• ACERCA DE NOSOTROS
  • ANUL NOU: DE PRIMĂVARĂ, DE TOAMNĂ ȘI DE IARNĂ
    • ANUL NOU (II) – ANUL NOU DE IARNĂ – ZEUL SOARE – MOȘ CRĂCIUN
  • ARTA ÎNALTEI BUCĂTĂRII
    • MIC DEJUN CU RODIE, ZMEURĂ ȘI MENTĂ
    • SPANACUL – SPIRITUL PERSAN AL VIEȚII
    • OMLETA – SPUMĂ DE OUĂ LA TIGAIE
    • CARTOFUL – TRUFA ANZILOR
    • BORCANUL FERMECAT CU CASTRAVEŢI MURAŢI
  • CĂLĂTORIILE ARIADNEI
    • BAPTISTERIUL DE LA MANGALIA
    • ÎNGHEȚATĂ CU DRAGOSTE… ÎN MANGALIA
  • CARMINA BURANA
    • CARMINA BURANA – Omnia sol temperat/Soarele pe toate le îmblânzeşte
  • CELE MAI FRUMOASE POEME
    • INFINITUL
    • Kemal – Manos Hatzidakis/Nikos Gațos
  • CELE MAI FRUMOASE POEME DE DRAGOSTE
    • APOSTOLUL PAVEL – IMNUL IUBIRII
    • Caballo Viejo – omagiu lui Simón Díaz
    • DANTE, Vita Nuova, IX
    • DE TE-AI PLICTISIT, O, DOAMNĂ…
    • JORGE LUIS BORGES – ÎNDRĂGOSTITUL
    • MICHELANGELO – RIME (9)
    • QUAND JE T΄AIME/CÂND TE IUBESC
    • RĂBDARE SĂ MAI AI, PUȚINĂ
    • SAN JUAN DE LA CRUZ – CÂNTĂRI ÎNTRE SUFLET ȘI MIRE
    • TU EȘTI OMUL MEU – PERISTERIS/MATSAS
    • UMBRA MEA ȘI CU MINE (POLIGONUL) – TSITSANIS/VIRVOS/GALANI
    • VERONICA FRANCO, TERZE RIME, III
    • MIKIS THEODORAKIS – 90 DE ANI
    • Imn, Baudelaire
    • SFÂNTUL IOAN AL CRUCII, LLAMA DE AMOR VIVA
    • ÎNDRĂGOSTITA, PAUL ELUARD
  • Chrétien de Troyes
    • Chrétien de Troyes – De Iubirea ce mă răpi pe mine, mie însumi, și mă prădui
  • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI 2022
    • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI I
  • EDITORIALES
    • NE CONDUC ELITE POLITICE ADMIRABILE !
    • SALVAȚI SOLDATUL DRAGNEA!!! – BRAND DE ȚARĂ
    • TABARNIA – IMAGINEA DIN OGLINDĂ
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI OCCIDENTALE II : UE ȘI REGATUL MAROCULUI
    • 8 MARTIE – ZIUA ÎMPOTRIVA FEMINICIDULUI ?
    • ALARMĂ DIN SPAȚIUL VIRTUAL CÂT „UN ATAC PEARL HARBOUR”
    • AMERICA FIRST – AMERICA MAI ÎNTÂI DE TOATE !
    • APOROFOBIA – CUVÂNTUL ANULUI 2017
    • BREXIT-TIXERB
    • CATALUÑA SAU CATALUNYA ?
    • CULTUL IMPUNITĂȚII ȘI…PURGATORIUL
    • DE CE RAMBLA, BARCELONA ?
    • GARDUL ÎL FAC EU, DAR, ÎL PLĂTEȘTI TU !
    • IERUȘALÁIM HABIRÁ – IERUSALIM CAPITALA
    • LECTURINA… DE ZIUA CĂRȚII
    • RADONUL – AMENINȚAREA TĂCUTĂ
    • SPANIA – COABITARE SAU… URĂ DE CLASĂ?
    • SPANIA – ÎNTRE COABITARE ȘI ABȚINERE
    • UE – MAREA BRITANIE: A FI, DAR, MAI ALES, A NU FI !
    • UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CUBA
    • VA FI ROMÂNIA DIN NOU MONARHIE ?
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI EUROPENE: UE ȘI SAHARA OCCIDENTALĂ
    • ACESTEA SUNT FRUNZELE MELE !
    • DONALD TRUMP… ȘI ZIUA HISPANITĂȚII/DONALD TRUMP Y… EL DÍA DE LA HISPANIDAD
    • SPAŢIUL EUROPEAN ŞI CEL… PARAEUROPEAN !
    • GORBACIOV ÎNSUȘI NE SPUNE CĂ NU ILESCU L-A UMILIT PE REGE ÎN 1990!
    • ISLAM ȘI ISLAMISM
    • REPUBLICA….. DIN REGAT !
    • DE 9 MAI…
    • El 9 de Mayo …
    • TENTAȚIA ABSOLUTISMULUI SAU SIMFONIA ÎNTREBĂRILOR
    • ALEP – GUERNICA SECOLULUI XXI
    • Opinia publică… ?! Oare ?
    • „Numai… lei, fără de ” !
    • BREXIT…ȘI NU PREA!
    • DÍA DEL LIBRO … SANCHO SIN RUCIO
    • ISLAM E ISLAMISMO
    • EL SINDROME TIMOSHENKO Y EL FINAL DE LA ERA PUTIN
    • SIDROMUL TIMOȘENKO ȘI SFÂRȘITUL EREI PUTIN
    • SINDROMUL IOHANNIS
    • „Fahrenheit 451” la Mosul
    • Noul președinte al Greciei, calul troian al lui Al. Tsipras
    • TURCIA A UMILIT RUSIA!
    • ¡TURQUÍA HUMILLÓ A RUSIA!
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • ACULTURAȚIE…CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE
    • ALEGERI ÎN GRECIA: MARELE PERDANT ESTE OMUL CARE A DESFIINȚAT RADIOTELEVIZIUNEA PUBLICĂ
    • HOLOCAUSTUL NUCLEAR … și elegantul domn Mihail Vanin!
    • LIVIU DRAGNEA … ȘI PRIMUL CERC
    • A gândi altfel ! sau инакомыслящий/inacomâsleașcii
    • GUCCI ȘI SCANDALUL MARMURELOR PARTENONULUI
  • EDITORIALES II
    • 10 AUGUST 2018 – GUVERNELE DRĂGNILĂ ȘI DĂNCILĂ
    • ALEGERILE DIN GRECIA – VOTUL MÂNIEI
    • ANGLICISME VECHI ȘI NOI
    • BALMIS – PRIMA EXPEDIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE VACCINARE
    • GRECIA – PRIZONIERĂ A DATORIEI EXTERNE
    • GRIPA SPANIOLĂ NU A FOST CHIAR…SPANIOLĂ !
    • HĂITUIREA BOSCHETARĂ ȘI CEA MECANIZATĂ
    • ILUZIA AUTOEXILULUI de Camelia Stănescu Ursuleanu
    • JUNE ALMEIDA – FEMEIA CARE A DESCOPERIT CORONAVIRUSUL
    • PROGRAMUL 3 – O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC
    • SOLDATUL SOVIETIC ELIBERATOR – UNEORI, A CĂUTAT ICOANE !
    • SPAȚIILE NAȚIUNII
    • SUNTEM SAU NU SUNTEM… ISRAELIENI ?
    • TAXA PE LĂCOMIE SE DOVEDEȘTE A FI PREA…LACOMĂ!
    • TRUMP ARUNCĂ TURCIA ÎN BRAȚELE UNIUNII EUROPENE
    • UNDE NE SUNT MELEȘCANII?
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA (I)
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA II – „SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ”
    • Ziua Internaţională a Limbii Greceşti
    • MATI – UN NOU POMPEII ?
    • ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?
    • VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și-a închis porțile
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim s-a deschis
    • Mircea Cărtărescu a primit premiul Formentor pentru Literatură 2018
  • EDITORIALES III
    • VA ȘTI PUTIN SĂ IASĂ DIN FUNDĂTURĂ?
  • EFEMERIDES
    • DAN URSULEANU – COMEDIA SALVEAZĂ ROMÂNIA/MEMORII
    • KAFKA ŞI PĂPUŞA CĂLĂTOARE
    • PANAIT ISTATI – ENRACINEMENT
    • VIAȚA LUI JULIEN TEMPLIERUL
    • ZIUA CĂRȚII – Ida Vitale, Uruguay
  • ESPERPENTO – FIŞE DE ROMAN
  • ETIMOLOGIAS I
    • AURUL – MATERIA DIVINĂ
    • ETIMOLOGII XI: A ÎNVĂȚA, A CÂȘTIGA, A PEDEPSI
    • ETIMOLOGII XII – A VINDECA – ADICĂ A RĂSCUMPĂRA DIN SERVITUTEA BOLII
    • ETIMOLOGII XIII – LUMEA SAU LOCUL CEL LUMINAT
    • ETIMOLOGII XIV: MEDIC – DOCTOR – IATROMANT
    • ETIMOLOGII XV – ÎNVIEREA – ÎNTOARCEREA LA VIAŢĂ SAU RIDICAREA DIN MORMÂNT
    • ETIMOLOGII XVI – APORIA SAU PROVOCAREA MINȚII PERPLEXE
    • PĂMÂNT – ȚARĂ – GLIE
    • POST – AJUN – PRIVEGHERE
    • PUSTA – CUVÂNT ROMÂNO-SLAV
    • ROST – A ROSTI – A SE ROSTUI
    • VATRĂ – ȚEST – CUPTOR
    • A CERE – A CUCERI – CUCERNIC
    • A VĂTĂMA SAU A LOVI DIN VOIA LUI DUMNEZEU
    • A VOI – A DORI – A POFTI
      • La hora de la verdad
    • AUGUST – AUGUR – AUTOR
    • IERT – ELIBEREZ – SUNT LIBER
    • Parlament – Parlement – Parliament
    • AMOR – DRAGOSTE – IUBIRE
    • LOGODNA – CUVÂNTUL DAT ȘI VREMEA CEA BUNĂ
    • SUFLET – SPIRIT – DUH
    • VINDECAT – SALVAT – MÂNTUIT
    • HAR ȘI EUHARISTIE
    • MAG – MAGISTER – MĂIESTRU
  • ETIMOLOGIAS II
    • ETIMOLOGII I – Dragostea-puterea atotțiitoare și stihia atotstăpânitoare
    • ETIMOLOGII II – RELIGIA – UN PERPETUU EXERCIȚIU DE PIETATE
    • ETIMOLOGII III – MARTIE – LUNA LUI MARTE
    • ETIMOLOGII IV – DE LA CALENDELE FEMEILOR LA RĂZBOIUL FEMEILOR DE 8 MARTIE
    • ETIMOLOGII IX – IUNIE – LUNA LUI IUNO
    • ETIMOLOGII V – APRILIE – LUNA LUI VENUS (I)
    • ETIMOLOGII VI – APRILIE – LUNA FLOREI (II)
    • ETIMOLOGII VII – MAI– LUNA ZEIȚEI MAIA
    • ETIMOLOGII VIII – PELERINUL … UN CĂLĂTOR DE PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI
    • ETIMOLOGII X – CINZECIMEA – POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – RUSALIILE
    • ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI
  • IORGOS SEFERIS – POEME
    • IORGOS SEFERIS – AGHIA NAPA I
  • Isaac Bashevis Singer
    • Yentl, băiatul de la ieșiva
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE
    • AMINTIRI URÂTE…/MALOS RECUERDOS…  
    • De la vorbe la fapte/Del dicho al hecho
    • Mea culpa a lui Buffalo Bill/El mea culpa de Buffalo Bill
    • Nici ciment și nici zidari/Ni cemento, ni brazos
    • ¿Quo Vadis America? Încotro te îndrepți, America ?
    • Acum e acum !/La hora de la verdad
    • Apele se întorc la matcă/Las aguas a su cauce
    • BÂJBÂIND/PALOS DE CIEGO
    • Colacul de salvare a lui Trump/El salvavidas de Trump
    • Comparațiile și paradoxurile lui Donald Trump/Las comparaciones y paradojas de Donald Trump
    • Contrareforma /La contrarreforma
    • Cum se mută președinții/Una mudanza especial
    • De la Reconquista, la imigrare/De la Reconquista a la inmigración
    • Exact pe dos! /El tiro por la culata
    • Istoria unei neînțelegeri/Historia de un desencuentro
    • LUÂNDU-L LA BANI MĂRUNȚI/DESHOJANDO LA MARGARITA
    • Nu există dușman mic/No hay enemigo pequeño
    • Președintele nu pleacă de tot/El presidente no se va
    • Statele–încă–Unite ale Americii/Estados–todavia-Unidos de America
    • ULTIMUL ZID/EL ÚLTIMO MURO
    • Vremea lui Trump/La hora de Trump
    • Apele nu se liniștesc/Las aguas no se calman
    • Cine, cui dă ordine ?/¿A las órdenes de quién?
    • Momentul adevărului
    • Confuzie generală/Confusión general
    • Israel, de la Carter până la Obama/Israel, de Carter a Obama
    • La hora de la verdad
    • ¿Parón o recuperación?
    • Banca câștigă întotdeauna/La banca siempre gana
    • Istoria nu are un punct final/La historia sin final
    • Putin râde în hohote /La carcajada de Putin
    • Totul îi merge foarte bine lui Trump /Viento de popa para Trump
    • Cu fața la perete /De cara a la pared
    • Milioane și grade militare /Millones y galones
    • Puterea sau aurul? / ¿El poder o el oro?
    • Stagnăm sau ne redresăm ?
    • Las guerras del retrete
    • Mai întâi de toate, buzunarul/El bolsillo, lo primero
    • Ucenicul, ucenicii și cei șapte magnifici/El aprendiz, los aprendices y los siete magníficos
    • Todo al revés
    • Un panorama de paradojas
    • Elecciones con okupas
    • Ganó la otra América
    • Las otras elecciones
