FIUL OMULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (VI) – POSTITORUL PREFĂCUT
    • PARABOLELE LUI IISUS (V) – PARABOLA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (IV) – IERTAREA FIULUI RISIPITOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (III) – RUGĂCIUNEA VAMEȘULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (II) – CANANEANCA ȘI PUTEREA STĂRUINȚEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (I) – MÂNTUIREA LUI ZAHEU
  • DOCUMENTALES I
    • BARBAR – AJAM – NEMETS
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • CODUL LUI EL GRECO
    • MĂRȚIȘORUL SAU ÎMBUNAREA LUI MARTE
    • NUNTĂ – CUNUNIE – CĂSĂTORIE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ I – CRUCEA
    • CEL MAI VECHI VIN DIN LUME
    • DOCHIA – O AMINTIRE A MARII ZEIȚE
    • DUH – RUAH – PNEVMA
    • FEBRUARIE II – DE LA LUPERCALII LA VALENTINE’ S DAY
    • IANUARIE – LUNA LUI IANUS – ÎNCEPUTUL CEL BUN
    • PEȘTERILE DIN YUCATAN – UN TUNEL AL TIMPULUI
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ II – SVASTICA
    • Secretul mormântului neolitic de la Dirós
    • TEMPLUL ZEULUI FĂRĂ CHIP DE LA AIN DARA
    • ANUL NOU I – ANUL NOU DE TOAMNĂ: SAMHAIN ȘI SÂMEDRU
    • FEBRUARIE I – LUNA PURIFICĂRILOR ȘI A ÎNTOCMIRII PERECHILOR – DRAGOBETE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ III – SPIRALA
    • MOAȘĂ – MOȘ- MOȘIE
    • CODUL LUI HOMER
    • El Código de Homero
    • SÂNZIENE – DRĂGAICE – RUSALII (Noaptea Sfântului Ioan și sabia de Toledo)
    • SEMNUL LABIRINTULUI (I)
    • TEZAURE: PIETROASA ȘI GUARRAZAR
    • Lumina de Paște de la Ierusalim
    • MOŞ CRĂCIUN… SANTA CLAUS („SFÂNTUȚ CULIȚĂ”)? NICIDECUM !
    • ANUL NOU (III) – ANUL NOU DE PRIMĂVARĂ
    • NAȘTEREA DOMNULUI
    • SEMNUL LABIRINTULUI (II) – LABIRINTUL CATEDRALELOR
    • SEMNUL LABIRINTULUI III – LABIRINTUL TEOLOGILOR
    • VINUL – PHARMAKON-UL MEDITERANEI
  • DOCUMENTALES II
    • Argentina, ţara care s-a redresat prin forţe proprii
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • ERT DE DUPĂ ERT
    • Historia del Servicio Español de Radio Rumanía Internacional
    • Eduardo Galeano și poveștile Americii Latine
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • BREVE HISTORIA DE LOS COMIENZOS DE LA RADIO EN RUMANIA
    • 95 de ani de la prima transmisiune radio destinată publicului – Enrique Telémaco Susini, părintele conceptului de radio
    • DESFIINȚAREA RADIOTELEVIZIUNII PUBLICE DIN GRECIA SAU ÎN SPATELE ECRANULUI NEGRU
    • PRINȚUL AURULUI ȘI MĂRTUISITORUL LUI HRISTOS
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE III
    • Acasă, pentru a se odihni/A casa de descansar
    • NAȘUL VENEZOLAN /EL PADRINO VENEZOLANO
    • NUNTĂ COREANĂ /BODAS COREANAS
    • PARADOXURI AMERICANE/PARADOJAS AMERICANAS
    • PENDULUL TURCO-AMERICAN/EL PÉNDULO TURCO-AMERICANO
    • PENTRU TOATE GUSTURILE/PARA TODOS LOS GUSTOS
    • PODGORIA RUSEASCĂ A WASHINGTONULUI/LA PARRALA RUSA DE WASHINGTON
    • SALVATORI AI PATRIEI?/¿SALVADORES DE LA PATRIA?
    • SINGURĂTATEA LUI TRUMP/LA SOLEDAD DE TRUMP
    • Zidul discordiei/La muralla de la discordia
    • Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff/Los cien mil hijos de San Jeff
    • FRĂȚIA CIUDATĂ /LA EXTRAÑA HERMANDAD
    • Hispanii se roagă la fel/Los hispanos rezan igual
    • REGATUL CELUI RĂU/EL REINO DEL MAL
    • Trump, între cer și infern/Trump, entre el cielo y el inferno
    • Cenușăreasa și tatăl vitreg/La cenicienta y el padrastro
    • PACIFISMUL PRAGMATIC AL LUI KIM/EL PRAGMATICO PACIFISMO DE KIM
  • MISCELANEA BIBLICA
    • DE LA OUL COSMIC LA OUL DE PAȘTE
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (II) – PAŞTELE LUI IISUS
    • FLORIILE – SĂRBĂTOAREA INTRĂRII LUI IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM
    • SEFER MASA’OT – CARTEA CĂLĂTORIILOR – Binyamin de Tudela
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (I) – PAŞTELE LUI MOISE
    • IUDAISMUL – O CULTURĂ A MIDRAŞ-ULUI, O CULTURĂ A PIETĂŢII
  • KAVAFIKA/ΚΑΒΑΦΙΚΑ
    • «Nous n’osons plus chanter les roses»
    • AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ
    • CÂND SE TREZESC
    • KAVAFIS – AEDUL
    • KAVAFIS – LA JEUNESSE BLANCHE
    • KAVAFIS – PE STRADĂ
    • Kavafis – Zile din 1909, ’10, și ’11
    • KAVAFIS – CÂT POȚI
    • KAVAFIS – CUVÂNT ȘI TĂCERE (1892)
    • KAVAFIS – DECEMBRIE 1903
    • KAVAFIS – ÎN CASA SUFLETULUI
    • KAVAFIS – ITACA – UN POEM GNOSTIC
    • KAVAFIS – LUMEA DE DINCOLO ȘI „CE-A MAI RĂMAS DE SPUS, ÎN HADES, CELOR DE JOS, O SĂ LE SPUN.”
    • KAVAFIS – NOTE DESPRE POEZIE ȘI MORALĂ, VIII
    • KAVAFIS – ZILE DIN 1903
    • KAVAFIS, CEI ȘAPTE SFINȚI TINERI DIN EFES ȘI MĂRTURISIREA ÎNVIERII
    • KAVAFIS, EPOSUL INIMII, DIN SERTAR, M-AM ASCUNS…
    • MORMÂNTUL GRAMATICULUI LYSIAS
    • PLĂCERE/ΗΔΟΝΗ ȘI DEPARTE/ΜΑΚΡΥΑ
    • ÎN LUNA ATHYR
    • Un tânăr, al Artei Cuvântului, în al 24-lea an al său
    • MAREA ÎN ZORI
    • ÎNȚELEPȚII… CELE CE SE APROPIE
    • Pe la nouă și Am înțeles
    • IDELE LUI MARTIE
    • PE UN ȚĂRM DIN ITALIA
    • TEODOT
  • HIEROGAMII… VEGETALE
    • LEURDA ȘI UNTIȘORUL. PRIMA HIEROGAMIE
    • ȘTEVIA ȘI SPANACUL – A DOUA HIEROGAMIE
    • LOBODA ȘI LEUŞTEANUL – A TREIA HIEROGAMIE
    • PĂPĂDIA ȘI SOVÂRVUL – A PATRA HIEROGAMIE
    • MENTA ȘI TARHONUL – A CINCEA HIEROGAMIE
  • IERBURI ȘI MIRODENII
    • GHIMBIRUL – RĂDĂCINA CARE NE STATORNICEȘTE
    • MUȘTARUL – SIMBOLUL PIETREI FILOSOFALE
    • SCORŢIŞOARA – MIRODENIA CRĂCIUNULUI
    • USTUROIUL DE IARNĂ – ZEUL FOCULUI INTERIOR
    • VANILIA – ESENȚA ÎMBRĂŢIŞĂRII FĂRĂ SFÂRŞIT
    • VANILIA – MIRODENIA ANULUI NOU
    • CUIȘOARELE – ESENȚA IUBIRII ABIA ÎNMUGURITE
    • CUIȘOARELE ȘI NUCȘOARA – HIEROGAMIE DE IARNĂ
    • HREANUL – CĂLĂUZA SPRE CUNOAȘTEREA DE SINE
    • SCORŢIŞOARA – ESENȚA PARADISULUI
    • CEAPA – PÂNTECUL ÎN CARE SE … COACE SPIRITUL NOSTRU ÎNALT
    • NUCȘOARA – ESENȚA CUNOAȘTERII DE SINE
    • ANASONUL STELAT – ESENȚA ADEVĂRATEI SEDUCȚII
    • ANASONUL MEDITERANEAN – ESENȚA MICILOR FERICIRI DE ACASĂ
    • TARHONUL – IARBA ȘAMANILOR
    • LEUȘTEANUL – ESENȚA VENUSITĂȚII
    • MĂRARUL – ESENȚA TINEREȚII ȘI A ÎNFLORIRII
    • PĂTRUNJELUL – ESENȚA PUTERII DE VIAȚĂ ȘI A BĂRBĂȚIEI
    • CORIANDRUL–GUSTUL SUBLIM AL MANEI
  • IERBURILE AFRODITEI
    • MAGHIRANUL – IARBA MIRILOR
    • SOVÂRVUL – IARBA CASTEI IUBIRI
    • ROSMARINUL – IARBA NUBILITĂȚII FERICITE
    • SALVIA – IARBA CARE DEȘTEAPTĂ SIMȚURILE ȘI MINTEA
    • MENTA – IARBA MINȚII
    • BUSUIOCUL – IARBA REGILOR
    • CIMBRIŞORUL – IARBA DUHULUI
    • CIMBRUL – IARBA CARE TE SATURĂ
    • LAVANDA – IARBA CĂMINULUI
    • ROINIȚA – IARBA INIMII
  • POVEȘTI GRECEȘTI
    • Cutea sau piatra răbdării/Η πέτρα της υπομονής
    • POVEȘTI CU ANIMALE
  • CAMINOS Y SENDEROS
    • Poeme de Donosti Bleddyn
    • O, DIVIN CREATOR !
    • No te enamores/Nu te îndrăgosti de o femeie care citește
  • ENTREVISTAS
    • EL FOLKLORE SEFARDÍ EN RUMANÍA/FOLCLORUL SEFARD ÎN ROMÂNIA
    • EL HEBREO ESTEREOTIPO-ESBOZO DE HISTORIA CULTURAL

ghemulariadnei

~ Site-ul care îți arată ieșirea din Labirint

ghemulariadnei

Archivos de etiqueta: Grecia

Mati – un nou Pompeii?

26 jueves Jul 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Grecia, Incendii, Pompeii

MATI 2

În Atena continuă identificarea celor 87 (update) de trupuri carbonizate ale victimelor incendiilor din Attica. Multe din ele seamănă cu cele de la Pompeii !

Puține mai sunt focarele de incendiu active în Grecia. Unul este chiar în Kineta, în Attica de Vest, acolo unde luni, 23 iulie, a izbucnit primul incendiu de vegetație, câteva minute înainte de ora 17.00.

Cele mai multe au fost stinse sau aproape stinse. Continuă, însă, zi și noapte, operațiunile de căutare a posibililor supraviețuitori. De soarta supraviețuitorilor se ocupă întreaga Grecie, care s-a transformat într-un cămin de refugiați.

Grecii au grijă ca sinistraților să nu le lipsească nimic, mai ales afecțiunea. Echipe de medici voluntari, greci dar și aparținând organizațiilor internaționale, au grijă de trupurile lor, în timp ce echipe de psihilogi încearcă să le vindece sufletele și mintea.

Tot ce mai găsesc echipele de salvare sunt trupuri carbonizate
Grecia mai caută încă supraviețuitori în toate localitățile de coastă din Attica de Vest și Attica de Est, devastate de incendii, cele mai puternice din ultimii 11 ani, incendii în care și-au aflat o moarte tragică 85 de persoane, număr comunicat, deocamdată, de Serviciul de Pompieri.

Trei sute de pompieri, salvatori și voluntarii merg, zi și noapte, din casă în casă și caută. Sunt date dispărute zeci de persoane.
Din păcate, tot ce găsesc sunt doar trupuri carbonizate.  Azi dimineață, de pildă, au descoperit o femeie în vârstă, complet arsă. Fusese singură acasă și nu putuse fugi din calea flăcărilor. Ea a stârnit, azi, o discuție aprinsă la Comandamentul de Urgență: ar fi putut sau nu ar fi putut fi salvată dacă pompierii ar fi ajuns la timp la ea ?

„Toate astea n-ar fi trebuit să se întâmple, atâția oameni au murit degeaba. Ne-ai lăsat la mila Domnului” i-a spus, ieri, o femeie, sufocată de lacrimi, ministrului apărării, Panos Kammenos (kammenos în greacă înseamnă arsul !) în Mati, una din cele trei stațiuni de pe coasta Aticii de Est, practic arse complet.

E adevărat, cum spun pompierii, că nici un plan de evacuare, oricât de bine ar fi fost pus la punct și oricât de bine ar fi fost executat, n-ar fi putut fi eficient, având în vedere că vântul avea o viteză de 120 de km pe oră și temperatura aerului era de peste 40 de grade C. Totuși, unii pompieri au raportat că au găsit hidrante goale. Iar primarii localităților arse spun că nu exista nici un plan de evacuare!

Sunt sau nu sunt de vină autoritățile ?
Oficial, nu ! Și totuși a ieșit la iveală cel puțin o eroare tragică: poliția locală i-a îndrumat pe locuitorii din Mati să se refugieze spre mare, pe bulevardul de coastă Poseidon, unde nu credeau că vor ajunge flăcările. Din păcate, refugiații, acolo, au tot dat, din loc în loc, de automobile arse, în total 82. Cei mai mulți au reușit să scape fugind. 25 n-au mai reușit. Faleza era prea înaltă ! Asta, deși polițiștii locali au declarat pentru CNN Greece că au reușit să salveze cel puțin 500 de persoane în Mati, din casele în flăcări, de pe bulevardul orașului, Bd. Maratonului, sau chiar din mare.

 Bulevardul de coastă Poseidon blocat de automobile arse

Pe de altă parte, micile stațiuni ale Atticii seamănă mai mult cu niște camping-uri împădurite, străbătute de câteva poteci și drumuri înguste. Locuitorii lor au început să blameze autoritățile pentru faptul că în micile lor orășele nu există sistematizare teritorială și nici drumuri. Că nu există planuri de evacuare !



Autoturisme calcinate, Rafina, 26 iulie 2018, AFP

 

Cum a început focul în Attica de Est ?
Primarul din Penteli, un orășel aflat la mijlocul distanței între Atena și Rafina, Dimitris Sterghiou, a declarat pentru un post de radio că acolo a izbucnit incendiul care s-a întins spre coastă… de la un cablu de electricitate tăiat, pe care el însuși l-a văzut pe jos. Îl citează cotidianul Kathimerini. Tot el vorbește despre lipsa unei politici de amenajare teritorială, cea care face imposibilă aplicarea unui plan de evacuare, dacă el există.

Și se pare că, într-adevăr, oamenii nu avut pe unde să fugă ! Stațiunile sunt, de fapt, case, mici hoteluri, pensiuni și case de vacanță… înconjurate din toate părțile de pădure ! Orășele construie în păduri !