    • Sin hora de la verdad
    • ÎNTORCÂND SPATELE ELITELOR /DE ESPALDA A LAS ELITES
    • La elección y sus murallas
    • Paradoxuri ale democrației/Paradojas de la democracia
    • Uluire și descumpănire electorală/Pasmo y desconcierto electoral
    • Dilema republicană/El dilema republicano
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE II
    • “TRIO INFERNAL” SAU CAZUL KASHOGGI/“TRIO INFERNAL” O CASO KASHOGGI
    • A LĂTRA ȘI A MUȘCA/LADRAR Y MORDER
    • AJUTORUL OBLIGATORIU AL RUSIEI PENTRU VENEZUELA /LA OBLIGADA AYUDA RUSA A VENEZUELA
    • AMERICANII CEI CAȘTI /LOS CASTOS AMERICANOS
    • APROPIERE ÎNTRE EVREI ȘI ARABI /APROXIMACIÓN JÚDEO-ÁRABE
    • AUTOCRATUL IGNORANT/EL AUTÓCRATA IGNORANTE
    • BICIUIND CU DOLARUL/FUSTIGANDO CON EL DÓLAR
    • Căsătorie de conveniență /Matrimonio de conveniencia
    • CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI/LA OTRA CARA DE VENEZUELA
    • CEI DINTÂI, ÎN TOATE/EL PRIMERO EN TODO
    • COADA MOSCOVEI /LA COLETA DE MOSCU
    • COPIII SEPTUAGENARI /LOS NIÑOS SEPTUAGENARIOS
    • Din lac, în puț… /De Málaga en Malagón
    • DIN SUMMIT ÎN SUMMIT /DE CUMBRE EN CUMBRE 
    • Două Americi /Dos Américas
    • Este, oare, Trump un poet frustrat ?/¿Es Trump un poeta frustrado?
    • Jumătate de secol, multe bătălii, pace în zare/Medio siglo, muchas batallas, paz a la vista
    • KASHOGGI, EGOLATRUL/KASHOGGI, EL EGÓLATRA
    • Libertate între gratii/Libertad entre rejas
    • Mai roșie decăt o găină/Mas roja que una gallina 
    • PAIUL DIN OCHIUL VECINULUI/LA PAJA EN EL OJO AJENO
    • Bilanțul primului an/Balance del primer año
    • Cadou de Crăciun/Regalo de Navidad
    • Casa nemăturată/La casa sin barrer
    • COSTA RICA: SEX ȘI URNE/COSTA RICA: SEXO Y URNAS
    • Doi și cu doi/Dos y dos
    • În fața realităților, Trump se dă pe brazdă /Los menguantes desamores de Trump con la realidad Washington
    • Între două ziduri/Entre dos murallas
    • Măsurarea forțelor pentru hegemonie, pe cele două maluri ale Pacificului/Pulso hegemónico a los dos lados del Pacífico
    • Nici cu tine, nici fără tine/Ni contigo, ni sin ti
    • O țară în flăcări / Un país en llamas
    • PARADISURILE /LOS PARAÍSOS
    • Puerto Rico (portul bogat) cel sărac/ Puerto Pobre
    • Trump se etalează/Trump se pone de largo
    • Un inchizitor în căutare de culpe/ Un inquisidor en busca de un delito
    • Un secol de cruciade/Un siglo de cruzadas
    • Pericolul nord-corean:azi, nu,… mâine,cine știe ?/El peligro norcoreano: hoy no, mañana quizá
    • GENERAȚIA INTERNETULUI /LA GENERACION DEL INTERNET
    • A fost odată…/Érase una vez…
    • A pleca la timp/Marcharse a tiempo
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE IV
    • 0 CIUDATĂ TÂRGUIALĂ ÎNTRE KIM ȘI TRUMP/ EL EXTRAÑO REGATEO DE KIM Y TRUMP  
    • Banii nu aduc fericirea/El dinero no hace la felicidad 
    • Calea americană/The American Way 
    • CELE O MIE DE FEȚE ALE POPULISMULUI/LAS MIL CARAS DEL POPULISMO 
    • CRIZA IRANIANĂ FĂRĂ PASIUNE, NICI PROPAGANDĂ/LA CRISIS IRANÍ SIN PASIÓN NI PROPAGANDA
    • Exasperarea democraților/ Exasperación demócrata 
    • Fată în casă bună la toate/Chica para todo 
    • ÎNDRĂZNEALA PRUDENTĂ NORD-COREANĂ/LA PRUDENTE OSADÍA NORCOREANA
    • IRAN: LA CE AR SERVI UN NOU RĂZBOI ?/IRÁN: ¿Y PARA QUÉ UNA GUERRA? 
    • Legat de mâini, cu cenușă în cap… și Trump pentru multă vreme/Maniatado, con ceniza en la frente… y Trump para rato
    • MIZERABILUL JOC AL MIZERIEI/ EL MISERABLE JUEGO CON LA MISERIA
    • Mult procuror și puțină pricină/Mucho fiscal y poca causa
    • NOUA CRIZĂ IRANIANĂ/NUEVA CRISIS IRANÍ
    • O AMBASADOARE FEMINISTĂ FOARTE ACTIVĂ /UNA EMBAJADORA DE FALDAS TOMAR 
    • Politica vacilor slabe/Política de vacas flacas
    • Problema de nerezolvat a rasismului/El insoluble problema del racismo 
    • PRUDENȚĂ ȘI BRAVADE/PRUDENCIA Y BRAVATAS
    • RAȚIUNILE LUI TRUMP/LAS RAZONES DE TRUMP  
    • SI TRUMP FUERA DE GAULLE…/DACĂ TRUMP AR FI DE GAULLE…
    • Știe dar, nu răspunde/Si sabe, no contesta
    • UN TRUMP BÍBLICO/UN TRUMP BIBLIC
    • E frica sau graba?/¿Es la por o la pressa?
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE V
    • Acelerație virotică/ Aceleración vírica
    • Așa este, dacă așa vi se pare/Así es, si así os parece
    • BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA/BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN
    • Candidata cui?/¿Candidata de quién?  
    • Candidatul improbabil/El candidato improbable
    • Caritatea începe cu noi înșine: afacerea politică/La caridad empieza por uno mismo: el negocio de la política  
    • Cele două Americi/Las dos Américas 
    • Celelalte ambarcațiuni improvizate /Las otras pateras 
    • Cenzura presei/Censura de prensa
    • Cronica din cealaltă Americă: procese care aduc milioane/Crónica desde la otra América: pleitos milenarios
    • Cronică din cealaltă Americă/Crónica desde la otra América
    • DE LA PING PONG, LA BIG BANG /DEL PING PONG AL BIG BANG
    • De la vacile sfinte, la vacile cu lapte/De vacas sagradas a vacas lecheras 
    • Democrați pentru Trump/Demócratas por Trump
    • Două convenții pentru două Americi/Dos convenciones para dos Américas 
    • DROGURI PENTRU TOȚI, BANI PENTRU PUȚINI/DROGAS PARA TODOS, DINERO PARA POCOS
    • ERDOGAN E MAI TARE DECÂT TRUMP /ERDOGAN LE PUEDE A TRUMP
    • FANTEZII ELECTORALE/FANTASIAS ELECTORALES
    • FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI/LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA
    • Frontierele COVID-ului/Les fronteres del covid
    • HONG KONG, PROBLEMĂ ÎMPĂRTĂȘITĂ/HONG KONG, PROBLEMA COMPARTIDO
    • Început agitat de campanie/Agitado inicio de campaña  
    • IRAN-SUA: DE CE 52/IRAN-EE.UU. : POR QUÉ 52  
    • IRAN, RĂUL INSTITUȚIONAL/IRÁN, EL MALVADO INSTITUCIONAL
    • IRAN: RĂDĂCINILE URII/IRÁN: LAS RAÍCES DEL ODIO
    • Isterii și putere/Histerias y poder  
    • MILIONARI ȘI SEPTUAGENARI/MILLONARIOS Y SEPTUAGENARIOS
    • Nu există inamic mic/No hay enemigo pequeño
    • O criză cu surprize financiare/Una crisi amb sorpreses financeres
    • O curte vraiște/Un patio revuelto 
    • Pe zi ce trece, știm tot mai puțin/Cada dia sabem menys
    • PLACIDO DOMINGO ÎN SUA ȘI ÎN EUROPA/DOS DOMINGOS Y DOS MUNDOS 
    • PRIETENI ÎN EMISFERĂ/AMIGOS EN EL HEMISFERIO 
    • PROST E CINE CREDE/TONTO, EL QUE SE LO CREA
    • RĂUL TUTUROR…/MAL DE MUCHOS…
    • SĂ FACEM LUNA MARE DIN NOU/VOLVER A HACER GRANDE LA LUNA
    • Scape cine poate/Sálvese quien pueda
    • SFÂNTUL BIDEN CONTRA FERICITULUI TRUMP/SAN BIDEN CONTRA BEATO TRUMP
    • SOCOTELILE PE DOS /LAS CUENTAS AL REVES 
    • SUA: O SOCIETATE FOARTE APRIGĂ/EE.UU: UNA SOCIEDAD DE ARMAS TOMAR 
    • Talibani americani/Talibanes americanos
    • Trump sărind într-un picior/Trump a la pata coja  
    • TRUMP, PREȘEDINTE DEMOCRAT/TRUMP, PRESIDENTE DEMÓCRATA 
    • UN POST ÎN CARE DAI FALIMENT ORICUM/CARGO DE FACASO OBLIGADO
  • LA PAGINA DE EUGEN HAC
    • SECȚIA AROMÂNĂ
    • ȘI TOT NOI LE SUNTEM DATORI !
    • STATUL SATANIC
    • 9 MAI – SINGURĂTATEA CRIMINALULUI
    • GÂNDIREA LUI PUTIN
    • ÎNCERCAREA DE DEPORTARE MASCATĂ A REFUGIAȚILOR UCRAINENI
    • PUTIN ȘI LAVROV AU AVUT DREPTATE!
    • ANSCHLUSS
    • DOMULE ZELENSKI, CEREȚI-I LUI PUTIN DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI!
    • HOLOCAUSTUL CA „OPERAȚIUNE SPECIALĂ”
    • VLADIMIR: ORI EȘTI A MEA, ORI NU VEI FI A NIMĂNUI!
    • DOMNULE VOLODIMIR ZELENSKIY DĂ-L ÎN JUDECATĂ PE PUTIN!
    • PUTIN NEPUTINCIOSUL
    • LIMBAJUL INVERSAT: ISTERIE, E PREA CURÂND, NAZIȘTI, DROGAȚI, NEGOCIERI
    • MAESTRUL VALENTIN… NU MAI ESTE!
    • PUTINISMUL – NOUL NUME AL HITLERISMULUI
    • UNDELE SCURTE – O BREȘĂ PE CARE PUTIN NU O POATE CONTROLA
    • GALIONUL SAN JOSÉ – AUR, ARGINT ȘI PIETRE PREȚIOASE
    • OARE I-A PĂCĂLIT BIDEN ȘI PE ROMI ?
  • LA PAGINA DE GEORGES MOUSTAKI
    • GEORGES MOUSTAKI – METECUL
  • LA PAGINA DE MICHELANGELO BUONARROTI
    • MICHELANGELO – RIME – MANUSCRISUL DE LA ASHMOLEAN
    • MICHELANGELO – SILLOGE 6
  • LA PAGINA DE SAN FRANCESCO DI ASSISI
    • SFÂNTUL FRANCISC DE ASSISI – CÂNTECUL FRATELUI SOARE
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU
    • LA OTRA CORRIENTE MIGRATORIA
    • VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE
    • CEALALTĂ MIGRAȚIE
    • MISERIAS FRONTERIZAS BÚLGARAS
    • AYER CONTRA HOY
    • XENOFOBIA, SÍ PERO…
    • IERI ÎMPOTRIVA LUI AZI
    • XENOFOBIE, ÎNTR-ADEVĂR, ȘI TOTUȘI…
    • DRAMA MIGRATORIO A LA GRIEGA
    • SIRIA . LA PAZ CASI IMPOSIBLE
    • DRAMA REFUGIAȚILOR ÎN STIL GRECESC
    • ÎN SIRIA, PACEA ESTE APROAPE IMPOSIBILĂ
    • EL YEMEN SE LE INDIGESTA A ARABIA SAUDÍ
    • STRATEGIA STATULUI ISLAMIC ÎN LIBIA
    • ARABIEI SAUDITE… I S-A APLECAT DE ATÂTA YEMEN
    • LA ESTRATEGIA GUERRILLERA DE E.I. EN LIBIA
    • ARABIA, MÁS PASIÓN QUE LÓGICA
    • HEKMATYAR INTENTA VOLVER
    • ARABIA, MAI DEGRABĂ PASIUNE DECÂT LOGICĂ
    • HEKMATYAR VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ
    • ¿ CRISIS SOCIALISTA O CRISIS POLÍTICA GENERAL ?
    • RĂZBOIUL PE CARE IRANUL ÎL DUCE ÎN SIRIA
    • CRIZĂ SOCIALISTĂ SAU CRIZĂ POLITICĂ GENERALĂ ?
    • LA GUERRA SIRIA DEL IRÁN
    • ISLAM : LA ÚLTIMA GUERRA FRATRICIDA
    • ISLAM : ULTIMUL RĂZBOI FRATRICID
    • QUIERO Y NO PUEDO EN LIBIA
    • VREAU DAR NU POT… ÎN LIBIA
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • LA MAFIA SE PASA A ERDOGAN
    • MAFIA TRECE DE PARTEA LUI ERDOGAN
    • CEA DE A DOUA REVOLUȚIE DIN TURCIA
    • LA SEGUNDA REVOLUCIÓN TURCA
    • NATALIA ERRE QUE ERRE
    • NATALIA CEA ÎNVERȘUNATĂ
    • SIRIA, PARADISUL BANDELOR
    • SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS
    • INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA
    • INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT
    • DE LA HITLER LA TRUMP
    • DE HITLER A TRUMP
    • VALENTIN POPESCU – UN MARE JURNALIST SPANIOL
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU II
    • CELELALTE ALEGERI IRANIENE/LAS OTRAS ELECCIONES IRANÍES
    • ADEVĂRATUL BREXIT/ EL AUTÉNTICO BREXIT
    • ALBANIA : A MAI RĂMAS VREUN NECORUPT ?/ALBANIA : ¿ QUEDA ALGUIEN POR CORROMPER ?
    • BELARUS ȘI-A PIERDUT RĂBDAREA/BIELORRUSIA HA PERDIDO LA PACIENCIA
    • ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA/LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA
    • MACEDONIA : ABSURDITATE MAJORĂ/MACEDONIA : ABSURDO MÁXIMO
    • RANCHIUNA FĂRĂ SFÂRȘIT /RENCORES INEXTINGUIBLES
    • ROMÂNIA… PITOREASCĂ/RUMANIA RIZA EL RIZO
    • TERORISM ÎN INDIA/TERRORISMO EN INDIA
    • U.E. CENTRIFUGĂ/LA U.E. CENTRÍFUGA
    • VIETNAM : CORUPȚIE ȘI IDEOLOGIE/VIETNAM : CORRUPCIÓN E IDEOLOGÍA
    • CARE BREXIT?/¿QUÉ BREXIT?
    • CU TOTUL ALTUL ESTE VALSUL PREȘEDINȚILOR…/EL VALS DE LOS PRESIDENTES ES OTRO…
    • EGO-UL ȘI RAȚIUNEA DE STAT /EL EGO Y LA RAZÓN DE ESTADO
    • ERDOGAN, COLECȚIONAR DE DUȘMANI/ERDOGAN, COLECCIONISTA DE ENEMIGOS
    • PICIOARELE DE LUT ALE LUI ERDOGAN/LOS PIES DE BARRO DE ERDOGAN
    • PSEUDO-VIRAJ SPRE STÂNGA ÎN RĂSĂRITUL EUROPEI /EL PSEUDO GIRO A LA IZQUIERDA DE EUROPA ORIENTAL
    • BREXIT-UL VĂZUT DINSPRE RĂSĂRITUL EUROPEI/EL BREXIT VISTO DESDE EL ESTE EUROPEO
    • ERDOGAN, PÂNĂ LA CAPĂT/ERDOGAN, A POR TODAS
    • MARXISM ÎN ELVEȚIA/MARXISMO EN SUIZA
    • AMARA REPATRIERE A AFGANILOR/AMARGA RETROMIGRACIÓN AFGANA
    • ARABESCURI PERSANE ÎN IRAK/ARABESCOS PERSAS EN IRAK
    • CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI/CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN
    • DRAGOSTEA AMARĂ DINTRE RUSIA ȘI BELARUS/LOS DESAMORES DE RUSIA Y BIELORRUSIA
    • REFORMELE PE CARE LE ÎNTREPRINDE EGIPTUL/REFORMISMO EGIPCIO
    • ESTONIA : A ȘASEA OARĂ, DA!/ ESTONIA : A LA SEXTA VA LA VENCIDA
    • ESTONIA : AU VENIT RUȘII !/ESTONIA : HAN VUELTO LOS RUSOS
    • EMIGRAȚIE ȘI NEPĂSARE/ EMIGRACIÓN Y DESIDIA
    • BOSNIA ȘI TRECUTUL EI …ȚEAPĂN/BOSNIA Y EL PASADO TENAZ
      • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
    • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU III
    • CU BOGĂȚIE ÎȚI GĂSEȘTI ȘI PATRIE / UBI FORTUNA, IBI PATRIA
    • TOȚI ÎMPOTRIVA KURZILOR/TODOS CONTRA LOS KURDOS
    • ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE
    • AMINTIRI TRISTE/TRISTES RECUERDOS
    • ARMENIA, MAI DEGRABĂ INDIGNARE, DECÂT REVOLUȚIE /ARMENIA, MÁS INDIGNACIÓN QUE REVOLUCIÓN
    • AUSTRIA : ULCIORUL MERGE CE MERGE LA IZVOR, DAR …/AUSTRIA : TANTO VA EL CÁNTARO A LA FUENTE…
    • BREXIT CU FORCEPS/BREXIT CON FORCEPS
    • CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL/CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL
    • CLEȘTE RUSO-TURC CONTRA UCRAINEI/PINZA RUSOTURCA CONTRA UCRANIA
    • CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE/EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS
    • DESIGUR, MAI MULTĂ COLABORARE MILITARĂ, ÎNSĂ…/MÁS COOPERACIÓN MILITAR, SÍ PERO…
    • ERDOGAN, ÎNCĂ ESTE FAVORIT/ERDOGAN, FAVORITO AÚN
    • EU, ULTIMUL SUMERIAN/YO, EL ÚLTIMO SUMERIO
    • GERMANIA : ATUNCI CÂND TREI SUNT, DE FAPT, PATRU /ALEMANIA: CUANDO UN TRIO SON CUATRO
    • ROHINGYA, ULTIMA MINORITATE/LOS ROHINGYA, LA ÚLTIMA MINORÍA
    • A FOST RĂU CU GADDAFI, DAR E MAI RĂU FĂRĂ EL/MAL CON GADDAFI, PEOR SIN ÉL
    • LA SÚPER VIKINGA/ LA SÚPER VIKINGA
    • QATAR : EXACT PE DOS !/QATAR : EL TIRO POR LA CULATA
    • A OMORÎ LA PREȚ DE SOLDURI/MATANZAS A PRECIO DE SALDO
    • ARABESCURI DINASTICE/ARABESCOS DINÁSTICOS
    • MICA MARE PROBLEMĂ COREANĂ/EL PEQUEÑO GRAN PROBLEMA COREANO
    • TURCOFOBIA DIN RĂZBOIUL CONTRA STATULUI ISLAMIC/LA TURCOFOBIA EN LA GUERRA CONTRA EL E.I.
    • ÎN CECENIA, HOMOSEXUALITATEA E LETALĂ/HOMOSEXUALIDAD LETAL EN CHECHENIA
    • BOSNIA : CELE DOUĂ FEȚE ALE ARABIZĂRII/BOSNIA : CARA Y CRUZ DE LA ARABIZACIÓN
    • REFORMA DIN SERBIA/SERBIA Y SU REFORMA
    • DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA/PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA
    • QATAR: CAUZELE CRIZEI/LAS CAUSAS DE LA CRISIS QATARÍ
    • IRLANDA : STEAUA ORIENTULUI/IRLANDA : LA ESTRELLA DE ORIENTE
    • TERORISM ISLAMIC ÎN BALCANI/TERRORISMO ISLÁMICO EN LOS BALCANES
    • A PIERDUT TRENUL SOCIALISMUL ?/¿ HA PERDIDO EL TREN EL SOCIALISMO ?
    • UGANDA – FOARTE GENEROASĂ CU REFUGIAȚII/EL MAYOR CAMPAMENTO DE REFUGIADOS DEL MUNDO ESTÁ EN UGANDA
    • YEMENUL MOARE DE HOLERĂ /EL YEMEN SE MUERE DE CÓLERA
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IX
    • A VOTA CU MAȚELE/VOTAR CON LAS TRIPAS
    • EVITÂNDU-I PE SOCIALIȘTI/EVITANDO A LOS SOCIALISTAS
    • GERMANO-ROMÂNUL IOHANNIS/EL GERMANO-RUMANO IOHANNIS
    • INDEPENDENȚA DE ARAMĂ/LA INDEPENDENCIA DE COBRE
    • IRAN: RĂU ENDEMIC/IRÁN : MAL ENDÉMICO
    • KOSOVO : GHERILA, AFARĂ !/KOSOVO : ¡ GUERRILLA, FUERA !
    • O FEMEIE LIBERALĂ ÎN ASCENSIUNE/LA LIBERAL EMERGENTE
    • POST BREXIT/POST BREXIT
    • PREȘEDINTĂ GRAȚIE… ULTRADREPTEI ?/¿ PRESIDENTA POR GRACIA DE… LA ULTRADERECHA ?
    • PROBLEMELE REFORMELOR SAUDITE/EL TRÁGALA DE LAS REFROMAS SAUDITAS
    • RADICALISM BRITANIC/RADICALISMO BRITÁNICO
    • SPD ÎN CĂUTAREA LUI ÎNSUȘI/EL SPD EN BUSCA DE SI MISMO
    • TURCIA: CORODAREA PUTERII/TURQUÍA: LA EROSIÓN DEL PODER
    • ZURICH: INDIGESTIE DE MAURI/ZURICH: INDIGESTIÓN DE MOROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU V
    • ABSURDITATEA CONFLICTULUI UCRAINEANO-MAGHIAR/ABSURDO CONFLICTO UCRANIANO-MAGYAR
    • ASTA DA ! …DREPTATE FĂCUTĂ DE POPOR !/ESO SÍ QUE ES JUSTICIA POPULAR
    • AURUL ANKAREI/EL ORO DE ANKARA
    • CĂMILE ȚI-AI LUAT, CĂMILE MĂNÂNCI/CAMELLOS TIENES, CAMELLOS COMES
    • CONGO, UMBRA PRELUNGITĂ A LUI MOBUTU/CONGO, LA LARGA SOMBRA DE MOBUTU
    • DEMOCRAȚIE ÎN STIL TURCESC/DEMOCRACIA A LA TURCA
    • FRĂȚIA POLONO-FILIPINEZĂ/LA HERMANDAD POLACO-FILIPINA
    • FUNDAMENTALISM SAU NEPUTINȚĂ/FUNDAMENTALISMO O IMPOTENCIA
    • GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO/RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO
    • KOSOVO ȘI RAȚIUNEA/KOSOVO Y LA RAZÓN
    • LETONIA: LOVITURĂ… PENTRU A CONTINUA LA FEL/LETONIA: VARAPALO PARA SEGUIR IGUAL
    • LIBIA, HAOS TOTAL/LIBIA, EL CAOS MÁXIMO
    • NU STRĂINII SUNT CAUZA/LOS FORASTEROS NO SON LA CAUSA
    • ORAȘUL CĂRUIA ÎI ESTE RUȘINE DE MADONNA/DONDE SE AVERGÜENZAN DE MADONNA
    • SCHISMA DIN ORIENT/EL CISMA DE ORIENTE
    • TĂTARII DIN TATARSTAN/LOS TÁRTAROS DEL TARTARISTÁN
    • UN «POST NO MORTEM” PENTRU CSU DIN BAVARIA/UN “POST NO MORTEM” PARA LA CSU BÁVARA
    • VARĂ ARABĂ/EL ESTÍO ÁRABE
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VI
    • 1918 – 2018, O SUTĂ DE ANI AMEȚITORI/1918 – 2018, CIEN AÑOS DE VÉRTIGO
    • ACOLO UNDE DRAGOSTEA SE MĂSOARĂ PRIN…COARNE/DÓNDE EL AMOR ES CUESTIÓN DE CUERNOS
    • ASTA DA DIVERSITATE !/¡ ESO SÍ QUE ES DIVERSIDAD !
    • AUTOCEFALIA BISERICII ORODOXE UCRAINIENE/EL PRIMER PATRIARCA DE LA IGLESIA UCRANIANA
    • CAPCANE JURIDICO-ELECTORALE CONGOLEZE/TRAMPAS JURÍDICO-ELECTORALES CONGOLEÑAS
    • COSTISITOAREA EXTINDERE SPRE RĂSĂRIT/LA COSTOSA AMPLIACIÓN AL ESTE
    • CURSURI UNIVERSITARE ȘI POLITICĂ/AULAS Y POLÍTICA
    • GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ/GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL
    • IVIRI ALE UNEI OPOZIȚII EFICIENTE ÎN RUSIA/BROTES DE OPOSICIÓN EN RUSIA
    • KOSOVO: NU EXISTĂ, DAR ARE PROPRIA SA ARMATĂ /KOSOVO: EN EL LIMBO, PERO CON EJÉRCITO
    • MINSK: APĂSĂTOAREA PRIETENIE A RUSIEI/MINSK: LA OPRESORA AMISTAD RUSA
    • PACE ÎN AFGANISTAN, FĂRĂ AFGANISTAN/
    • RUSIA: POPORUL SUSȚINE CU BANI OPOZIȚIA/RUSIA: EL PUEBLO FINACIA LA OPOSICIÓN
    • VIESPAR ISRAELIAN/AVISPERO ISRAELÍ
    • ZIDURI ȘI IAR ZIDURI/MUROS Y MÁS MUROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VII
    • ALGERIA ÎȘI SCHIMBĂ STĂPÂNUL/ARGELIA CAMBIA DE AMO
    • ALGERIA: MAFIA PUTERII/ARGELIA: LA MAFIA DEL PODER
    • AMARA DRAGOSTE TURCO-CHINEZĂ/LOS AMARGOS AMORES CHINO-TURCOS
    • COLONIZAREA CHINEZĂ ÎN BALCANI/COLONIZACIÓN CHINA DE LOS BALCANES
    • DECLINUL BANCAR DE DRAGUL POLITICII/DECLIVE BANCARIO POR MOR DE LA POLÍTICA
    • EMINENȚA GRI A LUMII ARABE/LA EMINENCIA GRIS DEL MUNDO ÁRABE
    • ERDOGAN LE VREA PE TOATE/ERDOGAN VA A POR TODAS
    • IN SPATELE PERDELELOR VENEZOLANE/TRAS LAS BAMBALINAS VENEZOLANAS
    • INDEPENDENTISMUL UITAT/EL INDEPENDENTISMO OLVIDADO
    • ISRAEL ȘI RĂZBOIUL DIN NAGORNO KARABAH/ISRAEL Y LA GUERRA DE NAGORNO KARABAJ
    • ISRAEL: SPRE DREAPTA !/ISRAEL: A LA DERECHA, ¡ ARRE !
    • KAZAHSTAN: EU SUNT TOTUL/KAZAJISTÁN: YO SOY TODO
    • KIEV: O PREȘEDINȚIE DE DOUĂ MILIARDE/KIEV: UNA PRESIDENCIA DE 2.000 MILLONES
    • LIBIA: CINE POATE, POATE/LIBIA: QUIEN PUEDE, PUEDE
    • LIBIA: RĂZBOIUL CIVIL AL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA CIVIL DE TODOS
    • Mongolia: multă putere, dar justiție, ioc!/Mongolia: Mucho poder y poca justicia
    • NEGRU, NICI MĂCAR ÎN ISRAEL/NEGRO, NI EN ISRAEL
    • O GAURĂ NEAGRĂ NUMITĂ AFGANISTAN/UN AGUJERO NEGRO LLAMADO AFGANISTÁN
    • RFG: DIN NOU SPRE RĂSĂRIT/RFA : OTRA VEZ LA QUERENCIA AL ESTE
    • TURCIA DANSEAZĂ CU TIGRI /TURQUÍA BAILA CON TIGRES
    • ZIDUL PE CARE L-A DĂRÂMAT MOSCOVA/EL MURO QUE DERRIBÓ MOSCÚ
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VIII
    • 12 AUGUST 2019 – AMBARCAȚIUNE DE DE TIP KON-TIKI PENTRU MAREA EGEE/12 VIII 2019 – UNA KON-TIKI PARA EL EGEO
    • 149 la 0/149 a 0