Identificarea victimelor carbonizate
La cererea Serviciului de Pompieri, Direcția de Investigații Criminale și Laboratorul ADN al Poliției Elene au început identificarea victimelor incendiilor din Attica de Est. Deja 10, din cele 75 de cadavre au fost identificate. Șeful Institutului Medico-Legal din Atena, Nikos Karakoukis, spunea că cele mai multe victime au murit fie arse de flăcări, fie înecate în mare. Și, am adăuga noi, cei care s-au înecat au fost cei care s-au aruncat de pe falezele înalte ! Tot el a spus că identificarea celor arși este o operațiune dificilă, având în vedere că trupurile au fost carbonizate în întregime și a explicat că se folosesc metoda recunoașterii macroscopice și probe ADN. IML-ul Universității din Atena a făcut apel la rudele victimelor să se prezinte până vineri seară pentru a li se preleva probe de ADN pe baza cărora să poată identifica trupurile transformate în cenușă.


Rudele victimelor așteptând în curtea IML din Atena

Cum au fost găsiți nefericiții mistuiți de flăcări ?
Ca în anticul Pompeii. Imaginile sunt zguduitoare: cupluri strâns-îmbrățișate, familii întregi solidare în moarte, pe care flăcările le-au găsit într-o ultimă îmbrățișare. De pildă, în mult-încercatul Mati, au fost descoperite 26 de persoane, în grupuri… de asemenea, strâns îmbrățișate, într-o ultimă încercare de a se ocroti… Erau pe câmp și mai aveau 15 m până la mare ! Foarte cunoscută a devenit povestea unei doamne în vârstă din Mati care n-a vrut să-și părăsească soțul, incapabil să se deplaseze. Amândoi au fost descoperiți de salvatori, în zori, îmbrățișați și… carbonizați !


Mati văzut de sus, 25 iulie 2018, REUTERS

Și, tot la Mati a fost mistuit de flăcări un bărbat irlandez, a 82-a victimă ! Venise în Grecia să-și petreacă luna de miere. Soția lui, grav rănită, se află într-un spital.

Vestea bună este că în curând viața va reîncepe, treptat, în Kineta, în Rafina, în Mati, în Attica, cahiar dacă de azi după-amiază este lovită de inundații.

Oamenii spun că pădurea se va reface repede, casele se reconstruiesc, că se vor naște copii, dar că  amintirea Pompeii-lor din Attica va rămâne în istoria, cel puțin a acestui secol, abia început.

UPDATE joi 10 august 2018

Bilanţul incendiilor: 92 de morţi, dintre care 2 neidentificaţi.

UPDATE   joi 2 august 2018

Bilanţul incendiilor: 85 de morţi, dintre care 81 identificaţi, o persoană dispărută şi 42 de răniţi.

UPDATE miercuri, 1 august 2018

Numărul morţilor a ajuns, luni 30 iulie, la 92 şi e posibil să mai crească.

Autoritățile se așteaptă ca persoanele date dispărute, al căror număr a scăzut la 8,  să nu mai fie găsite în viață și e posibil ca unii dintre răniții în stare gravă să nu supraviețuiască.

Echipe de  scafandri îi mai caută pe cei 8 dispăruţi, pe mare. Căutările pe mare s-au intensificat după ce pompierii au ridicat, se pare, toate trupurile carbonizate din localităţile lovite de tragedie, cele mai multe din staţiunea Mati, în Attica de Est.

La căutările pe mare participă o echipă de scufundări speciale a Autorităţii Portuare care se poate scufunda la o adâncime de 120 de metri. Ele sunt echipate cu recirculatoare (Rebreather) şi cu scooter-ere de ultimă oră capabile să acopere o cât mai mare suprafață marină. Folosesc, de asemenea, sisteme de localizare şi metode de scanare a fundului mării anume concepute pentru suprafeţe întinse.  Au avut deja loc 67 de scufundări pe coastele estice ale Atticii, în Eubeea de Sud-Vest şi pe insulele stâncoase nelocuite. La căutări participă şi vase ale Autorităţii Portuare, o fregată a Flotei Militare şi ambarcaţiuni particulare.

Pe de altă parte, morga Facultăţii de Medicină din Atena (Laboratorul Medico-legal şi de Toxicologie al FM din cadrul Universităţii din Atena) a comunicat că s-a încheiat autopsia tuturor celor 86 de trupuri carbonizate şi că va continua analiza oaselor. Asta pentru că, în urma autopsiilor, s-a constatat că oasele despre care legiștii credeau că aparţin unei singure persoane, aparţin, de fapt, mai multor victime.

Până miercuri, 1 august, din cele 87 de cadavre au putut fi identificate 80.

Primul-ministru, Alexis Tsipras, a ordonat constituirea unei echipe mixte,formată din specialişti ai Armatei, Poliţiei şi Serviciului de Pompieri, care vor analiza datele furnizate de patru sateliţi europeni şi de unul aparţinând NASA. Imaginile captate de aceştia dovedesc că incendiile au fost provocate: focarele au apărut la foarte scurt timp unul după altul, atât în localitățile din vest, cât și în cele din estul bazinului attic – a trasmis Televiziunea Publică Greacă.

Sateliții utilitari folosiți pentru situații de urgență sunt următorii:

1. «International Charter for Space and Major Disasters» prin intermediul Organismului European Spațial
2. Copernicus Emergency Management Service.
3. Satelitul european Sentinel 2.
4. To Fire Management System al NASA.
5. Satelitul francez Pleiades.

Pe de altă parte, Direcţia de Combatere a Criminalităţii în domeniul Incendiilor a făcut publică informația conform căreia responsabil pentru incendiul izbucnit în localitatea Daou Pendelis este un bărbat surprins de localnici în timp ce ardea crengi şi lemne uscate.

Cel mai probabil, însă, incendiile din micile staţiuni de pe coastele Atticii, împădurite şi dezvoltate haotic, cu jumătate din case construite ilegal şi nelocuibile, ar sluji intereselor marilor dezvoltatori.

În conferinţa de presă comună de joi, 27 iulie, a ministrului adjunct al Protecției Cetățeanului, Nikos Toskas și a purtătorului de cuvânt al guvernului, Dimitris Tzanakopoulos, cei doi au lăsat să se înţeleagă că incendiile de la Kineta şi de la Daou Pendelis fac parte dintr-un plan organizat de incendiere.

Directorul executiv al Organizaţiei Spaţiale Elene, Gheorghios Mantzouris, prezent și el la conferința de presă, a spus că fotografiile captate de sateliţi la Gherania Ori arată că la numai o jumătate de oră de la izbucnirea primului incendiu au apărut alte 13 focare – aproape simultan și că incendiile izbucnite la nord şi la nordvest de primul focar ridică serioase și îndreptățite semne de întrebare.

Nikos Toskas a subliniat că există indicii serioase, urme convingătoare şi cel puţin o dovadă care arată limpede că incendiile au fost provocate.

Direcţia de Combatere a Criminalităţii în domeniul Incendiilor a mai spus că, totuşi, la Kineta, acolo unde s-a declanșat primul incendiu,  nu s-au descoperit urme ale unor dispozitive de incendiere, în timp ce descoperirile de la Daou Pendelis înclină spre ipoteza incendierii din neglijenţă.

Cu totul altfel stau lucrurile cu cele două incendii izbucnite luni seară, pe un drum de ţară, în Nea Makri, pe coasta de Est a Aticii, incendii despre care se bănuieşte că au fost provocate cu intenţie. Şi există martori oculari care au povestit că au văzut pe cineva punând foc, pe marginea drumului, în două puncte diferite, la o distanţă de 300 de metri unul de celălalt.

Iarăși, Nikos Toskas a explicat că mai multe focare au apărut într-un interval foarte scurt de timp pe coasta de Est a Atticii și s-a referit la o descoperire făcută la Mati care ridică mari suspiciuni.

În încheiere să mai spunem că Grecia le-a mulțumit celor trei state europene care au contribuit la eforturile de stingere a incendiilor:  Italia (cu două avioane), Spania (cu două avioane) şi România (efectiv un avion, deși a trimis două).

AUTOR:  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și traducătorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura traducătorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE

26 sábado May 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Alexandru cel Mare, Atena, Grecia, Macedonia, Republica de la Krușevo, Skoplie, Tsipras, Zaev

ZAEV TSIPRASZoran Zaev şi Alexis Tsipras

ALEXANDRU CEL NESUFERIT

Pentru școlarii din toată lumea, pentru opinia publică macedoneană și pentru ultranaționaliștii greci, Alexandru cel Mare a fost un împărat fabulos greco-macedonean. Însă, pentru conducătorii actuali ai Greciei și ai Macedoniei, precum și pentru conducătorii NATO, el nu este nici măcar o plagă istorică care să se poată numi Alexandru cel Nesuferit.

Atât de nesuferit încât, pentru macedoneni a fost un macedonean, iar  pentru conducătorii greci a fost un grec din Macedonia…deci, Alexandru și gloria sa le aparțin ca un fel de “retro-exclusivă istorică”.

De fapt, cazul este cât se poate de absurd. Când s-a destrămat vechea Republică Iugoslavia într-o serie de republici mai mici, una dintre ele a fost Macedonia (26 000 km2, două milioane de locuitori). Acum mai mult de zece ani, Macedonia a vrut să între în NATO, gest văzut cu ochi buni de Alianță…dar, nu și de Grecia!

MACEDONIA 1

Pentru guvernul grec de atunci – ultranaționalist,  sufocat de mii de probleme financiare și de politică internă – un asemenea pas era inadmisibil atâta timp cât Macedonia purta acest nume. Nu putea să admită confuzia și nici eventualele complicații care puteau să rezulte din faptul că o țară din Balcani și o provincie grecească să poarte ambele același nume de Macedonia. Și, cum Grecia era deja un membru al Alianței Atlantice, s-a folosit de dreptul ei de veto pentru a bloca intrarea Macedoniei în această organizație supranațională. Cât timp Macedonia nu își schimbă numele, Atena își menține veto-ul.

Timpul a trecut, iar la Skoplie și la Atena au ajuns la putere formații politice noi și alți oameni de stat, care au recunoscut, fără menajamente, cât de absurd este conflictul, și au căutat soluții. La recenta întâlnire comunitară la nivel înalt de la Sofia, primii miniștri grec și macedonean – Tsipras și, respectiv, Zaev – au ajuns la un început de acord: Macedonia își va mai adăuga un nume (de pildă: Neo Macedonia, Macedonia de Nord etc.), iar Grecia va spune că totul este perfect.

Însă, atât Tsipras, cât și Zaev au uitat de ultrași. Cei din Grecia, țară în care opoziția are multe șanse să câștige la viitoarele alegeri, vor mai mult: nu va fi suficientă denumirea de Neo Macedonia, ci va trebui să apară intercalată  în grafia numelui o liniuță de despărțire: Neo-Macedonia. Iar, la Skoplie, ideea că Grecia vrea să impună un nume țării este total inacceptabilă. Astfel încât se propune denumirea de “Ilinde Macedonia” sau Ilie Macedonia (Ilinde este Ilie în macedoneană) deoarece prima republică macedoneană – cea de la Krușevo, și care a durat numai 10 zile – s-a născut tocmai de Sfântul Ilie, în anul 1903, când patrioții macedoneni s-au răsculat împotriva otomanilor…

Ori aceasta a sunat a pură provocare pentru ultrașii greci, deoarece – spun ei – Republica de la Krușevo cerea independență atât pentru actuala Macedonie, cât și pentru provincia grecească a Macedoniei…căci, ambele făceau parte, atunci, din Imperiul Otoman.

Amuzant este că  perspectiva ca macedonenii să se numească ilinzi nu i-a deranjat, până acum, pe ultrașii din Skoplie,  și nici nu i-a făcut pe ultrașii de la Atena să se prăpădească de râs.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 *** 
MACEDONIA 2

ALEJANDRO EL INCORDIANTE

Para los escolares de todo el mundo, la opinión pública macedonia y los ultra nacionalistas griegos, Alejandro Magno fue un fabuloso emperador greco-macedonio. Pero, para los actuales gobernantes de Grecia y Macedonia, así como para los dirigentes de la OTAN, es poco menos que una plaga histórica digna del nombre de Alejandro El Incordiante.

El hombre es tan incordiante que mientras para los macedonios era macedonio, los gobernantes griegos consideran que eran un griego de Macedonia…y, por lo tanto, él y su gloria les pertenece en lo que podríamos llamar “retro exclusiva histórica”.

ALEXANDRU MACEDON

Alejandro Magno

En realidad, el caso es absurdo a más no poder. Al descomponerse la antigua República de Yugoslavia en una serie de naciones, una de ellas fue Macedonia (26,000 km2, dos millones de habitantes). Hace diez años largos ésta quiso entrar en la OTAN, cosa bien vista por toda la Alianza… ¡salvo Grecia !

Para el Gobierno ateniense de entonces – ultra nacionalista, inmerso en mil problemas financieros y de política interna – semejante paso resultaba inadmisible mientras Macedonia se siguiera llamando así. No podía admitir la confusión y eventuales complicaciones de la misma derivadas de la existencia de una nación balcánica y una provincia griega con el mismo nombre de Macedonia. Y como Grecia ya estaba en la Alianza Atlántica, usó su derecho de veto para bloquear todo intento macedonio de ingreso en una entidad supra nacional en la que estuviera Atenas. O Macedonia cambiaba de nombre o Atenas mantendría su veto.

Con el paso del tiempo en Skopie y Atenas han llegado a gobernar nuevas formaciones políticas y nuevos hombres de Estado que no han tenido ambages en reconocer lo absurdo del conflicto y buscarle una solución. En la reciente cumbre comunitaria de Sofía, los jefes de Gobierno griego y macedonio – Tsipras y Zaev, respectivamente – llegaron a un principio de acuerdo: Macedonia añadiría a este nombre una palabra más (p. ej. : Neo-Macedonia, Macedonia Septentrional, etc.) y Grecia diría “amén”.

Pero, Tsipras y Zaev se habían olvidado de sus ultras. Los de Grecia, donde la oposición tiene muchas posibilidades de ganar las próximas elecciones, querían más: no bastaba – p. ej. Neo Macedonia, sino que su ortografía debía incluir el guion: Neo-Macedonia -. Y a los irredentos de Skopie la idea de que el nombre de su patria lo impusiera Grecia, les resultaba totalmente inaceptable. De ahí que se propusiera el de “Ilinde Macedonia” o Elías Macedonia en castellano (Ilinde es Elías en macedonio) porque la primera república independiente de Macedonia – la de Krusevo, que tan sólo duró 10 días – nació justamente el día de San Elías de 1903, cuando los patriotas se rebelaron contra el imperio otomano…

Y esto, a su vez, resultó pura provocación para los ultras griegos porque – dicen – la República de Krusevo reclamaba la independencia tanto de los territorios de la actual Macedonia, como de la provincia griega de Macedonia… que, en aquel entonces, pertenecían todas al sultanato turco.

Lo más curioso del caso es que la perspectiva de que los macedonios se llamasen ilindos no ha incomodado hasta ahora ni a los ultras de Skopie, ni ha desternillado de risa a los ultras de Atenas.