    • AFRICA: ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE/ÁFRICA: POR INTENTAR QUE NO QUEDE
    • ALA, BALA, PORTOCALA…/MATARILE, RILE, RO…
    • ARMENIA: INDIGESTIE DE PUTERE/ARMENIA : INDIGESTIÓN DE PODER
    • BALCANII NEDORIȚI/MALQUISTOS BALCANES
    • BIROCRAȚIA CONTRA REFUGIAȚILOR/BUROCRACIA CONTRA REFUGIADOS
    • CEVA E PUTRED ÎN REPUBLICA MOLDOVA/ALGO APESTA EN MOLDAVIA
    • CIPRU: AL CUI E GAZUL ?/CHIPRE: ¿DE QUIÉN ES EL GAS?
    • CONCURENȚĂ ÎN STIL BULGAR/COMPETENCIA “A LA BÚLGARA”
    • DANEMARCA: STÂNGA CU FUSTĂ/DINAMARCA: LA IZQUIERDA CON FALDAS
    • DOWNING STREET, 10: CASA …PUTERII/DOWNING STR., 10 : CASA DE… PODER
    • GRECIA CLANURILOR/LA GRECIA DE LOS CLANES
    • HONG KONG: CEALALTĂ FAȚĂ A REBELIUNII/HONG KONG: LA OTRA CARA DE LA REBELIÓN
    • JAVID, MAREA SPERANȚĂ A BREXIT-ULUI/JAVID, LA GRAN ESPERANZA DEL BREXIT
    • LECȚIA LUI SALVINI/LA LECCIÓN DE SALVINI
    • MAGNATUL NECUNOSCUT DIN RĂSĂRIT/EL DESCONOCIDO MAGNATE DEL ESTE
    • MOLDOVA: NICI CU TINE, DAR NICI FĂRĂ TINE …/MOLDAVIA: NI CONTIGO, NI SIN TI…
    • OMUL PĂCII DIN CORNUL AFRICII/EL HOMBRE DE LA PAZ EN EL CUERNO DE ÁFRICA
    • PATRIA MEA, ARMATA MEA/MI PATRIA, MI EJÉRCITO
    • RADICALISM ESTONIAN/ RADICALISMO ESTONIO
    • REGINA LESBIANĂ A FOTBALULUI/LA REINA LESBIANA DEL FÚTBOL
    • REVOLUȚIE SAU NEPUTINȚĂ ?/¿ REVOLUCIÓN O IMPOTENCIA ?
    • SIROFOBIA LUI ERDOGAN/LA SIRIOFOBIA DE ERDOGAN
    • SPD GERMAN LA FEL CA TOATE, DAR, CEVA MAI RĂU/EL SPD ALEMÁN COMO TODOS, PERO PEOR
    • SUDAN: UCENICUL VRĂJITOR/SUDÁN: EL APRENDIZ DE BRUJO
    • UNIUNEA EUROPEANĂ: SĂRACII AFARĂ !/UNIÓN EUROPEA : ¡ POBRES, FUERA !
    • YEMENUL INDIGEST/EL YEMEN INDIGESTO
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU X
    • AFRICA: CORUPE ȘI UCIDE/ÁFRICA: CORROMPER Y MATAR
    • CARANTINĂ ALBĂ, MOARTE NEAGRĂ/CUARENTENA BLANCA, MUERTE NEGRA
    • CELĂLALT CORONAVIRUS/EL OTRO CORONAVIRUS
    • CORONAVIRUS TOCMAI BUN PENTRU O ÎNCLEȘTARE/CORONAVIRUS DE ARMAS TOMAR
    • DECLINUL SOCIALISMULUI/EL DECLIVE SOCIALISTA
    • DEZASTRU SAUDIT ÎN YEMEN/  DEBACLE SAUDÍ EN YEMEN
    • DIN DEZERTOR NORD-COREAN, DEPUTAT SUD-COREAN/DE DESERTOR NORCOREANO A DIPUTADO SURCOREANO
    • DOMNIA URII/EL IMPERIO DEL ODIO
    • IRAN: CAPCANA PÂINII/IRÁN: LA TRAMPA DEL PAN
    • IRLANDA: NUMAI BANII NU SUNT DE AJUNS/IRLANDA: CON EL DINERO NO BASTA
    • KIEV: TRĂIASCĂ COVID-19!/KIEV: ¡VIVA EL COVID-19!
    • KOSVO: LUNGUL BRAȚ AMERICAN/KOSVO: EL LARGO BRAZO ESTADOUNIDENSE
    • NECAZURILE DREPTEI GERMANE/CUITAS DE LA DERECHA ALEMANA
    • PATRU CARICATURI POLITICE GROTEȘTI/CUATRO ESPERPENTOS POLÍTICOS
    • PIAȚA DE MIZERII/MERCADO DE MISERIAS
    • RAȚIUNILE NESĂBUINȚEI/LAS RAZONES DE LA SINRAZÓN
    • RFG: CINE POARTĂ VINA?/RFA: ¿DE QUIÉN ES LA CULPA?
    • RUTA APROAPE SOVIETICĂ A CHINEI/LA RUTA CASI SOVIÉTICA DE CHINA
    • SIRIA CARE NU SE MAI TERMINĂ/LA SIRIA DE NUNCA ACABAR
    • STARMER, LABURISTUL DE OȚEL/STARMER, EL LABORISTA DE ACERO
    • TALIBANI INDESTRUCTIBILI/TALIBANES INDESTRUCTIBLES
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XI
    • „AXA” MUSULMANĂ/EL “EJE” MUSULMAN
    • AFGANISTAN: TRĂIASCĂ REVOLUȚIA/AFGANISTÁN: VIVA LA REVOLUCIÓN
    • AGUAS ETÍOPES/AGUAS ETÍOPES
    • BELARUS: O ȚARĂ CARE ÎȘI CAUTĂ TRECUTUL/BIELORRUSIA: UN PAÍS EN POS DE UN PASADO
    • CALEA CHINEZĂ SPRE HEGEMONIE/LA VÍA CHINA HACIA LA HEGEMONÍA
    • CELE TREI GRAȚII DIN MINSK/LAS TRES GRACIAS DE MINSK
    • COVID-19 ȘI SEZONIERII/COVID-19 Y LOS TEMPOREROS
    • CROAȚIA: CENTRISM AMAR/CROACIA: CENTRISMO AMARGO
    • ERDOGAN, LA FEL CA PUTIN/ERDOGAN, COMO PUTIN
    • GAZUL DISCORDIEI/EL GAS DE LA DISCORDIA
    • LIBAN, A FOST ODATĂ…/LÍBANO, ÉRASE UNA VEZ…
    • LIBIA: RĂZBOIUL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA DE TODOS
    • MINSK: PĂCATE ALE DICTATURII/MINSK: PECADOS DE DICTADURA/
    • NECAZURILE VIROTICE ALE SAUDIȚILOR/CUITAS VÍRICAS DE LOS SAUDÍES
    • POLITICI ȘI CALCULE POLITICE CU HAGIA SOPHIA/POLÍTICAS Y POLITIQUEOS CON HAGIA SOPHIA
    • QUANTUM DE BESTIALITATE/QUANTUM DE BESTIALIDAD
    • RIGODON-UL COREAN/EL RIGODÓN COREANO
    • SĂ-L ADORĂM PE BAAL/ADOREMOS A BAAL
    • SIRIA: COVID-19 ȘI ISRAEL, ÎMPOTRIVA IRANULUI/SIRIA: COVID-19 E ISRAEL, CONTRA IRÁN
    • SOLEIMANI, MITUL ÎMPĂRTĂȘIT/SOLEIMANI, EL MITO COMPARTIDO
    • UN PREȘEDINTE ETERN/PRESIDENTE ETERNO
    • Vaccinuri electorale/Vacunas electorales
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XII
  • MISCELANEA
    • ARAD – PRIMA CAPITALĂ A MARII UNIRI
    • FÂNTÂNA DORINȚELOR ȘI CENTURA LUI KUIPER… SE LASĂ FOTOGRAFIATE DE NASA
    • FERMA ANIMALELOR – UN SPECTACOL EVENIMENT
    • PASCUA DE RESURRECCIÓN ORTODOXA
    • ¿Por qué SEMANA ILUMINADA?
    • DE EXEMPLU, DE PILDĂ şi… SPRE EXEMPLIFICARE
    • DECLINUL ALBINELOR
    • LIMBA ROMÂNĂ, LIMBĂ NEOLATINĂ !
    • NIVEL-NIVELURI ȘI NIVELĂ-NIVELE
    • ¡Este país de mierda… !
    • ¿Por qué es Rumanía una isla de latinidad?
    • CUVINTE DIN SPANIOLA MEDIEVALĂ PĂSTRATE… ÎN ROMÂNĂ !
    • Gramatica lui Nebrija – La Gramática de Nebrija
    • Zgomotina și efectele ei
    • PETALOS – UN SUPERB CUVÂNT NOU NĂSCUT
    • VOCATIVUL DESPECTIV:Doamna!… Domnu´!
  • NOSTRADAMUS – PROFEȚII
    • NOSTRADAMUS, II, 34 (INVADAREA UCRAINEI ?)
  • ODYSSEAS ELYTIS – POEME
    • Odysseas Elytis – O singură rândunică
    • Primăvara, dacă n-o găseşti, ţi-o faci
  • PARABOLELE LUI IISUS II
    • PARABOLELE LUI IISUS (L) – IISUS HRISTOS – DUMNEZEUL REFUGIAT
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIV) – DUMNEZEUL ASCET
    • PARABOLELE LUI IISUS (XL) – EXORCIZAREA DE LA GADARA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLII) – BOGATUL FĂRĂ NUME ȘI SĂRACUL LAZĂR
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIII) – RABINUL CEL DREPT ȘI BUNUL SAMARITEAN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVI) – TALENTAȚII VOR MOȘTENI ÎMPĂRĂȚIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVII) – FEMEIA CARE NU PUTEA PRIVI CERUL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVIII) – DEZMOȘTENIȚII, COMESENII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLXI) – IISUS REGE AL ISRAELULUI ȘI MÂNTUITORUL LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIX) – PARABOLA SEMĂNĂTORULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVII) – OMUL HARIC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVIII) – EPIFANIA DE LA NAIN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVI) – RABINUL CARE PREDICĂ DIN BARCĂ
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIV) – BOTEZUL ȘI NAȘTEREA DE SUS
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXV) – URMAREA LUI HRISTOS ȘI ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIII) – IISUS ATOTȚIITORUL, TEMELIA ȘI COROANA CREAȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXII) – URMAREA LUI IISUS, CHEIA MÂNTUIRII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXI) – IERTAREA DE ZECE MII DE TALANȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXX) – LECȚIA PE CARE N-AU ÎNVĂȚAT-O UCENICII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXIX) – TEOFANIILE
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVI) – CURAJ, FIULE, AI ÎNCREDERE, IERTATE-ȚI SUNT PĂCATELE !
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVIII) – INIȚIEREA CELUI DE-AL DOILEA CERC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXV) – DEMONII ȘI PORCII DEMETREI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVII) – IISUS RESTAURATORUL
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIV) – CREDINȚA, CHEIA INTRĂRII ÎN LUMEA LUI DUMNEZEU
  • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE
    • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE DE SFÂNTUL VALENTIN
    • Poezie și bucătărie de… Dragobete
  • POVEȘTILE LUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN
    • Băiatul cel poznaș/The Naughty Boy
    • OMUL DE ZĂPADĂ/THE SNOW MAN
    • TALISMANUL/THE TALISMAN
  • RUMI
    • RUMI, ODE MISTICE, 340
  • SONETELE LUI WILLIAM SHAKESPEARE
    • SHAKESPEARE – Sonetul 14
    • SHAKESPEARE – Sonetul 2
    • SHAKESPEARE – SONETUL 3
    • SHAKESPEARE – Sonetul 34
    • SHAKESPEARE – SONETUL 4
    • SHAKESPEARE – SONETUL V
    • SHAKESPEARE – SONETUL X
    • SHAKESPEARE – SONETUL XIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL IX
    • SHAKESPEARE – SONETUL VI
    • SHAKESPEARE – SONETUL VII
    • SHAKESPEARE – SONETUL VIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XI
    • SHAKESPEARE – SONETUL XII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XV
    • SHAKESPEARE, SONETUL 1
    • Sonetul 102 – Și eu, ca Philomela…
    • WILLIAM SHAKESPEARE ȘI ADEVĂRATA SA DRAGOSTE – SONETUL 107
  • TRISTAN ȘI ISOLDA – GOTTFRIED DE STRASBOURG
    • GOTTFRIED DE STRASBOURG – TRISTAN ET ISOLDE/TRISTAN ȘI ISOLDA (FRAGMENTE)
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IV
    • EUROPA DE AZI, PE DINĂUNTRU ȘI PE DINAFARĂ/LA EUROPA DE HOY, POR DENTRO Y POR FUERA
    • GAZE NATURALE ISRAELIENE CARE NU PREA SE VÂND/GAS ISRAELÍ DE MAL VENDER
    • GREU MAI E SĂ FII FIUL LUI PAPÁ!/ES DIFÍCIL SER HIJO DE PAPÁ
    • IRANUL TROZNEȘTE/IRÁN CRUJE
    • ISRAEL: PORUMBELUL PĂCII ESTE O BUFNIȚĂ/ISRAEL: LA PALOMA DE LA PAZ ES UN MOCHUELO
    • KURDOFOBIA LUI ERDOGAN/LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN
    • MAI BINE MORT DECÂT VIU/MEJOR MUERTO QUE VIVO
    • MARIHUANA ALBANEZĂ/MARIHUANA ALBANESA
    • MOȘTENIREA BLESTEMATĂ/LA HERENCIA MALDITA
    • PARADOXURI COMUNITARE/PARADOJAS COMUNITARIAS
    • PARADOXURI TURCEȘTI/PARADOJAS TURCAS
    • PEKIN: PRIETEN DE SUFLET/PEKÍN: EL AMIGO DEL ALMA
    • POLONIA, ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI PUTERE/POLONIA, ENTRE LA JUSTICIA Y EL PODER
    • R.F.G.: MOTIVE PENTRU ȘI ÎMPOTRIVA UNEI ALIANȚE/RFA: RAZONES Y SINRAZONES DE UNA ALIANZA
    • ROMÂNIA: CANIBALISM POLITIC/RUMANIA: CANIBALISMO POLÍTICO
    • RUSIA – TROPĂITUL PE LOC/EL PIAFAR RUSO
    • SCHOLZ, EMINENȚA GRI/SCHOLZ, LA EMINENCIA GRIS
    • SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR/LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS
    • SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI /SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS  
    • SIRIA, RĂZBOAIELE CARE NU SE MAI TERMINĂ/SIRIA, LAS GUERRAS DE NUNCA ACABAR
    • SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE/SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON
    • TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK/TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK
    • VEȘNICUL YEMEN /YEMEN ETERNO
    • VIJELIA VIENEZĂ/EL VENDAVAL VIENÉS
    • ZIMBABWE, DEDESUBTURILE/ZIMBABUE, EL TRASFONDO
    • MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR/EL EURO COMO PANACEA UNITARIA
    • RECTIFICARE ÎN STIL POLONEZ/RECTIFICAR A LO POLACO
    • ANO DECLANȘEAZĂ ALARMELE/ANO DISPARA LAS ALARMAS/ANO DISPARA LAS ALARMAS
  • PARABOLELE LUI IISUS I
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIII) – ISPITIREA VĂZULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXI) – MISIUNEA APOSTOLILOR: SALVAREA LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXII) – CEI TREI UCENICI SPECIALI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XX) – IISUS – NEMURIREA ȘI CUNOAȘTEREA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIX) – IISUS, COREGENTUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVIII) – IISUS, TRIMISUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVII) – SEMINȚELE CUNOAȘTERII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVI) – IISUS AJUTORUL PE CARE NU-L MAI AȘTEPȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XV) – TAINA MORMÂNTULUI GOL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIV) – PREGĂTIREA APOSTOLILOR ȘI DEZVĂLUIREA SFINTEI TREIMI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIII) – IISUS – LOGOS-UL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XII) – UNGEREA DIN BETANIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XI) – Și i-a spus femeii: fie-ți ție iertate păcatele
    • PARABOLELE LUI IISUS (X) – CODUL ÎMPĂRȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (IX) – URMAREA LUI HRISTOS – ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (VIII) – BUNUL PĂSTOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (VII) – FIUL LUI DUMNEZEU ȘI FIUL OMULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (VI) – POSTITORUL PREFĂCUT
    • PARABOLELE LUI IISUS (V) – PARABOLA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (IV) – IERTAREA FIULUI RISIPITOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (III) – RUGĂCIUNEA VAMEȘULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (II) – CANANEANCA ȘI PUTEREA STĂRUINȚEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (I) – MÂNTUIREA LUI ZAHEU
  • DOCUMENTALES I
    • BARBAR – AJAM – NEMETS
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • CODUL LUI EL GRECO
    • MĂRȚIȘORUL SAU ÎMBUNAREA LUI MARTE
    • NUNTĂ – CUNUNIE – CĂSĂTORIE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ I – CRUCEA
    • CEL MAI VECHI VIN DIN LUME
    • DOCHIA – O AMINTIRE A MARII ZEIȚE
    • DUH – RUAH – PNEVMA
    • FEBRUARIE II – DE LA LUPERCALII LA VALENTINE’ S DAY
    • IANUARIE – LUNA LUI IANUS – ÎNCEPUTUL CEL BUN
    • PEȘTERILE DIN YUCATAN – UN TUNEL AL TIMPULUI
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ II – SVASTICA
    • Secretul mormântului neolitic de la Dirós
    • TEMPLUL ZEULUI FĂRĂ CHIP DE LA AIN DARA
    • ANUL NOU I – ANUL NOU DE TOAMNĂ: SAMHAIN ȘI SÂMEDRU
    • FEBRUARIE I – LUNA PURIFICĂRILOR ȘI A ÎNTOCMIRII PERECHILOR – DRAGOBETE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ III – SPIRALA
    • MOAȘĂ – MOȘ- MOȘIE
    • CODUL LUI HOMER
    • El Código de Homero
    • SÂNZIENE – DRĂGAICE – RUSALII (Noaptea Sfântului Ioan și sabia de Toledo)
    • SEMNUL LABIRINTULUI (I)
    • TEZAURE: PIETROASA ȘI GUARRAZAR
    • Lumina de Paște de la Ierusalim
    • MOŞ CRĂCIUN… SANTA CLAUS („SFÂNTUȚ CULIȚĂ”)? NICIDECUM !
    • ANUL NOU (III) – ANUL NOU DE PRIMĂVARĂ
    • NAȘTEREA DOMNULUI
    • SEMNUL LABIRINTULUI (II) – LABIRINTUL CATEDRALELOR
    • SEMNUL LABIRINTULUI III – LABIRINTUL TEOLOGILOR
    • VINUL – PHARMAKON-UL MEDITERANEI
  • DOCUMENTALES II
    • Argentina, ţara care s-a redresat prin forţe proprii
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • ERT DE DUPĂ ERT
    • Historia del Servicio Español de Radio Rumanía Internacional
    • Eduardo Galeano și poveștile Americii Latine
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • BREVE HISTORIA DE LOS COMIENZOS DE LA RADIO EN RUMANIA
    • 95 de ani de la prima transmisiune radio destinată publicului – Enrique Telémaco Susini, părintele conceptului de radio
    • DESFIINȚAREA RADIOTELEVIZIUNII PUBLICE DIN GRECIA SAU ÎN SPATELE ECRANULUI NEGRU
    • PRINȚUL AURULUI ȘI MĂRTUISITORUL LUI HRISTOS
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE III
    • Acasă, pentru a se odihni/A casa de descansar
    • NAȘUL VENEZOLAN /EL PADRINO VENEZOLANO
    • NUNTĂ COREANĂ /BODAS COREANAS
    • PARADOXURI AMERICANE/PARADOJAS AMERICANAS
    • PENDULUL TURCO-AMERICAN/EL PÉNDULO TURCO-AMERICANO
    • PENTRU TOATE GUSTURILE/PARA TODOS LOS GUSTOS
    • PODGORIA RUSEASCĂ A WASHINGTONULUI/LA PARRALA RUSA DE WASHINGTON
    • SALVATORI AI PATRIEI?/¿SALVADORES DE LA PATRIA?
    • SINGURĂTATEA LUI TRUMP/LA SOLEDAD DE TRUMP
    • Zidul discordiei/La muralla de la discordia
    • Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff/Los cien mil hijos de San Jeff
    • FRĂȚIA CIUDATĂ /LA EXTRAÑA HERMANDAD
    • Hispanii se roagă la fel/Los hispanos rezan igual
    • REGATUL CELUI RĂU/EL REINO DEL MAL
    • Trump, între cer și infern/Trump, entre el cielo y el inferno
    • Cenușăreasa și tatăl vitreg/La cenicienta y el padrastro
    • PACIFISMUL PRAGMATIC AL LUI KIM/EL PRAGMATICO PACIFISMO DE KIM
  • MISCELANEA BIBLICA
    • DE LA OUL COSMIC LA OUL DE PAȘTE
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (II) – PAŞTELE LUI IISUS
    • FLORIILE – SĂRBĂTOAREA INTRĂRII LUI IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM
    • SEFER MASA’OT – CARTEA CĂLĂTORIILOR – Binyamin de Tudela
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (I) – PAŞTELE LUI MOISE
    • IUDAISMUL – O CULTURĂ A MIDRAŞ-ULUI, O CULTURĂ A PIETĂŢII
  • KAVAFIKA/ΚΑΒΑΦΙΚΑ
    • «Nous n’osons plus chanter les roses»
    • AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ
    • CÂND SE TREZESC
    • KAVAFIS – AEDUL
    • KAVAFIS – LA JEUNESSE BLANCHE
    • KAVAFIS – PE STRADĂ
    • Kavafis – Zile din 1909, ’10, și ’11
    • KAVAFIS – CÂT POȚI
    • KAVAFIS – CUVÂNT ȘI TĂCERE (1892)
    • KAVAFIS – DECEMBRIE 1903
    • KAVAFIS – ÎN CASA SUFLETULUI
    • KAVAFIS – ITACA – UN POEM GNOSTIC
    • KAVAFIS – LUMEA DE DINCOLO ȘI „CE-A MAI RĂMAS DE SPUS, ÎN HADES, CELOR DE JOS, O SĂ LE SPUN.”
    • KAVAFIS – NOTE DESPRE POEZIE ȘI MORALĂ, VIII
    • KAVAFIS – ZILE DIN 1903
    • KAVAFIS, CEI ȘAPTE SFINȚI TINERI DIN EFES ȘI MĂRTURISIREA ÎNVIERII
    • KAVAFIS, EPOSUL INIMII, DIN SERTAR, M-AM ASCUNS…
    • MORMÂNTUL GRAMATICULUI LYSIAS
    • PLĂCERE/ΗΔΟΝΗ ȘI DEPARTE/ΜΑΚΡΥΑ
    • ÎN LUNA ATHYR
    • Un tânăr, al Artei Cuvântului, în al 24-lea an al său
    • MAREA ÎN ZORI
    • ÎNȚELEPȚII… CELE CE SE APROPIE
    • Pe la nouă și Am înțeles
    • IDELE LUI MARTIE
    • PE UN ȚĂRM DIN ITALIA
    • TEODOT
  • HIEROGAMII… VEGETALE
    • LEURDA ȘI UNTIȘORUL. PRIMA HIEROGAMIE
    • ȘTEVIA ȘI SPANACUL – A DOUA HIEROGAMIE
    • LOBODA ȘI LEUŞTEANUL – A TREIA HIEROGAMIE
    • PĂPĂDIA ȘI SOVÂRVUL – A PATRA HIEROGAMIE
    • MENTA ȘI TARHONUL – A CINCEA HIEROGAMIE
  • IERBURI ȘI MIRODENII
    • GHIMBIRUL – RĂDĂCINA CARE NE STATORNICEȘTE
    • MUȘTARUL – SIMBOLUL PIETREI FILOSOFALE
    • SCORŢIŞOARA – MIRODENIA CRĂCIUNULUI
    • USTUROIUL DE IARNĂ – ZEUL FOCULUI INTERIOR
    • VANILIA – ESENȚA ÎMBRĂŢIŞĂRII FĂRĂ SFÂRŞIT
    • VANILIA – MIRODENIA ANULUI NOU
    • CUIȘOARELE – ESENȚA IUBIRII ABIA ÎNMUGURITE
    • CUIȘOARELE ȘI NUCȘOARA – HIEROGAMIE DE IARNĂ
    • HREANUL – CĂLĂUZA SPRE CUNOAȘTEREA DE SINE
    • SCORŢIŞOARA – ESENȚA PARADISULUI
    • CEAPA – PÂNTECUL ÎN CARE SE … COACE SPIRITUL NOSTRU ÎNALT
    • NUCȘOARA – ESENȚA CUNOAȘTERII DE SINE
    • ANASONUL STELAT – ESENȚA ADEVĂRATEI SEDUCȚII
    • ANASONUL MEDITERANEAN – ESENȚA MICILOR FERICIRI DE ACASĂ
    • TARHONUL – IARBA ȘAMANILOR
    • LEUȘTEANUL – ESENȚA VENUSITĂȚII
    • MĂRARUL – ESENȚA TINEREȚII ȘI A ÎNFLORIRII
    • PĂTRUNJELUL – ESENȚA PUTERII DE VIAȚĂ ȘI A BĂRBĂȚIEI
    • CORIANDRUL–GUSTUL SUBLIM AL MANEI
  • IERBURILE AFRODITEI
    • MAGHIRANUL – IARBA MIRILOR
    • SOVÂRVUL – IARBA CASTEI IUBIRI
    • ROSMARINUL – IARBA NUBILITĂȚII FERICITE
    • SALVIA – IARBA CARE DEȘTEAPTĂ SIMȚURILE ȘI MINTEA
    • MENTA – IARBA MINȚII
    • BUSUIOCUL – IARBA REGILOR
    • CIMBRIŞORUL – IARBA DUHULUI
    • CIMBRUL – IARBA CARE TE SATURĂ
    • LAVANDA – IARBA CĂMINULUI
    • ROINIȚA – IARBA INIMII
  • POVEȘTI GRECEȘTI
    • Cutea sau piatra răbdării/Η πέτρα της υπομονής
    • POVEȘTI CU ANIMALE
  • CAMINOS Y SENDEROS
    • Poeme de Donosti Bleddyn
    • O, DIVIN CREATOR !
    • No te enamores/Nu te îndrăgosti de o femeie care citește
  • ENTREVISTAS
    • EL FOLKLORE SEFARDÍ EN RUMANÍA/FOLCLORUL SEFARD ÎN ROMÂNIA
    • EL HEBREO ESTEREOTIPO-ESBOZO DE HISTORIA CULTURAL