MACEDONIA 3

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ

15 martes May 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Alexandria, barbari, Bizanț, Egipt, Grecia, Kavafis, poem, Roma

243632_1685706968.jpg_510

Kavafis a scris Așteptându-i pe barbari între 1899 și 1904, când a publicat poemul, pe care, însă l-a mai modificat puțin, astfel încât în 1908 l-a republicat într-o ulimă variantă.

Cheia poemului ? Toga de purpură, toga picta sau toga palmata care ne trimite la cea mai importantă „valoare” a unei civilizații decăzute: circul („panem et circenses”). Pretorul purta toga purpurie când prezida jocurile la circ !

Toga picta era o togă de purpură cu broderii sofisticate de aur. Cea mai luxoasă. O purtau magistrații romani superiori la marile sărbători, dar  mai ales triumphator-ii, consulii sau generalii (comandanții legiunilor), în ziua paradei triumfale, dar, și pretorii când prezidau jocurile la circ.

O purtau și împărații romani, în imperiul târziu.

În secolul al IV-lea toga picta era acoperită de broderii de aur fine, elegante, superbe, o culme a luxului oficial.

Ne aflăm într-o lume în care conducătorii, legiuitorii sunt obosiți, moleșiți și incapabili să conducă, gata să se predea oricui, doar ca să scape de povara guvernării. Suntem la Roma ? În Bizanț ? In vreo colonie romană ? În Alexandia lui Kavafis ?

Și Roma și Alexandria și Bizanțul au fost, pe rând, capitale ale oikoumenei. Au cunoscut gloria și decăderea, dar și cucerirea barbarilor.

Noi ne gândim și la Bucureștiul anilor 2016 când liberalii s-au dovedit totalmente dezinteresați să preia puterea, făcând o campanie electorală a leneviei.

KAVAFIS

Aşteptându-i pe barbari

– Ce aşteptăm adunaţi în Forum?
Pe barbari, ar trebui să vină azi.

– Ce-i cu apatia asta din Senat ?
De ce senatorii stau şi nu legiferează ?

Pentru că azi vor sosi barbarii.
Ce legi să mai facă senatorii ?
Barbarii, când or să vină, or să dea ei legi.

– De ce împăratul nostru s-a trezit aşa de dimineaţă
și stă la Poarta Mare a cetăţii
sus, pe tron, solemn, purtând coroana pe cap ?

Pentru că azi vor sosi barbarii.
Şi împăratul aşteaptă s-o primească pe căpetenie.
Ba, mai mult, i-a pregătit un pergament să i-l dea. Acolo
i-a scris titluri multe şi nume.

– De ce cei doi consuli ai noştri şi pretorii au ieşit
astăzi cu togile lor roşii, brodate;
De ce şi-au pus brăţări cu atâtea ametiste,
și inele bătute cu smaralde strălucitoare, care-ți iau ochii ?
De ce să-și fi luat azi bastoanele lor scumpe
Splendid încrustate cu argint şi aur ?

Pentru că azi vor sosi barbarii
și asemenea lucruri îi orbesc pe barbari.

– Și de ce vrednicii noştri retori nu vin, așa cum fac mereu,
Să-şi ţină discursurile, să spună ce spun de obicei ?

Pentru că azi vor sosi barbarii;
și pe barbari îi plictisesc frazele elegante şi cuvântările în fața poporului.

– De ce, dintr-o dată, au început toţi să fie neliniştiţi
şi nimeni nu mai înțelege nimic ? (Și fețele, ce grave au devenit).
De ce străzile şi pieţele se golesc de lume, în grabă,
şi toţi se întorc acasă atât de îngânduraţi ?

Pentru că s-a făcut noapte şi barbarii n-au mai venit.
Şi s-au întors unii de la hotare,
și au zis că nu mai există barbari.

Şi acum ce-o să ne facem fără barbari ?
Oamenii ăstia erau, totuși, o soluţie.

BRATARA 2Brățară grecească din aur cu granate, ametiste, smaralde, perle, hrisopraz, sticlă și email, sec. II d. Hr. descoperită într-un mormânt la Parutino (vechea colonie a Miletului, Olbia), Ucraina

Περιμένοντας τους βαρβάρους
– Τι περιμένουμε στην αγορά συναθροισμένοι;
Είναι οι βάρβαροι να φθάσουν σήμερα.

– Γιατί μέσα στην Σύγκλητο μια τέτοια απραξία;
Τι κάθοντ’ οι Συγκλητικοί και δεν νομοθετούνε;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα.
Τι νόμους πια θα κάμουν οι Συγκλητικοί;
Οι βάρβαροι σαν έλθουν θα νομοθετήσουν.

– Γιατί ο αυτοκράτωρ μας τόσο πρωί σηκώθη,
και κάθεται στης πόλεως την πιο μεγάλη πύλη
στον θρόνο επάνω, επίσημος, φορώντας την κορόνα;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα.
Κι ο αυτοκράτωρ περιμένει να δεχθεί.
τον αρχηγό τους. Μάλιστα ετοίμασε
για να τον δώσει μια περγαμηνή. Εκεί
τον έγραψε τίτλους πολλούς κι ονόματα.

– Γιατί οι δυο μας ύπατοι κι οι πραίτορες εβγήκαν
σήμερα με τες κόκκινες, τες κεντημένες τόγες·
γιατί βραχιόλια φόρεσαν με τόσους αμεθύστους,
και δαχτυλίδια με λαμπρά, γυαλιστερά σμαράγδια·
γιατί να πιάσουν σήμερα πολύτιμα μπαστούνια
μ’ ασήμια και μαλάματα έκτακτα σκαλιγμένα;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα·
και τέτοια πράγματα θαμπώνουν τους βαρβάρους.

– Γιατί κι οι άξιοι ρήτορες δεν έρχονται σαν πάντα
να βγάλουνε τους λόγους τους, να πούνε τα δικά τους;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα·
κι αυτοί βαριούντ’ ευφράδειες και δημηγορίες.

– Γιατί ν’ αρχίσει μονομιάς αυτή η ανησυχία
κι η σύγχυσις. (Τα πρόσωπα τι σοβαρά που εγίναν).
Γιατί αδειάζουν γρήγορα οι δρόμοι κι οι πλατέες,
κι όλοι γυρνούν στα σπίτια τους πολύ συλλογισμένοι;

Γιατί ενύχτωσε κι οι βάρβαροι δεν ήλθαν.
Και μερικοί έφθασαν απ’ τα σύνορα,
και είπανε πως βάρβαροι πια δεν υπάρχουν.

Και τώρα τι θα γενούμε χωρίς βαρβάρους.
Οι άνθρωποι αυτοί ήσαν μια κάποια λύσις.

KAVAFIS-PERIMENONTAS-TOUS-VARBAROUS

 

EN ATTENDANT LES BARBARES de Constantin Cavafy

«Qu’attendons-nous, rassemblés sur l’agora?
On dit que les Barbares seront là aujourd’hui.

Pourquoi cette léthargie, au Sénat?
Pourquoi les sénateurs restent-ils sans légiférer?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui.
À quoi bon faire des lois à présent?
Ce sont les Barbares qui bientôt les feront.

Pourquoi notre empereur s’est-il levé si tôt?
Pourquoi se tient-il devant la plus grande porte de la ville,
solennel, assis sur son trône, coiffé de sa couronne?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui
et que notre empereur attend d’accueillir
leur chef. Il a même préparé un parchemin
à lui remettre, où sont conférés
nombreux titres et nombreuses dignités.

Pourquoi nos deux consuls et nos préteurs sont-ils
sortis aujourd’hui, vêtus de leurs toges rouges et brodées?
Pourquoi ces bracelets sertis d’améthystes,
ces bagues où étincellent des émeraudes polies?
Pourquoi aujourd’hui ces cannes précieuses
finement ciselées d’or et d’argent?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui
et que pareilles choses éblouissent les Barbares.

Pourquoi nos habiles rhéteurs ne viennent-ils pas à l’ordinaire prononcer leurs discours et dire leurs mots?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui
et que l’éloquence et les harangues les ennuient.

Pourquoi ce trouble, cette subite
inquiétude? – Comme les visages sont graves!
Pourquoi places et rues si vite désertées?
Pourquoi chacun repart-il chez lui le visage soucieux?

Parce que la nuit est tombée et que les Barbares ne sont pas venus
et certains qui arrivent des frontières
disent qu’il n’y a plus de Barbares.

Mais alors, qu’allons-nous devenir sans les Barbares?
Ces gens étaient en somme une solution.»

Le poème  a été traduit Marguerite Yourcenar et Constantin Dimaras

BRATARA 1Brățară de aur cu granate, ameriste și smaralde, sec. III d. Hr. (perioada romană), descoperită la Nord-Pas-de-Calais, Franța, British Museum

ASPETTANDO I BARBARI, Costantino Kavafis

Che aspettiamo, raccolti nella piazza?
Oggi arrivano i barbari.
Perché mai tanta inerzia no Senato?
E perché i senatori siedono e non fan leggi?
Oggi arrivano i barbari.
Che leggi devon fare i senatori?
Quando verranno le faranno i barbari.
Perché l’imperatore s’è levato
così per tempo e sta, solenne, in trono,
alla porta maggiore, incoronato?
Oggi arrivano i barbari
L’imperatore aspetta di ricevere
il loro capo. E anzi ha già disposto
l’offerta d’una pergamena. E là
gli ha scritto molti titoli ed epiteti.
Perché i nostri due consoli e i pretori
sono usciti stamani in toga rossa?
Perché i bracciali con tante ametiste,
gli anelli con gli splendidi smeraldi luccicanti?
Perché brandire le preziose mazze
coi bei caselli tutti d’oro e argento?
Oggi arrivano i barbari,
e questa roba fa impressione ai barbari.
Perché i valenti oratori non vengono
a snocciolare i loro discorsi, come sempre?
Oggi arrivano i barbari:
sdegnano la retorica e le arringhe.
Perché d’un tratto questo smarrimento
ansioso? (I volti come si son fatti serii)
Perché rapidamente le strade e piazze
si svuotano, e ritornano tutti a casa perplessi?
S’è fatta notte, e i barbari non sono più venuti.
Taluni sono giunti dai confini,
han detto che di barbari non ce ne sono più.
E adesso, senza barbari, cosa sarà di noi?
Era una soluzione, quella gente.
(Tratto da Poesie, Oscar Mondadori editori, Milano, 1961. A cura di Filippo Maria Pantani.)

KAVAFIS 2

Esperando a los bárbaros, Constantino Cavafis

-¿Qué esperamos congregados en el foro?
Es a los bárbaros que hoy llegan.

-¿Por qué esta inacción en el Senado?
¿Por qué están ahí sentados sin legislar los Senadores?
Porque hoy llegarán los bárbaros.
¿Qué leyes van a hacer los senadores?
Ya legislarán, cuando lleguen, los bárbaros.

-¿Por qué nuestro emperador madrugó tanto
y en su trono, a la puerta mayor de la ciudad,
está sentado, solemne y ciñendo su corona?
Porque hoy llegarán los bárbaros.
Y el emperador espera para dar
a su jefe la acogida. Incluso preparó,
para entregárselo, un pergamino. En él
muchos títulos y dignidades hay escritos.

-¿Por qué nuestros dos cónsules y pretores salieron
hoy con rojas togas bordadas;
por qué llevan brazaletes con tantas amatistas
y anillos engastados y esmeraldas rutilantes;
por qué empuñan hoy preciosos báculos
en plata y oro magníficamente cincelados?
Porque hoy llegarán los bárbaros;
y espectáculos así deslumbran a los bárbaros.

-¿Por qué no acuden, como siempre, los ilustres oradores
a echar sus discursos y decir sus cosas?
Porque hoy llegarán los bárbaros y
les fastidian la elocuencia y los discursos.

-¿Por qué empieza de pronto este desconcierto
y confusión? (¡Qué graves se han vuelto los rostros!)
¿Por qué calles y plazas aprisa se vacían
y todos vuelven a casa compungidos?
Porque se hizo de noche y los bárbaros no llegaron.
Algunos han venido de las fronteras
y contado que los bárbaros no existen.

¿Y qué va a ser de nosotros ahora sin bárbaros?
Esta gente, al fin y al cabo, era una solución.

Casa digital del escritor Luis López Nieves, Biblioteca Digital Ciudad Seva

Kavafis 1

ESPERANDO A LOS BARBAROS

-¿Qué esperamos munidos en el ágora?
Es que los bárbaros van a llegar hoy día.
-¿Por qué en el Senado tal inactividad?
¿Por qué los Senadores están sin legislar?
Porque los bárbaros llegarán hoy día.
¿Qué leyes van a hacer ya los Senadores?
Los bárbaros cuando lleguen legislarán.
– ¿Por qué nuestro emperador se levantó tan de mañana, y está
sentado en la puerta mayor de la ciudad sobre el trono, solemne,
portando la corona?

Porque los bárbaros llegarán hoy día.
Y el emperador esperar recibir
a su jefe. Y más aún ha preparado
un pergamino para dárselo. Allí
le escribió muchos títulos y nombres.

-¿Por qué nuestros dos cónsules y los pretores salieron
hoy con sus togas púrpuras, bordadas;
por qué se pusieron brazaletes con tantos amatistas,
y anillos con magnificas, brillantes esmeraldas;
por qué toman hoy día valiosísimos bastones
en plata y oro espléndidamente labrados?
Porque los bárbaros llegarán hoy día
y tales cosas deslumbran a los bárbaros.
-¿Por qué tampoco los valiosos oradores no acuden como siempre
a pronunciar sus discursos, a decir sus cosas?
Porque los bárbaros llegarán hoy día;
y los aburren las elocuencias y las arengas.
-¿Por qué comenzó de improviso esta inquietud
y confusión? (Los rostros qué serios que se han puesto.)
¿Por qué rápidamente se vacían las calles y las plazas
y todos regresan a sus casas pensativos?
Porque anocheció y los bárbaros no llegaron.
Y unos vinieron desde las fronteras
y dijeron que bárbaros ya no existen.

Y ahora qué será de nosotros sin bárbaros.
Los hombres esos eran una cierta solución.

Traducción del griego al castellano: Miguel Castillo Didier (chileno), Constantino Kavafis – Cien poemas

INEL BARBAR

Awaiting the Barbarians

— Why are we come together in the market place?
Barbarians are expected here to-day.
— Why in the Senate-house this inactivity —
why sit the Senators and do not legislate?
Because barbarians are to come to-day
What laws should they make now — the Senators?
Presently the barbarians will make laws.
— Why has our Emperor risen close upon the sun —
why is he waiting there, by the main city-gates,
seated upon the throne, — august, wearing the crown?

Because barbarians are to come to-day
And so the Emperor in person waits
to greet their leader. He has even prepared
a title-deed, on skin of Pergamus,
in favour of this leader. It confers
high rank on the barbarian, many names.

— Why do our consuls and the praetors go about
in scarlet togas fretted with embroidery
why are they wearing bracelets rife with amethysts,
and rings magnificent with glowing emeralds;
why are they holding those invaluable staffs
inlaid so cunningly with silver and with gold?
Because barbarians are to come to-day;
and the barbarians marvel at such things.
— Why come not, as they use, our able orators
to hold forth in their rhetoric, to have their say ?
Because barbarians are to come to-day;
and the barbarians have no taste for words.
— Why this confusion all at once, and nervousness:
(how serious of a sudden the faces have become):
why are the streets and meeting-places emptying,
and all the people lost in thought as they turn home?
Because the daylight fails, and the night comes,
but the barbarians come not. And there be
who from the frontier have arrived and said
that there are barbarians now at all.
And now what shall become of us without barbarians?
These people were in sooth some sort of settlement.