ghemulariadnei

~ Site-ul care îți arată ieșirea din Labirint

ghemulariadnei

Archivos de etiqueta: Spania

DE CE RAMBLA, BARCELONA ?

20 domingo Ago 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Barcelona, islamism, Rambla, Spania

RAMBLAS 1

Pentru că aici viața este fericită, frumoasă, bogată, tihnită !

Rambla este cea mai frumoasă stradă din lume. O spun scriitorii, Heminguay printre ei, o spun turiștii.

Ce are Rambla ?  Și de ce este cea mai frumoasă din lume ?

Rambla are trotuarul pentru pietoni PE MIJLOCUL STRĂZII, acolo unde, în mod obișnuit, se află partea carosabilă, destinată vehiculelor.

Dar, pe Rambla, PIETONUL este cel îndreptățit să umble pe mijlocul străzii, pe un trotuar lat de câțiva metri.

Pe Rambla, pietonul este suveran.

Pentru aprovizionare – căci numai pentru  pentru a aproviziona magazinele, terasele, restaurantele, piața Sfântul Iosif (Sant Josep), pe care toată lumea o numește La Boquería, sunt admise vehicule- există două benzi de circulație (câte una în fiecare sens), să spunem surghiunite spre laturile străzii, acolo unde, pe celelalte străzi se află trotuarele pentru trecători.

Așadar, pe Rambla, rolurile sunt inversate : pe mijlocul străzii  umblă pietonii, iar, pe marginiile  îngustate la maximum circulă, numai în caz de nevoie, unele vehicule trecătoare.

RAMBLA 3

Rambla este fermecătoare, este magică !

Rambla este făcută pentru cei care vor să se plimble, să meargă la pas domol ca să admire și să savureze priveliștea din jur. Pornind de jos, dinspre Mare (Mediterana), Rambla e flancată de palmieri; dincolo de Piața Spaniei, locul palmierilor este preluat de tei. Desigur, sunt și foarte mulți platani.

Florile pe care le vând, din loc în loc, florăresele Ramblei sunt magice !

RAMBLA 13

Este o stradă de vis : nu știi dacă a coborât ea dintr-un basm, sau am intrat noi, trecătorii într-o visare dulce și liniștitoare, adică superbă. Pe cât de incredibilă, pe atât de reală !

Aici viața este frumoasă, bogată, tihnită ! Oamenii se simt fericiți, împăcați, buni ! Și, mai ales, vii !

RAMBLA 12

În aceste zile, TOȚI ROMÂNII SUNTEM BARCELONEZI !

Suntem solidari în a condamna terorismul, violența și crima.

Nu au nimic în comun cu ISLAMUL (religia păcii !) cei care își spun islamiști. Islamiștii nu sunt musulmani ! Nu are niciun viitor ideologia care te îndeamnă la crimă : toate marile religii ale lumii au în comun porunca: SĂ NU UCIZI !

RAMBLA 14

Să încheiem, revenind la Rambla cea de vis.

Peste puțin timp, durerea va trece și Rambla își va regăsi plenintudinea liniștii și frumuseții.

Va triumfa, așa cum este normal, rațiunea și întelepciunea.

Las Ramblas de Barcelona:

RAMBLA 6Aici, lângă mare, începe Rambla, cu Cristofor Columb, arătând spre Lumea Nouă !

RAMBLA 5

RAMBLA 7

RAMBLA 4

RAMBLA 8Statuie vivantă

RAMBLA 9Statuie vivantă

RAMBLA 10El Mercat de Sant Josep, la Boqueria

RAMBLA 11El Mercat de Sant Josep, la Boqueria

AUTOR: ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

SPANIA – ÎNTRE COABITARE ȘI ABȚINERE

31 lunes Oct 2016

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Mariano Rajoy, Partidul Popular, Pedro Sánchez, prim-ministru, PSOE, Spania

rajoy-invingator

 Spania are din nou un prim-ministru în exercițiu: Mariano Rajoy

Spania a reușit, în sfârșit, să iasă din blocajul politic în care a rămas înțepenită timp de 315 zile  și să intre pe un făgaș de normalitate politică și instituțională.

Mariano Rajoy a obținut investitura ca prim-ministru – presidente del gobierno – sâmbătă, 29 octombrie 2016.

Investitura a fost posibilă în urma deciziei Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol de a se abține, de a nu mai vota împotriva candidatului Partidului Popular la funcția de prim-ministru.

rajoy-investit-3

rajoy-investit-4Mariano Rajoy după primirea votului de investitură

Discursurile și intervențiile care au precedat votul – 170 pentru, 111 împotrivă și 68 de abțineri – au arătat că societatea spaniolă are mari și serioase probleme : provocări secesioniste, dar, mai ales o înfruntare politică acerbă atât între stânga și dreapta, cât și în interiorul stângii, foarte divizate.

Adversarii politici au ajuns să se urască ! S-au auzit cuvinte ca TRĂDĂTORII ! la adresa deputaților socialiști, cuvinte venite tot de la un socialist !, în timp ce mulțimea protestatară din stradă striga: MAFIA LOVITURII DE STAT! Așa era perceput votul de investitură dat lui Mariano Rajoy.

rajoy-investit-5

rajoy-investit-6Mariano Rajoy după primirea votului de investitură

Marea problemă a societății spaniole actuale este coabitarea partidelor politice, mai precis, incapacitatea lor de a coabita, cu toate că situația din Parlament le arată că aceasta este o necesitate stringentă.

La alegerile din luna decembrie a anului trecut, singurul partid care a câștigat mai multe voturi și mai multe fotolii de parlamentar a fost Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy.

Cu toate că are cu 52 de deputați mai mult decât cel de al doilea partid clasat, Partidul Socialist, Partidul Popular nu dispune,  totuși, de o majoritate pentru a putea guverna singur. De aceea, a făcut apel la Partidul Socialist să i se alăture la guvernare, într-o mare și stabilă coaliție. Refuzul socialist a fost categoric, timp de aproape un an. A fost nevoie să fie înlăturat de la conducere Pedro Sánchez, liderul partidului, pentru ca La Junta Gestora, un fel de Comitet Executiv, să poată lua decizia, cu foarte mare greutate, de a oferi o minimă contribuție la normalizarea vieții politice spaniole : abținerea.

Dar, cu ce preț! În interiorul partidului s-a declanșat o criză acută. 15 deputați socialiști, în loc să se abțină, au votat foarte ostentativ – ¡NO ES NO ! (Nu înseamnă Nu!) împotriva investiturii lui Mariano Rajoy. Se cere convocarea urgentă a unui Congres al partidului. Pedro Sánchez a anunțat că el nu renunță la politică și că va cutreiera Spania cu automobilul „pentru a vedea cum gândește militantul socialist de rând !”

pedro-sanchez

pedro-sanchez-2Pedro Sánchez… învins !

Sunt semne că Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol nu mai este unitar.

De la moartea lui Franco, în 1976, stânga politică spaniolă a fost tot timpul divizată, ba chiar învrăjbită. Stânga socialistă (de inspirație germană) nu avea ochi pentru stânga comunistă. În schimb, fiecare avea relații cordiale cu Regele Juan Carlos.

Tranziția de la dictatură la democrație a fost condusă de oameni de dreapta, deosebit de inteligenți. Și totuși, liderul unui mic partid – Partidul Comunist din Spania (din Spania, deoarece timp de decenii a existat în străinătate !) – deci liderul acestui partid, Santiago Carrillo, a fost cel care a avut ideea ca la procesul de tranziție să-și aducă contribuția TOATE FORȚELE POLITICE spaniole din acei ani, acord pecetluit prin Pactul de la Moncloa. Moncloa este palatul în care își are sediul Guvernul Spaniei.

Dreapta spaniolă a reușit să se dezbare rapid de extremiștii ei, numiți durii sau falangiștii , iar, la ora actuală, Partidul Popular este perceput ca un partid modern și eficient, cu toate că imaginea îi este deteriorată de numeroase cazuri de mare corupție printre membrii lui de vază.

Partidul Popular a scos țara din recesiune, a redus șomajul, dar, mai ales își declară disponibilitatea de a coabita la guvernare cu orice partid dorește să apere unitatea regatului spaniol (așadar nu sprijină secesiunea!) și să contribuie la consolidarea creșterii economice pe care o înregistrează Spania, de cîțiva ani încoace.

Apelul la coabitare se adresează în primul rând  Partidului Socialist.

În schimb, stânga spaniolă s-a radicalizat! S-a radicalizat în timpul crizei economice, când la guvernare s-a aflat  un guvern socialist, condus de José Luís Rodríguez Zapatero, în cel de al doilea mandat al său (2008-2011).

zapateroJosé Luís Rodríguez Zapatero

Venirea la guvernare (alternanța!) a Partidului Popular, în frunte cu Mariano Rajoy Brey, a însemnat impunerea unei austerități economico-financiare, pentru a stopa recesiunea. Aceste măsuri, cu toate că și-au dovedit eficiența, au determinat o și mai mare radicalizare a stângii.

La ora actuală, Spania are o creștere economică consolidată de 3,2 la sută, mai mare decât media europeană. Totuși, austeritatea a determinat o uzură politică, vizibilă în rezultatele alegerilor pentru cel de al doilea mandat al PP, din 2015, când Rajoy a obținut o majoritate insuficientă pentru a guverna. Nici măcar nu a cerut investitura. Tot în 2015, au avut loc alte alegeri care, acum, în sfârșit, i-au adus lui Rajoy investitura cu un guvern minoritar.

Rajoy solicită colaborarea tuturor partidelor politice pentru a continua ceea ce a construit guvernul său până acum. Partidul Socialist oferă doar o ABȚINERE!

Cuvântul COABITARE există în spaniolă, dar, în mod ciudat, nu este folosit nici de politicieni sau parlamentari, și nici de presa spaniolă. Este absent! Deocamdată este ignorat.

Dar, vor trebui să-l descopere foarte curând, pentru ca țara să poată fi guvernată. Altfel, vor ajunge la ceea ce nimeni nu mai vrea: alte alegeri anticipate!

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

COABITAREA SAU…URA DE CLASĂ ?

07 miércoles Sep 2016

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Mariano Rajoy, Pedro Sánchez, Spania

rajoi-1

Mai e posibilă, oare, ura de clasă ?

Spania se află, de mai mult de opt luni, într-un blocaj politic din care nu poate ieși, din cauza refuzului încăpățânat al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE)… de a coabita.

În urma primelor alegeri generale de anul trecut, cele mai multe voturi le-a obținut dreapta spaniolă, adică, Partidul Popular (PP), condus de Mariano Rajoy, voturi, însă, insuficiente pentru a putea guverna. După ce s-a consultat cu celelalte partide reprezentate în Parlament, Mariano Rajoy nu a riscat să se supună vreunui vot de investitură, deoarece, în mod sigur, ar fi fost respins.

În schimb, a încercat să obțină investitura stânga spaniolă, dominată de PSOE, în frunte cu Pedro Sanchez, însă, fără succes.