Translated by John Cavafy
(Poems by C. P. Cavafy. Translated, from the Greek, by J. C. Cavafy. Ikaros, 2003)

INEL ELISABETAN

Inel din perioada elisabetană, Londra

 

Waiting for the Barbarians

What are we waiting for, assembled in the forum?
The barbarians are due here today.

Why isn’t anything happening in the senate?
Why do the senators sit there without legislating?

Because the barbarians are coming today.
What laws can the senators make now?
Once the barbarians are here, they’ll do the legislating.

Why did our emperor get up so early,
and why is he sitting at the city’s main gate
on his throne, in state, wearing the crown?
Because the barbarians are coming today
and the emperor is waiting to receive their leader.
He has even prepared a scroll to give him,
replete with titles, with imposing names.
Why have our two consuls and praetors come out today
wearing their embroidered, their scarlet togas?
Why have they put on bracelets with so many amethysts,
and rings sparkling with magnificent emeralds?
Why are they carrying elegant canes
beautifully worked in silver and gold?
Because the barbarians are coming today
and things like that dazzle the barbarians.
Why don’t our distinguished orators come forward as usual
to make their speeches, say what they have to say?
Because the barbarians are coming today
and they’re bored by rhetoric and public speaking.
Why this sudden restlessness, this confusion?
(How serious people’s faces have become.)
Why are the streets and squares emptying so rapidly,
everyone going home so lost in thought?
Because night has fallen and the barbarians have not come.
And some who have just returned from the border say
there are no barbarians any longer.
And now, what’s going to happen to us without barbarians?
They were, those people, a kind of solution.

Translated by Edmund Keeley/Philip Sherrard
(C.P. Cavafy, Collected Poems. Translated by Edmund Keeley and Philip Sherrard. Edited by George Savidis. Revised Edition. Princeton University Press, 1992)

INEL CU GRANATE SI SMARALD

Inel de aur cu granate și smarald, , sec. IV-V, Gold  Griffin Collection

Waiting for the Barbarians

What are we waiting for, gathered here in the agora?
The barbarians are supposed to show up today.
Why is there such indolence in the senate?
Why are the senators sitting around, making no laws?
Because the barbarians are supposed to show up today.
Why should the senators trouble themselves with laws ?
When the barbarians arrive, they’ll do the legislating.
Why has our emperor risen so early this morning,
and why is he now enthroned at the city’s great gate,
sitting there in state and wearing his crown?
Because the barbarians are supposed to show up today.
And the emperor is waiting there to receive
their leader. He’s even had a parchment scroll
prepared as a tribute: it’s loaded with
all sorts of titles and high honors.
Why have our two consuls and praetors turned up
today, resplendent in their red brocaded togas;
why are they wearing bracelets encrusted with amethysts,
and rings studded with brilliant, glittering emeralds;
why are they sporting those priceless canes
the ones of finely-worked gold and silver?
Because the barbarians are supposed to show up today;
And such things really dazzle the barbarians.
Why don’t our illustrious speakers come out to speak
as they always do, to speak what’s on their minds?
Because the barbarians are supposed to show up today,
and they really can’t stand lofty oration and demagogy.
Why is everyone so suddenly ill at ease
and confused (just look how solemn their faces are) ?
Why are the streets and the squares all at once empty,
as everyone heads for home, lost in their thoughts ?
Because it’s night now, and the barbarians haven’t shown up.
And there are others, just back from the borderlands,
who claim that the barbarians no longer exist.

What in the world will we do without barbarians ?
Those people would have been a solution, of sorts.

Translated by Stratis Haviaras
(C.P. Cavafy, The Canon. Translated from the Greek by Stratis Haviaras, Hermes Publishing, 2004)

INEL CU SAFIRE, YORKInel cu safire, sec. VII-XI, Yorkshire Museum, York, Marea Britanie

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR/EL EURO COMO PANACEA UNITARIA

16 viernes Mar 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

casa europeană, euro, Grecia, Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană

EURO

MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR

Ideea unei Europe unite și omogene – Uniunea Europeană (UE) – își are rădăcinile apropiate în Piața Comună Europeană și cele imediate în Tratatul de la Maastricht din 1992. Până acum, aceste rădăcini s-au dovedit a fi insuficiente pentru a alimenta acest proiect pe cât de dificil, pe atât de ambițios.

Problema UE este că ideea motrice continuă să fie embrionară. Era evident că o Europă conștientă de faptul că, unită, avea mult de câștigat, iar învrăjbită, mult de pierdut, se bucura de consensul general, după cel de al doilea război mundial. Consensul era el general, dar, slăbuț. Nu numai că fiecare stat vedea unitatea în felul său, dar toate statele se arătau foarte reticente la ideea de a-și sacrifica, într-adevăr, suveranitățile lor pe altarul unei unități supranaționale.

Graba pentru a pune în practică proiectul unionist i-a determinat pe politicienii care promovau proiectul să vină cu fapte gata împlinite și să lase pentru mai târziu elaborarea unei filosofii a statului supranațional.

Și astfel, între conjuncturile favorabile ale lumii industriale și avantajele unei mari piețe bogate care aducea considerabile beneficii imediate, s-a născut o enormă entitate europeană, mai mult economică decât politică, însă căreia îi lipsea o concepție împărtășită asupra a ceea ce trebuia să fie un super-stat, dar, mai ales îi lipsea un manual pentru construcția unei asemenea entități politice.

În aceste condiții, era normal să apară crize de creștere și chiar de supraviețuire. Năzuința de a avea o mare piață a împiedicat să se vadă că  – adunând de-a valma în „casa europeană”, din motive politice, bogați și săraci, cinstiți și mai puțin cinstiți – nici nu se crea o piață solidă, și nici nu se construia o comunitate politică continentală. Prosperitatea generală de la sfârșitul secolului trecut a hrănit auto-amăgirea; Și cum banii prisoseau exact acolo unde lipsea consensul, la Maastricht s-a recurs și mai mult la capital pentru a ascunde lipsa unor idei clare și valabile în privința a ceea ce trebuia să se facă și cum trebuia să se facă.

Criza economică din Grecia a fost prima mare fisură care a arătat slăbiciunea unui proiect cu mulți bani, dar prea puțin cugetat.  Au urmat bulgarii și românii, care nu știu sau nu vor să termine cu corupția; polonezii și maghiarii care vor doar să fie comunitari, după ce au impus niște interese ultra-naționale; și a culminat cu fisurarea întregii concepții asupra pan-europenismului prin brexit-ul britanicilor.

Jean Claude JunckerJean Claude Juncker

Acest șirag de crize trebuia să-i fi îndemnat pe conducătorii comunitari să regândească bazele și structurile super-statului. Însă, se pare că la Bruxelles nu se practică ideea de a învăța din greșelile proprii, iar acum, Jean Claude Juncker, președintele, pe final de mandat, al Comisiei Europene, a propus fuga înainte: să intre, pentru a forma parte din zona euro, toate țările membre care încă nu aparțin uniunii monetare, deoarece, în felul acesta, – spune Juncker – având o monedă comună, vor fi conștienți și de interesele lor comune.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 ***

UE 1

EL EURO COMO PANACEA UNITARIA

La idea de una Europa unida y homogénea – la Unión Europea (UE) – tiene sus raíces próximas en el Mercado Común Europeo y las aún más próximas, en el Tratado de Maastricht de 1992. Hasta ahora, estas raíces se han mostrado insuficientes para alimentar tan difícil como ambicioso proyecto.

El problema de la UE es que la idea motriz sigue siendo embrionaria. Era evidente que una Europa consciente de que unida tiene mucho que ganar y enfrentada, mucho que perder gozaba de un consenso general tras la II Guerra Mundial. El consenso era general, pero tibio. No sólo que cada Estado veía la unidad a su manera, sino que todos los Estados se mostraban muy reacios a sacrificar realmente sus respectivas soberanías en aras de un ente supranacional.

Las prisas por poner en marcha el proyecto unionista determinaron a los políticos que promovían el proyecto a ir estableciendo hechos consumados y dejar para más adelante la elaboración de una filosofía del Estado supranacional.

Y así, entre que las coyunturas del mundo industrial eran favorables y las ventajas de un gran mercado rico rentaban grandes beneficios de inmediato, fue naciendo un enorme ente europeo más económico que político y sin apenas un concepto compartido de lo que era un súper Estado y mucho menos, un manual de construcción de semejante ente político.

UE 2Union Europea

En estas condiciones era forzoso que surgieran crisis de crecimiento y hasta de supervivencia. Las ansias de un gran mercado impidieron ver que así – juntando en la “casa europea” por motivos políticos a ricos y pobres, honrados y menos honrados – ni se creaba un mercado sólido, ni se construía una comunidad política continental. La bonanza general de finales del siglo pasado alimentó el autoengaño; Y como dinero sobraba donde ya escaseaban los consensos, en Maastricht se recurrió aún más al capital para ocultar la falta de unas ideas claras y válidas de lo que había que hacer y cómo.

La crisis económica griega fue la primera gran grieta que mostró la endeblez de un proyecto con mucho dinero y poca reflexión. Siguieron búlgaros y rumanos, que no saben o no quieren erradicar la corrupción; polacos y húngaros que sólo se avienen a ser comunitarios después de imponer intereses ultra nacionales; y ha culminado el resquebrajamiento de todo el concepto pan europeísta con el brexit de los británicos.

Este rosario de crisis parece que debería haber impulsado a los dirigentes comunitarios a repensar las bases y estructuras del súper Estado. Pero, eso de aprender de los propios errores tampoco parece practicarse en Bruselas y ahora Jean Claude Juncker, el presidente saliente de la Comisión, propuso la huida hacia delante: Que entrasen ya a formar parte del € todos los países miembro que aún no pertenecen a la unión monetaria, porque así – sugiere Juncker – al tener una moneda común serán conscientes de los intereses comunes.

UE 3Estados miembros y Estados candidatos

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

 

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

PARADOXURI COMUNITARE/PARADOJAS COMUNITARIAS

26 martes Dic 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

brexit, Bruxelles, Grecia, Polonia, România, Ungaria, Uniunea Europeană

UE

PARADOXURI COMUNITARE

Privind mai atent actualitatea comunitară vom descoperi existența unui mare paradox: Uniunea Europeană (U.E.) se fisurează în Occident – brexit-ul -, în timp ce în Est, conviețuirea se înțepenește. Polonia, Ungaria, România, – pentru a menționa cazurile cele mai recente – sfidează valorile occidentale de bază (de la solidaritatea umanitară, până la independența justiției) fără ca, până în prezent, să sufle cineva ceva despre vreo conviețuire imposibilă.

Motivele acestei tăceri sunt evidente. La Bruxelles nu vrea nimeni să recunoască vreun eșec, în timp ce marea majoritate a fostelor țări comuniste admise în U.E. nu vor să renunțe la foloasele economice pe care le au de pe urma faptului că sunt membre ale clubului țărilor bogate de pe continent.

Oricât s-ar păstra tăcerea, totuși, eșecul este evident. Iar, până la un punct, este chiar inevitabil. Și aceasta, deoarece scopul U.E. este crearea unui spațiu de conviețuire comună. Din păcate, proiectului s-a dorit să i se aplice un model strict comercial, cel al Pieței Comune Europene (P.C.E.), care crea exact acest lucru – o piață supranațională –, bazată pe o comunitate de interese și pe o similitudine de mentalități.

Prosperitatea generată de P.C.E. i-a orbit cu strălucirea ei pe liderii care au vrut să vadă în această construcție o formulă universal valabilă. La nimic nu au servit observațiile făcute de generalul de Gaulle că această idee era irealizabilă (ca alternativă el propunea o „Europă a patriilor”) și că admiterea Marii Britanii era mai dificilă decât sforțarea munților pentru a naște, sau că extinderea meridională – Spania, Grecia și Portugalia – se putea justifica doar politic, întrucât economic era foarte riscantă … după cum s-a văzut când a avut loc ultima criză financiară în Grecia.

BREXIT

Bogăția marilor națiuni comunitare a permis ascunderea inconvenientelor economice ale succesivelor extinderi ale P.C. E. Iar, ceea ce nu se putea ascunde se minimaliza ca importanță, tocmai pentru a menține în picioare un proiect politic ambițios.

Însă, nimic nu poate ascunde diferențele de mentalități, deoarece acestea sunt trăsături de identitate, atât la nivel individual, cât și național. Și astfel, englezii au preferat să fie mai degrabă englezi decât comunitari, chiar cu riscul de a pierde din nivelul de viață. Iar europenii din Est nu pot sau nu vor să-și asume valorile morale și politice ale lumii occidentale. Dar totuși, față de Marea Britanie au avantajul că nu pierd veniturile care le sosesc de la Bruxelles, deoarece U.E. nu a prevăzut în statutele ei și procede de excludere…

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

UE 2

Sede de la Unión Europea en Bruselas, Bélgica

PARADOJAS COMUNITARIAS

Una segunda mirada a la actualidad comunitaria resalta una gran paradoja: La Unión Europea (U.E.) se resquebraja por occidente – el brexit -, pero la convivencia se ha encallado en oriente. Polonia, Hungría, Rumanía, – para citar sólo los casos más recientes – desafían valores occidentales básicos (desde la solidaridad humanitaria hasta la independencia de la justicia) sin que, por ahora, nadie diga o susurre nada sobre una convivencia imposible.

VIKTOR ORBANViktor Orban, primer ministro de Hungria, adepto de un Estado iliberal

Las razones de este silencio son evidentes. En Bruselas nadie quiere confesar un fracaso y la inmensa mayoría las naciones excomunistas incorporadas a la U.E. no quiere renunciar a los beneficios económicos que les supone la pertenencia al club de los países ricos del Continente.

Pero, por mucho que se silencie, el fracaso sigue siendo innegable. Y hasta cierto punto, inevitable. Y ello, porque la meta de la U.E. es la creación de un espacio de convivencia común. Desgraciadamente, se quiso aplicar al proyecto un modelo estrictamente comercial, el del Mercado Común Europeo (MCE) que creaba exactamente esto – un mercado supranacional –, basándose en una comunidad de intereses y una similitud de mentalidades.

La bonanza generada por el M.C.E. deslumbró, cegó, a sus dirigentes que quisieron ver en su planteamiento una fórmula de validez universal. No sirvió de nada que el general de Gaulle avisara de que semejante idea era irrealizable (él proponía cómo alternativa una “Europa de las patrias”) y que el ingreso de Gran Bretaña fuera más difícil que el parto de los montes o que la ampliación meridional – España, Grecia y Portugal – sólo se pudiera justificar políticamente, ya que económicamente era arriesgadísima… cómo se ha visto en la última crisis financiera griega.

DRAGNEA TĂRICEANULos presidentes de las dos cámaras del Parlamento rumano, Călin Popescu Tăriceanu y Liviu Dragnea

La riqueza de las grandes naciones comunitarias permitía ocultar los inconvenientes económicos de las sucesivas ampliaciones del M.C.E. Y lo que no se podía ocultar, se minimizaba con tal de mantener en pie un proyecto político ambicioso.

Pero no hay nada que pueda ocultar las diferencias de mentalidad porque éstas son señas de identidad, sea a nivel individual o nacional. Y así, los ingleses han preferido ser más ingleses que comunitarios aun a riesgo de perder nivel de vida. Y los europeos del Este no pueden y no quieren asumir los valores morales y políticos del mundo occidental. Sólo, con la ventaja sobre Gran Bretaña, de que no se juegan los ingresos bruselenses porque la U.E. no ha previsto en sus estatutos procedimientos de expulsión…

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC

11 lunes Dic 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Alexis Tsipras, Cipru, Erdogan, Grecia, Procopis Pavlopulos, Tratatul de la Lausanne, Turcia

ERDOGAN PROCOPIS 1

Turcia va fi întotdeauna Stăpâna jocului – este concluzia nerostită a vizitei președintelui Erdogan în Grecia.

Vizita oficială pe care a făcut-o pe 7 și 8 decembrie președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Grecia  a fost considerată istorică.

Și nu doar pentru că au trecut 65 de ani de când un președinte turc, Celal Bayar, a vizitat ultima oară Atena, în anul 1952.

A fost, într-adevăr, istorică pentru că Atena și Ankara au arătat că-și doresc, sincer, să-și relanseze relațiile amenințate mai tot timpul de provocările „nevinovate” ale Ankarei.

Dar, mai ales, istorică pentru că a fost o vizită cu dueluri: președintele turc și-a încrucișat spada, pe rând, cu omologul său Procopis Pavlopulos și cu premierul Alexis Tsipras.

Comentatorii politici au spus că așa ceva nu s-a mai văzut: cei trei bărbați politici s-au înfruntat cu eleganță, dar fără menajmente. Au abandonat frazele politicoase, diplomatice și protocolare și și-au împărtășit pe față… nemulțumirile !

Prima monomahie a avut-o președintele turc cu omologul său elen, care a decis să poarte discuțiile fără menajamente. A doua monomahie a avut-o cu premierul Tsipras care, vrând-nevrând, a trebuit să urmeze exemplul președintelui său.

ERDOGAN TSIPRAS 1

De ce o vizită cu dueluri ?

Pentru că așa și-a dorit-o Recep Tayyip Erdogan: el „și-a început vizita” chiar în ajunul ei, cu un interview incendiar, acordat la Ankara, canalului grec de televiziune SKAI. Incendiar pentru că declara că, odată ajuns la Atena, va cere „actualizarea” … de la A la Z (!) a tratatului de pace de la Lausanne din 1923, un tratat semnat de 11 țări, printre care Japonia și România…

… cel mai important tratat pentru Grecia și Turcia, ca unul care le-a stabilit granițele, după destrămarea Imperiului Otoman, și care a permis un schimb important de populații ( foarte multe familii de turci au plecat în  Turcia, și, în schimb, numeroși greci au venit din Turcia în Grecia).

Președintele grec Procopis Pavlopulos, care l-a primit pe omologul său turc la Palatul Prezidențial, cel mai probabil revoltat de interview, a început convorbirile intrând direct în subiect spunând că „Tratatul de la Lausanne nu are nevoie nici de revizuire, nici de actualizare” ! Și astfel, aproape toate discuțiile vizitei s-au purtat, până la urmă, în jurul acestui Tratat, care a fost o surpriză mai mult decât neplăcută pentru partea greacă.

Presa din Grecia a numit întâlnirea celor doi președinți un skandenberg sau bras de fer  diplomatic.

Totuși, deși Tratatul de la Lausanne a aprins spiritele pe tot parcursul vizitei,  tot el a făcut ca cele două părți să-și exprime, pentru prima dată public, în fața camerelor, cu sinceritate, neprotocolar, nemulțumirile pe care le au una față de cealaltă.

Din păcate, această vizită a fost un răsunător eșec, întrucât pozițiile președintelui Turciei s-au dovedit inflexibile și atitudinea sa a fost provocatoare, cu un președinte Erdogan practicând cu voluptate ironia tragică. Și, probabil, ea a tensionat în loc să detensioneze relațiile turco-elene.

ERDOGAN TSIPRAS 3

În ce privește discuțiile, urmate de o conferință comună de presă, pe care domnul Erdogan le-a avut cu premierul Tsipras, ele au fost tot un bras de fer . Iată care au fost temele lor principale și pozițiile celor doi:

  1. Tratatul de la Lausanne.

Toate convorbirile de la Atena n-au fost, de fapt, altceva decât răspunsuri la declarațiile domnului Erdogan cu privire la necesitatea actualizării, aducerii la zi, a Tratatului de la Lausanne,

Astfel, premierul Tsipras i-a răspuns președintelui turc că „numai după ce Turcia va deveni membru al UE ar putea fi posibilă o „actualizare”, și nu a întregului Tratat, ci numai a câtorva teme și numai pe baza dreptului european. El a numit Tratatul „piatra de temelie a relațiilor celor două țări” și a afirmat că este nenegociabil ! La rândul său, președintele turc a declarat că dorește actualizarea lui nu pentru că „a pus ochii pe integritatea teritorială a vreunei țări sau unei țări vecine”, ci „pentru că există câteva probleme nerezolvate, rămase în suspensie”.

Şi totuşi preşedintele Erdogan a spus despre Lausanne, în interview-ul pe care l-a dat ziariştilor turci în avionul cu care se întorcea la Ankara, că a abordat această temă în interview-ul pentru SKAI din ajunul vizitei numai pentru că canalul grec de televiziune i-a adresat o întrebare despre Tratat.

„Cred că răspunsul pe care l-am dat în interview-ul meu pentru televiziunea grecească (SKAI-n.n.) înaintea vizitei, la întrebarea lor despre Lausanne, a provocat nelinişte. S-a creat împresia că Turcia râvnește la teritoriile Greciei. Dar eu nu am spus niciodată aşa ceva. Noi nu râvnim teritoriile nimănui. Eu doar am răspuns la întrebarea care mi s-a pus în legătură cu Lausanne și am spus că „dacă trebuie, se poate face şi o actualizare”. De altfel, Tratatul de la Lausanne nu este un Tratat între Turcia şi Grecia. Şi am şi explicat asta acolo (la Atena-n.n.). Lausanne este un Tratat detaliat care implică şi alte ţări… Eu cred că, dacă trebuie, poate foarte bine să fie schimbat. Asta cred eu. Dumneavoastră puteţi să nu fiţi de acord. Preşedintele grec este de părere că astfel de acorduri nu pot fi amendate. (…) Dar mi se pare că subiectul a devenit un fel de obsesie”.

  1. Desele violări ale spațiului aerian și maritim grecesc.

Președintele Erdogan i-a răspuns premierului grec care s-a plâns de desele încălcări ale spațiilor aerian și maritim ale Greciei: „piloții noștri sunt tineri și entuziaști. Ofițerii îi tot avertizează și le tot spun să fie atenți… ” și și-a exprimat speranța că „de acum înainte nu vom mai asista la asemenea încălcări ale spațiului aerian”.

  1. Chestiunea cipriotă.

Președintele Erdogan crede că problema cipriotă a rămas nesoluționată timp de 43 de ani (!) doar pentru că comunitatea greco-cipriotă a refuzat să aplice „planul Annan” ! Plan care a fost supus unui referendum în cele două comunități abia în 2004 !

Ciudat este că el a declarat că Turcia este dispusă să lucreze alături de Grecia pentru găsirea unei soluții și, doar la o zi după această declarație, le spunea ziariștilor turci, în avionul care-l ducea acasă, că „eleno-ciprioţii nu încetează să vadă Ciprul ca pe o insulă grecească” şi că acesta este „un vis care nu se va realiza niciodată”.

În schimb, Alexis Tsipras arăta că Grecia vede o rezolvare a problemei prin reunificarea insulei și formarea unei Republici Federale a Ciprului, fără garanți și fără armate străine. O republică în care eleno-ciprioții și turco-ciprioții să trăiască în siguranță. El a adăugat că această soluție trebuie să se bazeze pe cadrul creat de secretarul general al ONU (Kofi Annan).  și că speră că și Turcia va fi de acord, ca să poată începe convorbirile cât mai curând posibil.

CIPRU

  1. Minoritatea musulmană din Grecia, dar minoritatea greacă din Turcia.

Acesta a fost adevăratul scop, nerostit însă, al deplasării domnului Erdogan în țara vecină ! El s-a aflat în cea de-a doua zi vizitei sale, la Komotini, în Tracia de Vest, unde există o numeroasă comunitate de turci și un consulat al Turciei…

… o comunitate pe care statul grec refuză s-o recunoască ca turcească, numind-o musulmană, pe considerentele că, în Grecia, nu există minorități naționale (cea aromână, în treacăt fie spus, este chiar foarte numeroasă) ci doar minorități religioase și că „în minoritatea musulmană din Tracia de Vest se regăsesc turci, pomaci (slavi islamizați-n.n.) și rromi”.

Domnul Erdogan a profitat de faptul că partenerii săi greci de discuții, simțindu-se provocați, au dat cărțile pe față și le-a dat și el. Concret, în convorbirea sa cu premierul Tsipras și la conferința de presă comună și-a enumerat toate reproșurile la adresa Greciei în legătură cu starea turcilor din Tracia. Și a spus că, în timp ce Turcia are grijă de cei 10.000 de greci de pe teritoriul ei, Grecia îi neglijează și îi discriminează pe cei 100.000 de turci din Tracia. Iată principalele sale plângeri:

a.Statul grec nu permite minorității musulmane să-și aleagă marele muftiu, ci desemnează el unul.

„Vedem că (în Grecia-n.n.) marele muftiu este un funcționar public numit, iar Tratatul de la Lausanne prevede că muftiul trebuie să fie ales. În Turcia, Patriarhul Ecumenic este ales de Sfântul Sinod și Sfântul Sinod trebuie să aibă un anumit număr de membri ca să poată alege Patriarhul Ecumenic. Când membrii Sfântului Sinod s-au împuținat i-am trimis un mesaj Patriarhului (Ecumenic-n.n.) și i-am spus Dați-mi numele unor mitropoliţi cărora să le dăm cetățenia turcă ca să poată deveni membri ai Sinodului. De la 7 câți mai erau, după propunerile făcute de Patriarhul Ecumenic Sfântul Sinod are acum 17 membri, încât va putea alege noul Patriarh. În Tratatul de la Lausanne exista prevederea ca atunci când se deplasează în străinătate Patriarhul Ecumenic trebuie să aibă aprobarea și învoirea eparhului Fanarului. Noi am desființat-o” !

„Este important să se aplice drepturile pe care le prevede Tratatul de la Lausanne pentru minorităţi. Dar, vedem că alegerea muftiului, deşi se discută de ani buni, rămâne încă o problemă nerezolvată. (…) Ce să mai spun despre moscheea din Atena ? (…) Nici nu seamănă a moschee ! Nici minarete nu are. În cultura noastră, moschee fără minarete e ceva de neconceput … aşa cum de neconceput ar fi o biserică fără clopote”.

b.Tracia Occidentală este mult mai săracă decât restul Greciei.

Președintele turc a  afirmat că există o prăpastie între veniturile Traciei Occidentale, de 2.500 de euro pe cap de locuitor, și veniturile înregistrate în restul Greciei, de 15.000 de euro pe cap de locuitor.

Iar premierul elen a răspuns că Sfânta Sofia – simbolul Ortodoxiei – este pe cale să devină din nou moschee, de vreme ce acolo se ține rugăciunea de vineri a musulmanilor, asta în timp ce geamiile din toată Grecia sunt restaurate.

Cât despre vizita sa în Komotini, Tracia, președintele Erdogan s-a aflat la moscheea Kirmahalle pentru rugăciunea de vineri, și la liceul cu gimnaziu Celal Bayar unde a avut loc chiar un mic incident diplomatic.

Domnul Erdogn s-a adresat, neoficial, mulțimii care l-a întâmpinat la Celal Bayar cu cuvintele: „Sunteți cetățeni ai Greciei și trebuie să lucrați pentru binele ei” și „Grecia datorează multe Turciei precum și Turcia datorează multe Greciei” și că Turcia este o țară democrată și laică…

        … aceasta după ce secretarul de stat în Ministerul elen de Externe Iannis Amanatidis a refuzat, la început, să-i dea președintelui turc microfonul pentru a vorbi mulțimii adunate în curtea școlii, spunându-i că în protocolul stabilit cu mult înainte nu era prevăzut niciun discurs la liceu.

Și pentru că tot a primit un microfon, domnul Erdogan a spus mulțimii de … minoritari musulmani (sintagmă care apare în toată presa greacă): „Grecia este vecinul nostru și Turcia este vecinul Greciei. Între Turcia și Grecia există 150 de probleme” (!) adăugând: „voi, concetățenii mei (!), sunteți o punte între Turcia și Grecia, așa vă vedem”.

ERDOGAN KOMOTINI 3

ERDOGAN KOMOTINI 2

ERDOGAN KOMOTNI 1

Se pare că nu așa văd lucrurile grecii din cartierul turcesc din Komotini care au însemnat casele vecinilor lor musulmani cu cruci și care au răspândit în ajunul vizitei la Komotini fluturași pe care scria: Gândește-te bine. Erdogan pleacă, tu însă vei fi și mâine aici/Σκέψου ξανά. Ο Ερντογάν θα φύγει, εσύ όμως θα είσαι και αύριο εδώ.

În ciuda atmosferei tensionate în care au avut loc convorbirile, n-au lipsit declaraţiile de bune intenţii. De pildă, Grecia i-a propus Turciei să deschidă un nou capitol în relaţiile bilaterale, un capitol – a subliniat domnul Tsipras – „care nu trebuie să se întemeieze pe provocări… ci pe un efort constant de a construi punţi”…

… pentru că … „dacă nu veţi accepta, vor avea de suferit popoarele noastre, regiunea noastră şi desigur, relaţiile dintre Grecia şi Turcia, dar şi cele dintre UE şi Turcia”.

„Vă chem să deschidem un nou capitol în relaţiile noastre, un capitol care să se bazeze nu pe suspiciune reciprocă şi pe provocările care sunt atât de uşor de făcut, ci pe zidirea unor punţi așezate pe temelii solide, pe respectul reciproc şi pe solidaritate” – a spus Alexis Tsipras.

La rândul său preşedintele Procopis Pavlopulos l-a asigurat pe omologul său turc că „lucrurile care ne unesc sunt mai multe decât cele care ne despart”.

Iar răspunsul președintelui turc a fost: „scopul vizitei mele este o construire diferită a viitorului prin unitate, cooperare şi solidaritate”.

Ar fi bine să fie așa, spun analiștii, dar cam greu de crezut, având în vedere că, pe tot parcursul vizitei, el n-a făcut altceva decât să provoace la tot pasul, neferindu-se să arate că Turcia va fi întotdeauna stăpâna jocului.

ERDOGAN AVION

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR   ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?

07 jueves Dic 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Ankata, Atena, democrație, Erdogan, Grecia, puci, Tsipras, Turcia

ERDOGAN - PAVLOPULOSRecep Tayyip Erdogan și Procopis Pavlopulos, Atena, 7 decembrie 2017. Sursa: Kathimerini

Minoritatea turcă sau minoritatea musulmană din Grecia ? Nodul gordian pe care Recep Tayyip Erdogan speră să-l taie la Atena.

Vizita oficială de două zile pe care a început-o astăzi președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Grecia este considerată de observatorii politici… istorică.

Și nu doar pentru că au trecut 65 de ani de când un președinte turc, Celal Bayar, a vizitat ultima oară Atena, în anul 1952.