Au avut loc alte alegeri generale, la sfârșitul anului trecut, în urma cărora, singurul partid care a câștigat și mai multe voturi și locuri în Parlament a fost tot PP. De data aceasta, Mariano Rajoy a încercat să obțină investitura, cerându-i lui Pedro Sanchez să i se alăture la o guvernare stabilă, sau să  semneze acorduri punctuale de colaborare, sau, măcar, PSOE să nu voteze ÎMPOTRIVA investiturii partidului de dreapta, adică, să SE ABȚINĂ.

Răspunsul stângii a fost NU, cu înverșunare! 

PSOE nu s-a abținut, a votat împotrivă.

În cele două tururi, cu tot sprijinul oferit de formația Ciudadanos, voturile au fost identice: 170 pentru, 180 împotriva guvernării lui Mariano Rajoy. Cu doar 6 voturi în plus, Mariano Rajoy ar fi obținut investitura.

Și totuși, Mariano Rajoy conduce un guvern care a rămas în continuare în funcție în urma alegerilor generale de anul tecut. Acest guvern de dreapta a reușit să scoată țara din criza în care o lăsase guvernarea de stânga a lui Zapatero (PSOE), a redus semnificativ șomajul care afecta un sfert din populația activă a Spaniei și acum Spania înregistrează o creștere economică constantă.

Era de așteptat ca Pedro Sanchez să candideze la investitură. Însă declarațiile acestui lider politic au consternat : el vrea să dialogheze, de acum înainte, cu toate partidele politice, inclusiv cu PP, dar nu aspiră („no se postula”) la funcția de prim- ministru (presidente del gobierno).

 pedro-sanchezPedro Sánchez care… nu se poate desprinde de NU !

Întrebarea pe care și-o pun observatorii politici este de ce, până acum, a refuzat să colaboreze la deblocarea situației în care se află Spania de atâtea luni? Iar, dacă nu aspiră să fie prim-ministru, de ce l-a împiedicat pe Rajoy să guverneze, în condițiile în care Spania trebuie să facă față unor serioase și urgente probleme, cum ar fi adoptarea bugetului pentru 2017 (există o sancțiune în legătură cu deficitul bugetar spaniol, pentru moment suspendată de Bruxelles, de miliarde de euro !), provocarea secesionistă a Cataloniei și altele.

Dacă Pedro Sanchez a refuzat coabitarea, dacă nu vrea puterea… ce îl motivează ? Rămâne un singur răspuns: ura de clasă!  Mai este, oare, posibil ? Are viitor un asemenea lider politic european?

Spre sfârșitul lunii septembrie, vor avea loc, în nordul țării, în Galicia și Țara Bascilor, alegeri care îi vor putea aduce lui Mariano Rajoy cele șase voturi de care are nevoie pentru a obține investitura. Și Mariano Rajoy  a afirmat că nu renunță, ci, din contră, va persevera ca să obțină o nouă investitură pentru guvernul său. Pe bună dreptate, pentru că PP are cu peste 50 de fotolii mai mult decât cel de al doilea partid parlamentar, care este PSOE, al lui Pedro Sanchez.

Și, a convoca a treia oară alegeri generale în Spania, în mai puțin de 12 luni, i-ar îngrozi atât pe liderii politici, cât și pe alegători.

rajoi-3

rajoi-4Mariano Rajoy descumpănit, dar nu descurajat !

AUTOR: ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

BREXIT…ȘI NU PREA !

30 jueves Jun 2016

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Boris Johnson, brexit, David Cameron, Gibraltar, Marea Britanie, Spania

BREXIT ARIADNA

Marea Britanie rămâne, nu rămâne, se desprinde, dar, poate, rămâne… !

Boris Johnson, fostul primar al Londrei, cel mai aprig susținător al Brexit-ului, a renunțat la candidatura pentru șefia Partidului  Conservator(Tory), condus, deocamdată, de David Cameron.

Nu a avut încotro, deoarece l-au părăsit toți adepții săi.

Cu alte cuvinte, dacă în declarații se arăta ferm, iată că, în fapte, acum, nu mai are curajul să conducă un guvern britanic care să-și asume responsabilitea notificării oficiale a Brexit-ului, prin activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, gest care ar iniția procesul de desprindere a Marii Britanii  de Uniunea Europeană.

Primul care a renunțat a fost însuși David Cameron!

Surprins  neplăcut de rezultatele referendumului de acum o săptămână : 52 la sută pentru ieșire, 48 la sută pentru rămânere, nu și-a ținut promisiunea de a cere imediat, în mod oficial, ieșirea din UE.

De fapt, David Cameron s-a jucat !

Pentru a-și rezolva unele probleme interne din propriu său partid, a anunțat că va organiza un referendum pentru a vedea atitudinea britanicului de rând față de rămânerea în structurile comunitare europene : in  sau out.

Pe urmă, a tot cerut la Bruxelles avantaje pentru Marea Britanie, cu scopul de a sprijini și spori curentul în favoarea rămânerii.

A organizat referendumul – a fost ideea lui – și a văzut dezastrul care a ieșit. Ar fi putut să nu-l organizeze. Dacă nu și-ar fi ținut tocmai această promisiune, cariera lui politică nu s-ar fi sfârșit atât de brusc. Nu s-au adunat semnături pentru ținerea acestei consultări populare! Totul a pornit de la un singur om – ideea și organizarea referendumului se datorează, numai și numai, lui David Cameron.

HOHNSON SI CAMERON

Cât de  serioși au fost ?

Bursele au reacționat pe măsură, din momentul în care rezultatul urnelor arătau clar spre Brexit. Lira sterlină a înregistrat evoluții istorice, astfel încât viața britanicului s-a scumpit. Un concediu în Spania, îi costă, acum, mai mult pe englezi, la numai o săptămână de la referendum. Spania este principala lor  destinație turistică.

Brexit-ul zguduie din țâțâni însăși unitatea Marii Britanii : Scoția vorbește de desprindere, în timp ce Irlanda de Nord vrea să se refacă unitatea Irlandei, vrea să se unească cu Republica Irlanda – Dublin, tocmai pentru a rămâne în structurile europene.

Marea Britanie continentală, adică Gibraltarul,a fost obiectul unor schimburi de replici între Madrid și Londra : Spania a propus un condominion, pentru ca Stânca, „El Peñón” să rămână  „pe continent”, în timp ce britanicii au replicat prompt că Gibraltarul a fost și va rămâne exclusiv britanic.

GIBRALTAR 1Gibraltar

GIBRALTAR 2Gibraltar

Autoritățile de la Bruxelles se arată ferme : Brexit-ul nu trebuie să constituie un precedent ! Vorbesc despre întărirea unității și integrării europene. Marea Britanie este când zorită, când păsuită, i se arată când severitate și intransigență, când înțelegere și îngăduință pentru a-și limpezi intențiile, rămâne, nu rămâne, se desprinde, dar… rămâne…

Brexit-ul e Brexit! Și totuși, parcă Brexit-ul acesta ferm se tot amână. O modalitate de a-l evita …alegeri anticipate!

Partidul care în campania lui electorală va spune că nu va ține cont de acest referendum, în cazul în care va fi adus la putere, va putea anula comanda brexit prin refresh+reBrit-in!

CAMERON

AUTOR: ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

REPUBLICA….. DIN REGAT !

06 miércoles Ene 2016

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

autonomie, Barcelona, Catalonia, escollo, independentism, secesionism, Spania

STEAGUL SPANIEI 1Drapelul Spaniei

Catalonia și efectul dominoului

Catalonia (Cataluña – în spaniolă, Catalunya – în catalană) reprezintă, pentru Spania, o problema, pe cât de delicată, pe atât de serioasă.

La nivel european, felul în care se va rezolva acest „cui” (spaniolii spun : escollo!), va avea… reverberaţii, deoarece, pe continentul nostru, abundă asemenea probleme, care mocnesc în aşteptarea unui precedent declanşator al unui fenomen de tip domino.

Catalonia este o AUTONOMIE, aşa cum sunt landurile în Germania sau cantoanele în Elveţia, alături de celelalte autonomii spaniole. Toate au guvern propriu, buget, poliţie, şcoli şi alte instituţii menite să le asigure specificitatea şi autonomia.

În vremea dictaturii lui Franco, catalana a fost o limbă interzisă. Barcelona, capitala Cataloniei, a opus o rezistenţă atât de îndârjită forţelor franchiste, în războiul civil din 1936-39, încât Franco a simţit nevoia să se răzbune, interzicând, practic, folosirea acestei limbi. Cine ar fi vorbit catalana în public era pasibil de privare de libertate.

După dispariţia dictatorului, în 1975, procesul legislativ-instituţional de tranziţie spre democraţie, admirabil condus de oameni deosebit de inteligenţi, în frunte cu Adolfo Suárez, s-a soldat cu crearea autonomiilor spaniole, tocmai pentru a da satisfacţie năzuinţelor regionale, în mod special, din Ţara Bascilor şi Catalonia.

În plus, timp de decenii, ministere cheie din guvernele Spaniei, cele ale apărării şi de externe, au avut ca titulari personalităţi şi specialişti catalani. Catalanii au negociat, în numele Spaniei, integrarea în structurile europene şi atlantice. Ei au fost reprezentanţii Spaniei !

Într-o fază iniţială a autonomiei, catalanii nu au vorbit de secesiune, ci de „dezvoltarea lor asimetrică”, adică, mai concret, ei erau „mai cu moţ”, în asemenea măsură, încât capitala Spaniei urma să se mute de la Madrid….la Barcelona.

Din limba năpăstuită şi interzisă, catalana a devenit limbă… unică, ba chiar au existat locuri şi situaţii în care spaniola, limba Regatului Spaniei, era interzisă !

Cine a urmărit cu atenţie Olimpiada de Vara de la Barcelona, din 1992, a putut constata că limbile admise la olimpiadă au fost : engleza, franceza şi…catalana! Spaniola nu a funcţionat ca limbă oficială a Olimpiadei, nu a existat. Tocmai se împlineau 500 de ani de la descoperirea Americii (1492), în urma căreia spaniola a devenit limba oficială a zeci de state latino-americane! Autorităţile de la Madrid, au organizat, pentru a marca evenimentul, Expoziţia de la Sevilla, cu participare internaţională, EXPO SEVILLA 92, fără vreo intenţie de a umbri (cum aveau să perceapă unii catalani!), Olimpiada de la Barcelona.

De la această amplă autonomie „asimetică”, aspiraţiile au evoluat spre… desprinderea de Spania. Fenomenul poartă diferite nume: procesul suveranist, rupturist, de independentizare, de deconexiune…(soberanista, rupturista, independentización, desconexión..).

Catalonia ar urma să devină o Republică!

Pentru a-şi atinge scopurile, elitele secesioniste catalane au pregătit un referendum sui generis, «găzduit» de nişte alegeri parlamentare : dacă la putere ajungea o majoritate a reprezentanţilor partidelor independentiste, Junts pel Sí (Împreună pentru Da!), Candidatura d’Unitat Popular, atunci, Artur Mas, preşedintele guvernului catalan (Generalitat de Catalunya) ar fi întreprins paşii necesari pentru ca, în decurs de un an şi jumătate, Catalonia să devină independentă.

Aceste alegeri au avut loc la sfârşitul anului trecut, forţele suveraniste nu au atins chiar majoritatea, iar Artur Mas nu a fost ales, din nou, în fruntea guvernului local.

S-a opus CUP (Candidatura d‘Unitat Popular), care consideră că Artur Mas a crescut în umbra lui Jordi Pujol, cel care a fost de cinci ori ales să conducă Generalitat de Catalunya, un adevărat mit al catalanismului, dar care este judecat, în prezent, pentru corupţie : are foarte multe milioane de euro depuse în Andorra, micul stat din Pirinei, deoarece, timp de zeci de ani, a perceput un substanţial comision din toate tranzacţiile guvernului catalan, în beneficiul lui propriu. Şi nu se poate ca Artur Mas să nu fi ştiut aceste lucruri.

Artur Mas a făcut o manevră abilă : în urma unor negocieri cu uşile închise a reuşit să aducă în fruntea Guvernului catalan – Generalitat de Catalunya – o figura care, până acum, nu s-a aflat în prim-planul scenei politice catalane, Carles Puigdemont, primar al oraşului Girona care a anunţat că va continua planul secesionist al lui Mas.

De la Madrid, aceste evoluţii se văd ca o flagrantă încălcare a Constituţiei, care, desigur, nu permite nici un fel de secesiune: Spania este unitară! Toţi cetăţenii Spaniei sunt egali; este jignitor faptul că unii se consideră „asimetrici”, „mai cu moţ”.

Ce gândesc catalanii? Aceştia sunt împărţiţi : domină uşor cei care nu ar dori desprinderea de Spania. Ar prefera o formulă federală, ceva şi mai multă autonomie, dar, totuşi, în interiorul Spaniei.

Să mai adăugăm că este pe cale să înflorească un adevărat „PROTOCRONISM” CATALAN!

Cervantes, Teresa de Avila, Cristóbal Colón (adică Cristofor Columb) şi alţii…ar fi fost catalani.

Numele catalan al lui Cervantes ar fi fost Joan Miquel Servent, iar Cristóbal Colón – pe care îl revendică Spania, Portugalia şi Italia, ar fi fost catalan şi ar fi pornit din nord, din Pals (Girona, aproape de graniţa cu Franţa) şi nu din Palos de la Frontera (Huelva), adică din sudul deschis spre Atlantic al Spaniei, în expediţia care a dus la descoperirea Americii.