Este istorică mai ales pentru că Atena și Ankara par să dorească sincer să-și îmbunătățească relațiile cu suișuri și coborâșuri: în 1996 se aflau în pragul unui război pentru ca în 1999 să înceapă o detensionare evidentă a relațiilor lor.

Recep Tayyip Erdogan, care, totuși, nu este la prima sa vizită în țara vecină, în care a fost în 2004 și în 2010, în calitate de prim-ministru, a răspuns, cu o oarecare întârziere, invitației pe care omologul său elen, Procopis Pavlopulos, i-a adresat-o, în mai anul acesta la cea de 25-a aniversare a Organismului de Cooperare Economică la Marea Neagră, la care Grecia și Turcia sunt membri fondatori.

Târziu, dar… a răspuns.

Și analiștii spun că a făcut-o ca să se apropie de UE prin mijlocirea Atenei, sperând  să scoată Turcia din izolarea la care a condamnat-o după măsurile dure pe care le-a luat împotriva oponenților lui, în urma tentativei eșuate de lovitură de stat din 15 iulie 2016. De asemenea, președintele Turciei ar încerca și să-și îmbunătățească relațiile tensionate cu unele țări europene.

ÎN CE DOMENII SUNT NEÎNȚELEGERI ?

Deși pregătirea vizitei a durat șapte luni, se pare că președintele Erdogan are de gând să răstoarne agenda convorbirilor.  În ajunul vizitei sale, a făcut declarații care au produs îngrijorare la Atena. El a dat miercuri seară un interview la Ankara canalului grec de televiziune SKAI în care a spus că va cere „actualizarea” Tratatului de la Lausanne din 1923… de la A la Z!

Tot aseară, premierului grec Alexis Tsipras i-a răspuns într-un interview cerut de agenția turcă de știri Anadolu că: Tratatul de la Lausanne este… intangibil.

Toată lumea se întreabă, cu îngrijorare, acum, de ce președintele turc cere revizuirea… în totalitate a unui tratat de pace care se aplică din 1923 și care a fost semnat de mai multe țări europene.  Cu îngrijorare, pentru că Tratatul de la Lausanne semnat de părintele Turciei moderne, Kemal Atatürk, a stabilit noile frontiere ale Turciei, după destrămarea Imperiului Otoman, în urma primului război mondial. Și, în al doilea rând, pe baza lui a avut loc un schimb de populații între Turcia și Grecia.

Să fie vreo legătură între această cerere de revizuire și faptul că mâine, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Republica Elenă, președintele Erdogan va vizita comunitatea musulmană (de fapt turcă !) din Tracia, provincia din Nordul Greciei unde trăiesc 100 de mii de musulmani ?

Sau cu granițele spațiului aerian și maritim al celor două țări asupra întinderii cărora conducătorii lor au păreri… diferite ?

Nu știm la ce schimbări se gândește domnul Erdogan, dar astăzi, în cursul discuției tête-à-tête avute cu omologul său elen Procopis Pavlopulos, la Palatul Prezidențial, a declarat că „în Tratatul de la Lausanne există chestiuni rămase în suspensie și care nu sunt bine înțelese”. „S-au schimbat multe în acești 94 de ani. Dacă ne apucăm să cercetăm toate temele, cred că toate părțile vor fi de acord că trebuie să se schimbe anumite lucruri” – a mai spus el referindu-se la Tratat. „Ați spus – i s-a adresat președintelui grec, – că în Tratatul de la Lausanne se vorbește despre o minoritate musulmană, dar Tribunalul European al Drepturilor Omului se referă la ea folosind cuvântul „turcească”. Trebuie să evaluăm condițiile în care trăiesc oamenii (aceia-n.n.) acolo” a continuat președintele turc, referindu-se expres la condițiile de viață ale musulmanilor din Tracia.

Evident, răspunsul președintelui elen a fost: Tratatul de la Lausanne nu are nevoie nici de revizuire, nici de actualizare !

Și, se pare că președintele Erdogan a a acceptat invitația de a vizita Grecia, mai întâi de toate, ca să susțină dreptul musulmanilor din vestul Traciei de a trăi conform drepturilor religioase consfințite prin Tratatul de la Lausanne. Concret, dreptul imamilor de a-și alege marele muftiu, drept pe  care autorităile grecești li-l refuză.

De fapt, domnul Erdogan a comis o mare greșeală cerând „actualizarea” Tratatului de la Lausanne. El nu dorește decât recunoașterea oficială, de către Grecia – cea mai veche democrație din lume ! – a comunității turcești de pe teritoriul ei.

Mai oportun și mai eficient ar fi fost să pună problema în termeni europeni: recunoașterea existenței minorităților naționale și a drepturilor pe care acestea le-ar avea, conform valorilor democrației de tip occidental. Din păcate, Grecia nu recunoaște că pe teritoriul ei ar exista minorități naționale. Și nici domnul Erdogan, nu e chiar european-europenist !

Deși purtărorii de cuvânt ai celor două guverne au declarat, în ajunul vizitei, că se așteaptă ca președintele Erdogan și premierul Alexis Tsipras să găsească soluții pentru problemele care le strică relațiile, realitatea pare să fie alta.

Suveranitatea asupra spațiului aerian (și Turcia a tot încălcat, în ultimii ani, spațiul aerian al Greciei), asupra platformei continentale, asupra insulelor nelocuite din Egeea și problema Ciprului, adică chestiunile spinoase rămase nerezolvate din timpul războiului rece, par departe de a fi soluționate.

Convorbirile de pace, de pildă, pentru Cipru, insula divizată din 1974, când Turcia a invadat și a anexat partea de nord, s-au întrerupt în iulie, anul acesta. Și e greu de crezut că se vor debloca cu ocazia acestei vizite și, mai ales, după declaraițile președintelui turc despre „actualizarea” Tratatului de la Lausanne. Chestiunea cipriotă, care este o prioritate majoră a Atenei, va fi din nou discutată în contextul în care, în ianuarie 2018, sunt programate alegeri prezidențiale în comunitatea greco-cipriotă.

Și, deși se vorbește despre o așteptată „updatare” esențială și o îmbunătățire spectaculoasă a relațiilor bilaterale, se pare, totuși, că există câteva obstacole. Printre ele, amânarea Atenei de a-i extrăda pe cei opt ofițeri turci care au evadat în Grecia, fugind cu un elicopter, după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 16. Ofițeri pe care Recep Tayyip Erdogan i-a acuzat de implicare în puciul de la Ankara. Ca ei mai sunt și alții aproape 1000 de turci, care s-au refugiat în Grecia fugind de epurările operate de șeful statului turc.

Premierul elen, deși declară că „puciștii turci nu sunt doriți în Grecia” nu-i presează, totuși, pe judecătorii care au refuzat, în ianuarie, extrădarea lor, blocând-o.

DAR, ÎNȚELEGERI ?

Există și domenii în care colaborarea eleno-turcă funcționează. În primul rând criza refugiaților. Cele două țări au dovedit că au gestionat bine, până acum, această criză, în cadrul acordului încheiat în martie 2016 între UE și Ankara, pentru stoparea fluxului de migranți spre Europa. Europa, pentru care această cooperare este vitală, urmărește cu sufletul la gură convorbirile pe care le are în aceste două zile președintele turc la Atena.

Deși cooperarea dintre Atena și Ankara în problema refugiaților a reușit să închidă ruta balcanică și să reducă drastic fluxul migratoriu în Marea Egee, situația taberelor de refugiați din insulele grecești din Egeea răsăriteană rămâne dramatică, iar premierul Tsipras speră să o rezolve discutând acum cu președintele turc.

Un al doilea domeniu în care Grecia și Turcia au dovedit că lucrează foarte bine este cel al proiectelor comune, cum ar fi noua linie de transport pe mare Salonic-Izmir (Smirna) și reluarea liniei feroviare Salonic-Istanbul.

Dar și domeniul investițiilor: se pare că există un interes deosebit al investitorilor turci pentru afacerile imobiliare, navale, în turism, în infrastructură și energie.

De altfel, după spusele premierului elen, lucrările la gazoductul TAP-TANAP progresează îmbucurător.

Cu toate acestea, primele impresii ale vizitei nu sunt, nici pe departe, mulțumitoare, cel puțin pentru partea greacă, de vreme ce observatorii spun că discuțiile dintre cei doi președinți, Erdogan și Pavlopulos, s-au desfășutat într-un climat…  apăsător !

Ce ne va arăta, oare, ziua de mâine, în privința rezultatelor concrete ale acestei vizite ? Va recunoaște Grecia, în sfârșit, existența minorităților de pe teritoriul ei ?

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

PARABOLELE LUI IISUS (XL) – EXORCIZAREA DE LA GADARA

20 viernes Oct 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

credință, Demeter, Dumnezeu, Eleusis, Evanghelie, Grecia, Iisus Hristos, Luca, Marcu, Matei, misterii, porc, religie

POSEDAT GADARA 3

Iisus NU a venit doar pentru oile rătăcile ale casei lui Israel

În această duminică, 22 octombrie, la liturghie se citește un fragment din Evanghelia după Luca (8, 26-39): exorcizarea unui gadarez care a devenit apostol al lui Iisus.

Iată textul:

Luca 8, 26-39: Și Iisus a tras la țărm în ținutul gadarenilor, care este pe malul celălalt, în fața Galileii. După ce a coborât pe uscat, I-a ieșit înainte un bărbat care era din cetate și care avea demon de ani buni, care umbla fără cămașă și care nu trăia în casă, ci în morminte. Văzându-L pe Iisus a strigat și s-a prosternat dinaintea Lui și cu voce mare I-a zis: ce ai Tu cu mine și ce am eu cu Tine, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui Prea-Înalt ? Mă rog Ție, nu mă chinui ! Iar Iisus i-a poruncit duhului necurat să iasă din om. Căci de mulți ani duhul necurat pusese stăpânire pe el și, deși legat cu lanțuri și cu obezi la picioare, sfărâma legăturile și se lăsa purtat de demon pe pustii. Și l-a întrebat Iisus : care ți-e numele și acela i-a răspuns: legiune, pentru că demoni mulți intraseră în el. Și L-a rugat să nu le poruncească să se ducă în prăpastie. Era acolo o turmă de porci, destul de mulți, ce păștea pe munte. L-au rugat demonii pe Iisus să le îngăduie să intre în porci și Iisus le-a îngăduit. Ieșind, așadar, demonii din om, au intrat în porci și toată turma s-a năpustit în prăpastie, în lac, și s-a înnecat. Văzând paznicii ce se întâmplase au fugit și au vestit în cetate și pe ogoare și oamenii au ieșit să vadă.Au venit la Iisus și aflându-l pe omul din care ieșiseră demonii, îmbrăcat cu cămașă, cumințit și întreg la minte, șezând la picioarele lui Iisus, s-au înfricoșat. Și cei care văzuseră le-au povestit cum scăpase posedatul de demoni. Și L-a rugat toată mulțimea din ținutul acela al gadarenilor să plece de la ei, pentru că spaimă mare îi cuprinsese. Și El, suindu-Se în barcă, S-a întors. Și bărbatul din care ieșiseră demonii se ruga de El să-l ia cu El, dar Iisus l-a zis să plece, spunându-i: întoarce-te la casa ta și povestește câte a făcut Dumnezeu pentru tine. Și acela a umblat prin toată cetatea vestind toate câte a  făcut Iisus pentru el.

Luca 8, 26-39: Καὶ κατέπλευσεν εἰς τὴν χώραν τῶν Γαδαρηνῶν, ἥτις ἐστὶν ἀντίπερα τῆς Γαλιλαίας. ἐξελθόντι δὲ αὐτῷ ἐπὶ τὴν γῆν ὑπήντησεν αὐτῷ ἀνήρ τις ἐκ τῆς πόλεως, ὃς εἶχε δαιμόνια ἐκ χρόνων ἱκανῶν, καὶ ἱμάτιον οὐκ ἐνεδιδύσκετο καὶ ἐν οἰκίᾳ οὐκ ἔμενεν, ἀλλ᾿ ἐν τοῖς μνήμασιν. ἰδὼν δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ ἀνακράξας προσέπεσεν αὐτῷ καὶ φωνῇ μεγάλῃ εἶπε· τί ἐμοὶ καὶ σοί, ᾿Ιησοῦ, υἱὲ τοῦ Θεοῦ τοῦ ὑψίστου; δέομαί σου, μή με βασανίσῃς. παρήγγειλε γὰρ τῷ πνεύματι τῷ ἀκαθάρτῳ ἐξελθεῖν ἀπὸ τοῦ ἀνθρώπου. πολλοῖς γὰρ χρόνοις συνηρπάκει αὐτόν, καὶ ἐδεσμεῖτο ἁλύσεσι καὶ πέδαις φυλασσόμενος, καὶ διαρρήσσων τὰ δεσμὰ ἠλαύνετο ὑπὸ τοῦ δαίμονος εἰς τὰς ἐρήμους. ἐπηρώτησε δὲ αὐτὸν ὁ ᾿Ιησοῦς λέγων· τί σοί ἐστιν ὄνομα; ὁ δὲ εἶπε· λεγεών· ὅτι δαιμόνια πολλὰ εἰσῆλθεν εἰς αὐτόν· καὶ παρεκάλει αὐτὸν ἵνα μὴ ἐπιτάξῃ αὐτοῖς εἰς τὴν ἄβυσσον ἀπελθεῖν. ἦν δὲ ἐκεῖ ἀγέλη χοίρων ἱκανῶν βοσκομένων ἐν τῷ ὄρει· καὶ παρεκάλουν αὐτὸν ἵνα ἐπιτρέψῃ αὐτοῖς εἰς ἐκείνους εἰσελθεῖν· καὶ ἐπέτρεψεν αὐτοῖς. ἐξελθόντα δὲ τὰ δαιμόνια ἀπὸ τοῦ ἀνθρώπου εἰσῆλθον εἰς τοὺς χοίρους, καὶ ὥρμησεν ἡ ἀγέλη κατὰ τοῦ κρημνοῦ εἰς τὴν λίμνην καὶ ἀπεπνίγη. ἰδόντες δὲ οἱ βόσκοντες τὸ γεγενημένον ἔφυγον, καὶ ἀπήγγειλαν εἰς τὴν πόλιν καὶ εἰς τοὺς ἀγρούς. ἐξῆλθον δὲ ἰδεῖν τὸ γεγονός, καὶ ἦλθον πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ εὗρον καθήμενον τὸν ἄνθρωπον, ἀφ᾿ οὗ τὰ δαιμόνια ἐξεληλύθει, ἱματισμένον καὶ σωφρονοῦντα παρὰ τοὺς πόδας τοῦ ᾿Ιησοῦ, καὶ ἐφοβήθησαν. ἀπήγγειλαν δὲ αὐτοῖς οἱ ἰδόντες πῶς ἐσώθη ὁ δαιμονισθείς. καὶ ἠρώτησαν αὐτὸν ἅπαν τὸ πλῆθος τῆς περιχώρου τῶν Γαδαρηνῶν ἀπελθεῖν ἀπ᾿ αὐτῶν, ὅτι φόβῳ μεγάλῳ συνείχοντο· αὐτὸς δὲ ἐμβὰς εἰς τὸ πλοῖον ὑπέστρεψεν. ἐδέετο δὲ αὐτοῦ ὁ ἀνήρ, ἀφ᾿ οὗ ἐξεληλύθει τὰ δαιμόνια, εἶναι σὺν αὐτῷ· ἀπέλυσε δὲ αὐτὸν ὁ ᾿Ιησοῦς λέγων·  ὑπόστρεφε εἰς τὸν οἶκόν σου καὶ διηγοῦ ὅσα ἐποίησέ σοι ὁ Θεός. καὶ ἀπῆλθε καθ᾿ ὅλην τὴν πόλιν κηρύσσων ὅσα ἐποίησεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς.

GADARAGadara (azi Umm Qais)

Suntem în Decapolis, o confederație de orașe pe care o crease Pompei când Israelul a intrat sub stăpânire romană, orașe în care evreii erau doar o mică comunitate ce trăia în mijlocul unei majorități de greci sau elenizate. Suntem în Gherghesa/Gherasa sau, după alții, în Gadara, orașe elenizate, unde se trăia ca în Grecia.

Gherasa se afla la o distanță de 60 km de Marea Galileii, iar Gadara la doar 9 km de ea. Deci, mai degrabă textul ne arată că Iisus se pregătea să intre în Gadara, nu în Gherasa.

Posedatul, un simplu vas locuit de demoni, trebuie că trăia în peșterile de lângă țărm, folosite de localnici drept morminte. Pe el îl alege Iisus pentru două lecții pe care le dă ucenicilor: le arată cum se face o exorcizare – și ucenicii vor face nenumărate apoi în numele Lui – și îi învață că Dumnezeu și Fiul Lui îi scapă, îi mântuiesc pe toți fiii lui Dumnezeu, de orice neam ar fi, cu toate că Iisus obișnuia să spună că „a venit doar pentru oile rătăcile ale casei lui Israel”.

Întâlnirea cu gadarezii în Gadara din Decapolis ca și cea cu femeia cananeană în Tir, în Fenicia, sunt provocări pentru ucenici: Iisus îi obișnuiește cu ideea că va exista un singur popor: cel creștin !

Pe de altă parte Iisus lasă în urma acestui episod un mesaj cât se poate de clar: vechii zei aveau să dispară, precum demonii, pentru că El urma să fie noul Zeu al unei noi umanități: creștinii.

Porcul era animalul sacru al Demetrei, zeița cerealelor și a fertilității în Grecia, iar Gadara era un oraș locuit de greci și de alte neamuri elenizate. Porcul se aducea jertfă la misteriile Demetrei (după modelul Misteriilor de la Eleusis, din Grecia) și jertfirea lui avea menirea de a aduce belșug, prosperitate, bunăstare unei cetăți grecești.

PORC ELEUSISStatuie  votivă  de marmură pentelică: porc; sanctuarul din Eleusis, perioada romană. Muzeul Arheologic din Eleusis, Grecia

Sigur,  la prima întâlnire, gadarezii trebuie că s-au mâniat, odată fiindcă Iisus i-a făcut să-și piardă turma de porci (erau acolo porcii tuturor ne-evreilor dați la… porcarul cetății) și, mai ales, pentru că, pentru ei, intrarea demonilor în porci era un sacrilegiu adus Demetrei. Și, poate cel mai rău lucru era faptul că un om valora mai puțin decât un porc ! Și putem vorbi și de o a treia lecție a lui Iisus: un om este mult mai prețios decât orice avere !

Zeci de ani mai târziu, probabil și Decapolis s-a umplut de creștini ! Și atunci porcul a rămas doar animalul sacru domestic al Anului Nou.

DEMETER 1Demeter  cu porc, figurină de teracotă, Atena, Grecia, aprox. 400 î. Hr., Cleveland Museum of Art

Iată cum descriu întâmplarea Marcu și Matei (care vorbește de doi posedați):

Marcu 5, 1-20: Și a venit Iisus pe malul celălalt al mării, în ținutul Gherghesenilor. Coborând El din barcă, I-a ieșit înainte, dintre morminte, un om cu duh necurat care-și avea sălaș în mormintele acelea și pe care nimeni nu-l putea lega cu lanțuri pentru că, de câte ori era legat cu lanțuri la mâini și obezi la picioare, le spărgea și le zdrobea și nimeni nu-l putea îmblânzi. Noapte și zi era fie în morminte fie în munți, strigând și tăindu-se în pietre. Văzându-L pe Iisus de departe a alergat la El și I s-a închinat, aruncându-I-se la picioare și, strigând cu voce mare, I-a zis: ce ai Tu cu mine și ce am eu cu Tine, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui Prea-Înalt ? Te rog, jură pe Dumnezeu că nu mă chinuiești ! Dar Iisus i-a răspuns: ieși duh necurat din omul (acesta) ! Și l-a întrebat: care-i numele tău și acela i-a răspuns: legiune este numele meu, pentru că suntem mulți. Și l-a rugat mult să nu-i trimită din țară. Și era acolo o turmă de porci, mare, ce păștea lângă munte. L-au rugat toți demonii, zicându-I: trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei. Și Iisus le-a dat voie. Ieșind toate duhurile cele necurate, au intrat în porci. Și s-au năpustit porcii, cu toată turma, de-a lungul țărmului înalt și prăpăstios și s-au aruncat în mare. Erau cam vreo două mii și s-au înnecat în mare. Cei ce păzeau porcii au fugit atunci și au vestit în cetate și pe ogoare și oamenii au ieșit să vadă ce se întâmpla. Vin ei la Iisus și se uită la omul care fusese posedat de demoni: îl văd șezând, îmbrăcat cu cămașă, cumințit și întreg la minte, el care avusese înainte o legiune întreagă, și s-au înfricoșat.  Și le-au povestit cei care văzuseră cum și ce se petrecuse cu posedatul și ce pățiseră porcii și ei au început să-L roage să plece din hotarele lor. Și suindu-Se Iisus în barcă, cel ce fusese în stăpânirea demonilor L-a rugat să-l lase să vină cu El, dar Iisus nu l-a lăsat, ci i-a spus: du-te acasă la tine și la ai tăi și povestește-le toate câte a făcut Domnul pentru tine și cum S-a îndurat de tine și acela a plecat și a vestit în Decapolis toate câte a făcut pentru el Iisus și toți se minunau.

Marcu 5, 1-20: ΚΑΙ ἦλθον εἰς τὸ πέραν τῆς θαλάσσης εἰς τὴν χώραν τῶν Γεργεσηνῶν. καὶ ἐξελθόντος αὐτοῦ ἐκ τοῦ πλοίου εὐθέως ἀπήντησεν αὐτῷ ἐκ τῶν μνημείων ἄνθρωπος ἐν πνεύματι ἀκαθάρτῳ, ὃς τὴν κατοίκησιν εἶχεν ἐν τοῖς μνήμασι, καὶ οὔτε ἁλύσεσιν οὐδεὶς ἠδύνατο αὐτὸν δῆσαι, διὰ τὸ αὐτὸν πολλάκις πέδαις καὶ ἁλύσεσι δεδέσθαι, καὶ διεσπάσθαι ὑπ᾿ αὐτοῦ τὰς ἁλύσεις καὶ τὰς πέδας συντετρῖφθαι, καὶ οὐδεὶς ἴσχυεν αὐτὸν δαμάσαι· καὶ διὰ παντὸς νυκτὸς καὶ ἡμέρας ἐν τοῖς μνήμασι καὶ ἐν τοῖς ὄρεσιν ἦν κράζων καὶ κατακόπτων ἑαυτὸν λίθοις. ἰδὼν δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν ἀπὸ μακρόθεν ἔδραμε καὶ προσεκύνησεν αὐτόν, καὶ κράξας φωνῇ μεγάλῃ λέγει· τί ἐμοὶ καὶ σοί, ᾿Ιησοῦ, υἱὲ τοῦ Θεοῦ τοῦ ὑψίστου; ὁρκίζω σε τὸν Θεόν, μή με βασανίσῃς. ἔλεγε γὰρ αὐτῷ· ἔξελθε τὸ πνεῦμα τὸ ἀκάθαρτον ἐκ τοῦ ἀνθρώπου. καὶ ἐπηρώτα αὐτόν· τί ὄνομά σοι; καὶ ἀπεκρίθη λέγων· λεγεὼν ὄνομά μοι, ὅτι πολλοί ἐσμεν. καὶ παρεκάλει αὐτὸν πολλὰ ἵνα μὴ ἀποστείλῃ αὐτοὺς ἔξω τῆς χώρας. ἦν δὲ ἐκεῖ ἀγέλη χοίρων μεγάλη βοσκομένη πρὸς τῷ ὄρει·  καὶ παρεκάλεσαν αὐτὸν πάντες οἱ δαίμονες λέγοντες· πέμψον ἡμᾶς εἰς τοὺς χοίρους, ἵνα εἰς αὐτοὺς εἰσέλθωμεν. καὶ ἐπέτρεψεν αὐτοῖς εὐθέως ὁ ᾿Ιησοῦς. καὶ ἐξελθόντα τὰ πνεύματα τὰ ἀκάθαρτα εἰσῆλθον εἰς τοὺς χοίρους· καὶ ὥρμησεν ἡ ἀγέλη κατὰ τοῦ κρημνοῦ εἰς τὴν θάλασσαν· ἦσαν δὲ ὡς δισχίλιοι· καὶ ἐπνίγοντο ἐν τῇ θαλάσσῃ. καὶ οἱ βόσκοντες τοὺς χοίρους ἔφυγον καὶ ἀπήγγειλαν εἰς τὴν πόλιν καὶ εἰς τοὺς ἀγρούς· καὶ ἐξῆλθον ἰδεῖν τί ἐστι τὸ γεγονός. καὶ ἔρχονται πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν, καὶ θεωροῦσι τὸν δαιμονιζόμενον καθήμενον καὶ ἱματισμένον καὶ σωφρονοῦντα, τὸν ἐσχηκότα τὸν λεγεῶνα, καὶ ἐφοβήθησαν. καὶ διηγήσαντο αὐτοῖς οἱ ἰδόντες πῶς ἐγένετο τῷ δαιμονιζομένῳ καὶ περὶ τῶν χοίρων. καὶ ἤρξαντο παρακαλεῖν αὐτὸν ἀπελθεῖν ἀπὸ τῶν ὁρίων αὐτῶν. καὶ ἐμβαίνοντος αὐτοῦ εἰς τὸ πλοῖον παρεκάλει αὐτὸν ὁ δαιμονισθεὶς ἵνα μετ᾿ αὐτοῦ ᾖ. καὶ οὐκ ἀφῆκεν αὐτόν, ἀλλὰ λέγει αὐτῷ· ὕπαγε εἰς τὸν οἶκόν σου πρὸς τοὺς σοὺς καὶ ἀνάγγειλον αὐτοῖς ὅσα σοι ὁ Κύριος πεποίηκε καὶ ἠλέησέ σε. καὶ ἀπῆλθε καὶ ἤρξατο κηρύσσειν ἐν τῇ Δεκαπόλει ὅσα ἐποίησεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ πάντες ἐθαύμαζον.

DEMETER 2Demeter și Persefona, basorelief de marmură, 340-320 î. Hr., Atena, Grecia aprox., Luvru

Matei 8, 28-34; 9, 1: Când Iisus a ajuns pe malul celălalt, în ținutul Gherghesenilor, I-au ieșit înainte doi oameni stăpâniți de demon, veniți dintre morminte, de care nu te puteai apropia căci erau tare sălbatici și din pricina cărora nimeni nu se mai încumeta să treacă pe drumul acela. Și iată că au strigat spunându-I: Ce avem noi cu Tine și Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu ? Ai venit aici înainte de vreme ca să ne chinuiești ? Și era undeva (mai) departe de ei o turmă de porci, mulți, ieșiți la păscut. Demonii Îl rugau pe Iisus zicând: dacă tot ne izgonești, lasă-ne să ne ducem în turma de porci. Iisus le-a răspuns: duceți-vă ! Și atunci ei, ieșind, s-au dus în turma de porci și iată că toată turma s-a năpustit pe țărmul înalt și s-a aruncat în mare și a pierit în ape. Iar paznicii au fugit și s-au dus în cetate și au (po)vestit toate (câte se întâmplaseră) cu oamenii aceia stăpâniți de demon. Și toată cetatea a ieșit să-L întâlnească pe Iisus și văzându-L L-au rugat să plece din hotarele lor. Și urcându-Se în barcă, a trecut marea pe malul celălalt și a venit în cetatea Lui (Capernaum).

Matei 8, 28-34; 9, 1:Καὶ ἐλθόντι αὐτῷ εἰς τὸ πέραν εἰς τὴν χώραν τῶν Γεργεσηνῶν ὑπήντησαν αὐτῷ δύο δαιμονιζόμενοι ἐκ τῶν μνημείων ἐξερχόμενοι, χαλεποὶ λίαν, ὥστε μὴ ἰσχύειν τινὰ παρελθεῖν διὰ τῆς ὁδοῦ ἐκείνης. καὶ ἰδοὺ ἔκραξαν λέγοντες· τί ἡμῖν καὶ σοί, ᾿Ιησοῦ υἱὲ τοῦ Θεοῦ; ἦλθες ὧδε πρὸ καιροῦ βασανίσαι ἡμᾶς; ἦν δὲ μακρὰν ἀπ᾿ αὐτῶν ἀγέλη χοίρων πολλῶν βοσκομένη. οἱ δὲ δαίμονες παρεκάλουν αὐτὸν λέγοντες· εἰ ἐκβάλλεις ἡμᾶς, ἐπίτρεψον ἡμῖν ἀπελθεῖν εἰς τὴν ἀγέλην τῶν χοίρων. καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὑπάγετε. οἱ δὲ ἐξελθόντες ἀπῆλθον εἰς τὴν ἀγέλην τῶν χοίρων· καὶ ἰδοὺ ὥρμησε πᾶσα ἡ ἀγέλη τῶν χοίρων κατὰ τοῦ κρημνοῦ εἰς τὴν θάλασσαν καὶ ἀπέθανον ἐν τοῖς ὕδασιν. οἱ δὲ βόσκοντες ἔφυγον, καὶ ἀπελθόντες εἰς τὴν πόλιν ἀπήγγειλαν πάντα καὶ τὰ τῶν δαιμονιζομένων. καὶ ἰδοὺ πᾶσα ἡ πόλις ἐξῆλθεν εἰς συνάντησιν τῷ ᾿Ιησοῦ, καὶ ἰδόντες αὐτὸν παρεκάλεσαν ὅπως μεταβῇ ἀπὸ τῶν ὁρίων αὐτῶν. ΚΑΙ ἐμβὰς εἰς πλοῖον διεπέρασε καὶ ἦλθεν εἰς τὴν ἰδίαν πόλιν.

DEMETER LESSINGDemeter, acompaniată de un porc, statuie de teracotă, aprox. 330 î. Hr., Luvru (foto Erich Lessing)

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR   ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI/CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN

02 jueves Mar 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Chipre, Cipru, Grecia, migranți, Nicosia, política migratoria

Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

migranti-cipru-1

CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI

Insula Cipru se află la „o azvârlitură de băț” față de Siria – 60 de mile marine, adică, ceva mai mult de 100 de km – și face parte din Uniunea Europeană (U.E.). Cu toate acestea, până acum, nu a fost asaltată de marea masă a migranților, care vor să ajungă în Europa cea bogată, pe rutele Mediteranei Orientale. În prezent, Cipru cu cei 1.200.000 de locuitori ai săi găzduiește doar câteva mii de refugiați în cele două tabere pentru migranți pe care le are.

Cifra aceasta redusă surprinde, dacă vom compara prețurile traficului cu persoane: pentru a aduce pe cineva din Orientul Mijlociu în Italia, traficanții cer 8.000 $ (ceva mai puțin, dacă ruta este cea a Balcanilor), în timp ce traseul Siria – Cipru nu depășește 2.000 $.

Via aceasta cipriotă ieftină nu este rezultatul ignoranței sau al vreunui capriciu migratoriu; ruta cipriotă este, în realitate o fundătură. Pe de o parte, insula aceasta nu face parte din grupul Schengen și, prin urmare, a veni în Cipru nu înseamnă acces spre națiunile comunitare care asigură o asistență generoasă.

Pe de altă parte, autoritățile de la Nicosia au învățat lecția insulelor grecești din Marea Egee, unde îngrămădirea migranților a făcut viața localnicilor și a refugiaților infernală. Astfel, au creat legi pentru a opri o avalanșă umană ca cele din insulele grecești din Marea Egee. Prestațiile sociale sunt sărăcăcioase, demersurile administrative pentru a recunoaște cererile de azil sunt lente și incredibil de restrictive – sunt aprobate  doar 10% dintre ele; la aceasta se mai adaugă și faptul că nu li se recunoaște dreptul la reunificare a familiei. Azilantul din Cipru nu are nicio șansă să-și aducă soția, copiii, frații sau părinții. În plus, în declarații  ne-oficiale, autoritățile cipriote  au spus, în repetate rânduri, că „…ar prefera ca migranții să fie creștini ortodocși…” Dar, imensa majoritate a refugiaților este musulmană!

Politica Nicosiei față de migranți a dat, până acum, rezultatele dorite, ajungându-se la situația extremă în care, dacă ambarcațiunile refugiaților ajungeau în porturi cipriote, aceștia  nu voiau, în ruptul capului, să coboare, astfel încât erau aduși pe uscat cu forța. Și totuși, începând cu ultimele luni ale anului trecut, numărul încercărilor de a intra ilegal pe insulă este în creștere. Cauza este, în mare măsură, umplerea până la refuz cu migranți a insulelor din Marea Egee, precum și prezența, în țările din Orientul Mijlociu, a unei mase imense de aspiranți săraci, care nu pot aduna între 5.000 $ și 8.000 $, cât este prețul unei călătorii clandestine spre Europa cea bogată. În aceste condiții, migranților și traficanților de ființe umane le vine bine chiar și „ruta dură” a migrării spre Cipru.

migranti-grecia-1Grecia, 2016

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Tenemos el privilegio de contar con la colaboración del periodista español y profesor de periodismo, VALENTIN POPESCU, columnista de primera magnitud y corresponsal, durante un cuarto de siglo, de LA VANGUARDIA  de Barcelona, en Bonn, R.F. de Alemania.

migranti-cipru-2

CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN

La isla de Chipre está a un tiro de piedra de Siria – 60 millas marinas, algo más de 100 kms. – y forma parte de la Unión Europea (U.E.), pero apenas ha sido asaltada hasta ahora por la masa de migrantes que pretenden entrar en la Europa rica por las rutas del Mediterráneo Oriental. Hasta la fecha, Chipre con sus 1.200.000 habitantes, sólo alberga a unos mil refugiados en sus dos campamentos de fugitivos.

Lo reducido de esta cifra resulta sumamente sorprendente si se comparan los precios del contrabando humano : llevar a una persona desde el Oriente Próximo a Italia ronda los 8.000 $ y (algo menos, si es al centro de la UE por la ruta de los Balcanes) en tanto que el trayecto Siria –  Chipre no sobrepasa los 2.000 $.

Naturalmente, este ninguneo de la vía chipriota no es fruto de ignorancia o caprichos migratorios; la ruta chipriota es en la práctica un callejón sin salida. Por una parte, la Isla no figura en el grupo Schengen y, por tanto, la entrada en ella no facilita en absoluto la llegada a las naciones comunitarias de asistencia social generosa.

Por otro lado, las autoridades de Nicosia han aprendido la lección de las islas griegas del Egeo, donde la acumulación de migrantes ha hecho la vida de indígenas y fugitivos una antesala del infierno. Así, han reformado su legislación para impedir un alud humano como el registrado en el Egeo. Las prestaciones sociales son magra;, los trámites administrativos para el reconocimiento de las solicitudes de asilo, lentas e increíblemente restrictivas – se aprueba alrededor del 10% de las demandas –; y, además, no se les reconoce a los fugitivos el derecho a la reunión familiar. Por ser asilado en Chipre no se tiene oportunidad alguna de traer, consortes, hijos, hermanos o padres. Y por si todo esto fuera poco, en declaraciones oficiosas, los gobernante chipriotas han dicho repetidas veces que de acoger a alguien, “…preferirían que los migrantes fuesen cristianos ortodoxos…”¡ Cuándo la inmensa mayoría de los fugitivos es musulmana !

La política migratoria de Nicosia ha dado hasta ahora los resultados apetecidos, llegándose al extremo de que en los casos en que sus barcos atracaban en los puertos chipriotas, los fugitivos se negaban a desembarcar y tenían que ser llevados a tierra a la fuerza. Pero desde los últimos meses del año pasado ha comenzado a crecer el número de intentos de entrada ilegal en la Isla. La causa es, en gran medida, el atasco migratorio en las islas del Egeo y también por la acumulación en los países del Oriente Próximo de una masa de aspirantes pobres – incapaces de reunir de 5.000 $ a 8.000 $, precio de un viaje clandestino a la Europa rica. En estas condiciones, a los migrantes y a los contrabandistas de seres humanos les sale a cuenta la “vía dura” de la migración por Chipre.

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

migranti-grecia-2Migrantes, Grecia, 2015

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….

22 sábado Oct 2016

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Grecia, SYRIZA, Tsipras

Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

Atunci, mi-a plăcut să promit; acum, pricep că nu se poate…

 GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!

tsipras-1

Recentul congres al partidului care se află la guvernare în Grecia – Syriza – nu va rămâne în Istorie și nici nu va schimba Istoria. Ce s-a trâmbițat cu această ocazie a fost  psalmodierea obișnuită a oamenilor politici care nu au nici programe de viitor și nici succese pe care să le explice.  Totuși, merită să-i acordăm puțină atenție, deoarece surprinde, în toată cruditatea ei, devenirea (devenirea, ca să nu spunem decăderea) avântului utopic, atunci când se confruntă cu realitatea politică.

În luna iulie a anului 2013 (când Syriza nu era decât acronimul – „Alianța partidelor radicale de stânga” – unui conglomerat de grupuscule politice)  propunerile și discursurile lui Tsipras, actualul șef al Guvernului grec, erau apocaliptice, absolutiste, ireductibile și de un marxism pe cât de rânced, pe atât de himeric.

tsipras-2

În acele momente cruciale, pentru a salva Grecia de la prăbușire (Grecia care a fost și a rămas cea mai îndatorată țară din Europa)  Tsipras și adepții săi etichetau programele de salvare ca fiind „atacuri capitaliste împotriva poporului grec” și refuzau să recunoască datoria externă a țării, pe lângă multe alte fraze răsunătoare, cu același mesaj și aceeași ură.

În 2016, după o guvernare de trei ani și cu ajutoare care au venit de peste tot (mai ales de la FMI și Banca Mondială) Syriza și Tsipras au renunțat la tiradele împotriva Angelei Merkel și a creditorilor, precum și la virulența discursurilor, pentru a vorbi la fel ca toată lumea… și pentru a se înțelege cu creditorii.

Și aceasta, deoarece, oricum am privi, am analiza sau am planifica lucrurile, unica ieșire posibilă din această situație  este o nouă iertare a datoriei Greciei.

Pe această temă, încă se mai discută, deoarece Germaniei îi vine foarte greu să renunțe la și mai mulți bani, în timp ce FMI nu mai crede în promisiunile Atenei de a înfăptui reforme, de a economisi și de a face investiții… și, pe bună dreptate, căci, în acest an, economia Greciei a coborât cu 1,3%. Clar, realitatea este că, dacă datoria nu se amână până în Ziua Judecății de Apoi, unica ieșire verosimilă este o nouă anulare a datoriei.

tsipras-3

Și, ca urmare, acum că Syriza și Tsipras sunt pe cale să obțină această nouă iertare, relația lor cu creditorii a dobândit o catifelare… versailleză.

Poate de aceea, dar și mai probabil, din motive ideologice care nu s-au schimbat la Atena din 2013, persistă ostilitatea comuniștilor greci față de Syriza.

Tsipras a încercat, atunci și de atunci încoace, să facă tot posibilul pentru a-și atrage colaborarea comuniștilor, dar nu a reușit să obțină decât  o perpetuare a antagonismului cu și mai multă asprime. Iar, dacă asprimea este la cote maxime, și formularea ei este pe măsură : cu aceeași dialectică veche de decenii, Syriza este acuzată că „a trecut de partea burgheziei social democrate…”

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

VALENTIN POPESCU

 ***

Tenemos el privilegio de contar con la colaboración del periodista español y profesor de periodismo, VALENTIN POPESCU, columnista de primera magnitud y corresponsal, durante un cuarto de siglo, de LA VANGUARDIA  de Barcelona, en Bonn, R.F. de Alemania.

Mucho me gustó lo imposible prometer; ahora, me percato de que lo imposible no puede ser…

DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….

tsipras-4

El reciente congreso del partido gubernamental griego – Syriza – ni pasará a la Historia ni mucho menos la modificará. Lo dicho allá fue el salmodiar habitual de los políticos que no tienen ni programas ni éxitos que explicar. No obstante, se merece un poco de atención porque retrata con toda crudeza el devenir (devenir, para no decir decaer ) de los ímpetus utópicos en su confrontación con la realidad política.

En julio del 2013, cuando Syriza no era más que el acrónimo (“Alianza de las izquierdas radicales”) de un conglomerado de grupúsculos políticos, sus propuestas y los discursos de Tsipras, el actual jefe del Gobierno griego, eran apocalípticos, absolutistas, irreductibles y de un marxismo tan rancio como quimérico. En aquellos momentos cruciales para salvar a Grecia de la bancarrota – era y es la nación más endeudada de Europa –, Tsipras y colegas tildaban los programas de rescate de “ataques capitalistas contra el pueblo heleno” y se negaban a reconocer las deudas exteriores del país, amén de un sinfín de frases altisonantes con el mismo mensaje y encono.

tsipras-5

En el 2016, tras tres años en el poder y nuevas ayudas económicas de todas partes (empezando por el Fondo Monetario Internacional (FMI) y el Banco Mundial), Syriza y Tsipras han abandonado las tiradas contra Ángela Merkel y demás acreedores, así como la virulencia oratoria, para hablar como todo el mundo…y entenderse con el mundo acreedor. Porque, se mire como se mire y se plantee como se plantee, la única salida posible es una nueva quita del montante de la deuda griega.

tsipras-6

Este paso se está discutiendo todavía porque a Alemania se le hace muy costa arriba renunciar a más dineros y el FMI se niega a seguir creyendo en las promeses atenienses de reformas, ahorros e inversiones…y no sin razón, ya que, este año, la economía griega ha descendido un 1,3%. Pero, la realidad es que si la deuda no se aplaza al día del juicio final, la única salida verosímil es una nueva quita. Y consecuentemente, ahora que Syriza y Tsipras han de conseguirlo, su trato con los acreedores se ha vuelto de un suave versallesco.

tsipras-7

Quizá por esto y, más probablemente, por motivos ideológicos, lo que no ha cambiado, desde en 2013 en Atenas, es la hostilidad de los comunistas griegos contra Syriza. Tsipras intentó, entonces y desde entonces, todo lo que pudo para ganarse la cooperación comunista, pero lo único que ha conseguido es que siga el antagonismo, pero con mucha mayor acritud que nunca. Y si la acritud es máxima, la formulación le va a la par : con la dialéctica estalinista de decenios atrás, acusan ahora a Syriza de “haberse pasado a la burguesía socialdemócrata…”

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

 

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...
← Entradas anteriores
Entradas recientes →

Suscribir

  • Artículos (RSS)
  • Comentarios (RSS)

Archivos

  • noviembre 2025
  • octubre 2025
  • septiembre 2025
  • julio 2025
  • mayo 2025
  • abril 2025
  • marzo 2025
  • septiembre 2024
  • julio 2024
  • marzo 2024
  • febrero 2024
  • enero 2024
  • diciembre 2023
  • noviembre 2023
  • octubre 2023
  • septiembre 2023
  • agosto 2023
  • julio 2023
  • junio 2023
  • mayo 2023
  • abril 2023
  • marzo 2023
  • febrero 2023
  • enero 2023
  • diciembre 2022
  • noviembre 2022
  • octubre 2022
  • septiembre 2022
  • agosto 2022
  • julio 2022
  • junio 2022
  • mayo 2022
  • abril 2022
  • marzo 2022
  • febrero 2022
  • enero 2022
  • diciembre 2021
  • noviembre 2021
  • octubre 2021
  • septiembre 2021
  • agosto 2021
  • julio 2021
  • junio 2021
  • mayo 2021
  • abril 2021
  • marzo 2021
  • febrero 2021
  • enero 2021
  • diciembre 2020
  • noviembre 2020
  • octubre 2020
  • septiembre 2020
  • agosto 2020
  • julio 2020
  • junio 2020
  • mayo 2020
  • abril 2020
  • marzo 2020
  • febrero 2020
  • enero 2020
  • diciembre 2019
  • noviembre 2019
  • octubre 2019
  • septiembre 2019
  • agosto 2019
  • julio 2019
  • junio 2019
  • mayo 2019
  • abril 2019
  • marzo 2019
  • febrero 2019
  • enero 2019
  • diciembre 2018
  • noviembre 2018
  • octubre 2018
  • septiembre 2018
  • agosto 2018
  • julio 2018
  • junio 2018
  • mayo 2018
  • abril 2018
  • marzo 2018
  • febrero 2018
  • enero 2018
  • diciembre 2017
  • noviembre 2017
  • octubre 2017
  • septiembre 2017
  • agosto 2017
  • julio 2017
  • junio 2017
  • mayo 2017
  • abril 2017
  • marzo 2017
  • febrero 2017
  • enero 2017
  • diciembre 2016
  • noviembre 2016
  • octubre 2016
  • septiembre 2016
  • agosto 2016
  • julio 2016
  • junio 2016
  • mayo 2016
  • abril 2016
  • marzo 2016
  • febrero 2016
  • enero 2016
  • diciembre 2015
  • noviembre 2015
  • octubre 2015
  • agosto 2015
  • julio 2015
  • junio 2015
  • mayo 2015
  • abril 2015
  • marzo 2015
  • febrero 2015
  • enero 2015
  • noviembre 2014
  • julio 2014
  • abril 2014

Categorías

  • ANTROPOLOGIA

Meta

  • Crear cuenta
  • Iniciar sesión

Blog de WordPress.com.

  • Suscribirse Suscrito
    • ghemulariadnei
    • Únete a otros 61 suscriptores
    • ¿Ya tienes una cuenta de WordPress.com? Inicia sesión.
    • ghemulariadnei
    • Suscribirse Suscrito
    • Regístrate
    • Iniciar sesión
    • Denunciar este contenido
    • Ver el sitio en el Lector
    • Gestionar las suscripciones
    • Contraer esta barra
 

Cargando comentarios...
 

    %d