Aceste lucruri au fost dezbătute recent, în cadrul unui Congres universitar, sprijinit de Primăria din Montblanc, Tarragona, tocmai pentru a arăta că multe nume ilustre din istoria Spaniei ar fi fost, în realitate, catalani.

 Uniunea Europeană nu încurajează secesiunea. Orice desprindere spre independenţă a vreunei regiuni înseamnă ieşirea automată din UE.

 Reintegrarea ar fi un proces lung şi anevoios.

 Şi totuşi, nu se poate prevedea cum vor evolua năzuinţele catalanilor, care consideră că ar trăi mult mai bine dacă s-ar desprinde de Spania.

 Pasul următor ar fi, fără îndoială, Ţara Bascilor!

STEAGUL CATALONIEIDrapelul Cataloniei

AUTOR ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

Gramatica lui Nebrija – La Gramática de Nebrija

17 lunes Ago 2015

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Antonio de Nebrija, Grammatica castellana, imperiu, lingvistică romanpcă, proma gramatică neolatină, Spania, SPANIOLĂ

NEBRIJA 3Aniversare: mama gramaticilor neolatine

Prima gramatică a unei limbi romanice (neolatine) a aparut la 18 august 1492.

Autorul ei se numea Antonio Martínez de Cala și se născuse la Nebrija, lângă Sevilla, Spania. A studiat la universitățile din Salamanca (Spania) și Bologna (Italia).

Această Gramatică a marcat începutul studiilor științifice a limbilor neolatine și a lingvisticii romanice. Avea 66 de pagini și a fost editată de un tipograf din Salamanca, rămas anonim.

Prin această lucrare „el castellano” – adică limba spaniolă – trecea examenul pentru a deveni limba cultă, cu reguli și norme gramaticale proprii, deoarece, până atunci, „latiniștii” o considerau limbă vulgară.

În treacăt să amintim că, mult timp în Evul Mediu, cei care compuneau versuri, dacă acestea nu erau în latină, nu erau considerați poeți, ci simpli truveri sau trubaduri (în traducere: „găsitori de rime” sau improvizatori!).

Ce este foarte interesant în Prefața acestei gramatici – gramatica dedicată reginei Isabel la católica – este faptul că Antonio Martínez de Cala, autorul ei, prevestea un mare viitor limbii spaniole: «siempre la lengua fue compañera del imperio» – întotdeauna limba a însoțit imperiul.

 GRAMMATICA DE NEBRIJACoperta Gramaticii lui Nebrija/Grammatica Antonii Nebrissensis, 1550, Biblioteca Gonzalo de Berceo

NEBRIJA 5Portretul lui Antonio de Nebrija în volumul Retratos de Españoles ilustres/Portrete ale spaniolilor iluștri, Real Imprenta de Madrid/Imprimeria Regală, 1791

 INCIPIT PROLOG NEBRIJAIncipit și Prologul Gramaticii lui Nebrija (Gramática castellana) Salamanca, 18 august 1492


Antonio Martinez de Cala, care avea să se numească mai târziu Antonio de Nebrija, după locul nașterii sale, nu avea cum să știe că, în același an 1492, Cristóbal Colón (Cristofor Columb) avea să descopere, pentru Regii Spaniei, Lumea Nouă, adică America.

Și, într-adevăr, „el castellano” avea să devină limba maternă și oficială a zeci de popoare și țări, o limbă foarte unitară, vorbită astăzi de peste 500 de milioane de persoane, mai unitară decât în propria țară de origine, Spania, după cum și engleza vorbită în SUA, Canada și Australia este mai unitară decât în Anglia.

Siempre la lengua fue compañera del imperio – se aplică și în cazul României: în mai puțin de 200 de ani, Imperiul Roman a impus pe meleagurile noastre o limbă latină mai unitară decât în propria Italie.

 NEBRIJA 6Statuia lui Antonio de Nebrija, la intrarea Bibliotecii Naționale din Madrid; marmură italiană; opera sculptorului Anselmo Nogués García, 1892

ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ARIADNA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

Eduardo Galeano și poveștile Americii Latine

17 viernes Abr 2015

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

America Latină, Eduardo Galeano, Memoria focului, Spania, Uruguay, Venele deschise ale Americii Latine

GALEANO 10„Fiecare zi are câte o poveste care merită să fie spusă pentru că zilele noastre sunt făcute din povești” – spunea Ed. Galeano, cel care a făcut din jurnalism o artă.

Eduardo Galeano a murit luni seara, 13 aprilie, într-un spital din Montevideo unde și-a petrecut ultima săptămână din viață. Avea 74 de ani și suferea de cancer pulmonar (tabagic) din 2007.

Este cunoscutul autor al best-seller-urilor Las venas abiertas de América Latina/Venele deschise ale Americii Latine (1971) și Memoria del fuego/Memoria Focului (1986), traduse în 20 de limbi.

Una din ele este româna: Ed. Politică a publicat Venele… în 1983 și Memoria focului în 1988.

Și este autorul a 43 de cărți. Majoritatea despre America Latină și despre realitățile ei pe care le-a analizat ca un jurnalist politic și ca un editorialist de cea mai înaltă clasă.

GALEANO 4Înainte de a deveni ziaristul și intelectualul celebru de stânga (în America Latină – continentul, prin excelență, al dictaturilor de dreapta și al loviturilor de stat – e ușor să aluneci spre stânga) Eduardo Galeano a fost… muncitor în fabrică, caricaturist, pictor, curier, dactilograf și casier la bancă, printre altele, deși familia sa era una înstărită.

Să menționăm și faptul că Eduardo Germán María Hughes Galeano, născut pe 3 septembrie 1940 în capitala Uruguay-ului, într-o familie venită din Europa, era puțin… italian, spaniol, galez și german…

… și că s-a numit Eduardo Hughes după tatăl său, Eduardo Hughes Roosen, și Galeano după mama sa, Licia Esther Galeano Muñoz, Galeano fiind numele său de autor.

La 14 ani și-a vândut prima caricatură politică săptămânalului El Sol al Partidului Socialist…

… și la 20 de ani era deja redactorul șef al săptămânalului Marcha/Marșul la care a colaborat, printre alții și Mario Vargas Llosa.GALEANO 5Se spune despre Galeano că a fost un autodidact care s-a perfecționat continuu și care a ajuns să capete cultura și erudiția unui universitar.

De fapt, mai degrabă, a fost mare editorialist. Toate cărțile pe care le-a scris sunt culegeri de … editoriale. Splendide editoriale !

GALEANO 6Galeano la Café Brasileiro, în Montevideo, o cafenea unde se simțea ca acasă, la masa lui de lângă fereastră. Foto: Reuters

Iubea această cafenea poate și pentru anticariatul Linardi y Risso aflat la câțiva metri, unde intra ori de câte ori mergea să-și bea cafeaua și unde „căuta mereu cărți de istorie politică și socială a Americii Latine”, cum povestește proprietarul, Andrés Linardi.

Marea sa pasiune: istoria tragică a Americii Latine. Oare de ce ? El era, în fond, un european.

Poate rădăcinile sale europene l-au făcut să se simtă vinovat pentru că continentul în care s-a născut a fost și continuă să fie … abuzat de europenii din Europa și de europenii care au colonizat America de Nord.

Într-un interview pentru El País din 12 august 1979 Galeano spunea:

„Am scris Venele… încercând să înțeleg de ce noi, latinoamericanii, suntem atât de bătuți de soartă (în spaniolă e mai dur: jodidos ! – n.n.). Să fie de vină Dumnezeu, să fie astrele ? Cartea a fost rezultatul unei experiențe lungi și vii. Am bătut multe drumuri, am stat de vorbă cu mulți oameni. Și, am citit mult. Cărți pasionante și cărți oribile.

În Venele… am vrut să adun ceea ce alții au risipit. Istoria ascensiunii Europei și a Statelor Unite este una și aceeași cu istoria umilirii Americii Latine.

Vagamundo (Prin lume/din vagar por el mundo, a rătăci prin lume, sinonim și apropiat, ca sonoritate, cu… vagabundo – n.n.) este, dacă vreți, un subproduct al Venelor … . Aceeași istorie trăită de personaje anonime din carne și oase. Iar în Cântecul nostru cred că mi se deschideau posibilități să aprofundez puțin mai mult și mi se pare că m-am oprit la jumătatea drumului. În Cântecul nostru povestesc multe lucruri care s-au întâmplat acolo prin 1976, când s-a închis Crisis (Judecata), revista pe care o conduceam în Buenos Aires. Era epoca amenințărilor când mai mulți colegi de redacție fie „dispăruseră” fie erau în exil sau în închisoare. Dar povestesc și lucruri întâmplate în alte vremuri: cartea e ca un reportaj al memoriei (despre memorie). Tot ce se povestește în Cântecul nostru s-a întâmplat, de la copilăria mea în Uruguay până la acest al doilea exil al meu care m-a adus în Spania. Am scris cartea pentru că trebuia să-mi fac ordine, atât în suflet, cât și printre hârtii; dar și ca să povestesc lucrurile așa cum mi-au rămas în memorie, pentru că memoria se schimbă …, pe măsură ce trăiești. E ca și cum ai planta niște copaci în nisipurile memoriei ca să nu le risipească vânturile îndoielii și ale uitării”.

Yo escribí Las venas… tratando de entender por qué los latinoamericanos estamos tan jodidos. ¿Sería culpa de Dios o de los astros? El libro fue el resultado de una larga experiencia viva. Recorrí mucho camino, conversé con mucha gente. Y leí mucho. Libros apasionantes y libros horribles. Las venas… quiso reunir lo que otros dispersaron. La historia del ascenso de Europa y Estados Unidos es la misma historia de la humillación de América Latina. Vagamundo fue, si querés, un subproducto de Las venas… La misma historia ocurriendo en anónimos personajes de carne y hueso. En La canción de nosotros creo que se abrieron posibilidades de profundizar un poco más, aunque me parece que en ese libro me quedé a mitad de camino. En él cuento muchas cosas que ocurrieron, allá por 1976, cuando se cerraba Crisis, la revista que yo dirigía en Buenos Aires, la época de las amenazas, cuando varios compañeros de redacción habían «desaparecido» y otros estaban ya en el exilio o presos. Y de otros tiempos, también: el libro es como un reportaje a la propia memoria. Todo lo que allí se cuenta, ocurrió, desde la infancia en Uruguay hasta este segundo exilio que me trajo a España. Escribí el libro porque necesité poner en orden el alma y los papeles; y también para contar las cosas tal como la memoria las había guardado, porque la memoria cambia junto con uno, a medida que vas viviendo, y entonces fue como plantar unos árboles en las arenas de la memoria, antes de que las arrastraran las ventoleras de la duda y el olvido.

GALEANO 7Eduardo Galeano în timpul unui interview realizat în Madrid, septembrie 2010. Foto: Samuel Sánchez

Cât despre Las venas abiertas de América Latina/Venele deschise ale Americii Latine, ei bine Ed. Galeano a scris-o când avea 31 de ani. Mai târziu i s-a părut că s-a grăbit, că n-a scris-o destul de bine.

Spunea chiar anul trecut în Brazilia, la o conferință de presă, la a doua Bienală a Cărții din 11 și 12 aprilie:

„[Venele deschise ale Americii Latine]  trebuia să fie o operă de economie politică, numai că, pe atunci, nu aveam formarea necesară. Nu-mi pare rău că am scris-o, dar, totuși, este o etapă depășită pentru mine. N-aș mai fi capabil s-o citesc din nou. Aș cădea leșinat. Pentru mine, proza asta specifică stângii tradiționale este mai mult decât plictisitoare. Fizic n-aș rezista. M-ar interna în spital”.

[Las venas abiertas de América Latina ] intentó ser una obra de economía política, solo que yo no tenía la formación necesaria. No me arrepiento de haberlo escrito, pero es una etapa que, para mí, está superada. No sería capaz de leerlo de nuevo. Caería desmayado. Para mí, esa prosa de la izquierda tradicional es aburridísima. Mi físico no aguantaría. Sería ingresado al hospital.

GALEANO 8Încă de la apariția ei, în 1971, Venele deschise ale Americii Latine a fost un best-seller.

Era atât de revoluționară încât a fost interzisă în Uruguay, Argentina, Chile și Brazilia.

Practic, cartea este o analiză a istoriei continentului sudamerican, o analiză care denunță exploatarea economică (venele deschise) și dominația politică la care a fost supus, o analiză care începe cu colonizarea spaniolă/europeană și se încheie cu situația din anii 70…

… totul în contextul războiului rece (1945-1991) și al erei dictaturilor militare.

Ed. Galeano mai spunea despre această operă a sa, pe care aproape a renegat-o: este „o contraistorie economică și politică care urmărește divulgarea unor date necunoscute. (…) Ceea ce descriam acolo continuă să fie adevărat. Sistemul internațional al puterii face ca bogăția unora să tot fie alimentată din sărăcia altora. Da, venele Americii Latine rămân, totuși, deschise”. (Es) «una contrahistoria económica y política con fines de divulgación de datos desconocidos». (…) «Lo que describía sigue siendo cierto. El sistema internacional de poder hace que la riqueza se siga alimentando de la pobreza ajena. Sí, las venas de América Latina todavía siguen abiertas».

GALEANO 9Este cunoscut și gustat episodul în care Hugo Chávez, răposatul președinte al Venezuelei și unul din cititorii și admiratorii cei mai pasionali ai lui Galeano, i-a făcut cadou lui Barack Obama un exemplar din Venele…, demonstrativ, în fața camerelor TV, în plin summit. Era în anul 2009, la al V-lea Summit al Americilor ținut în Puerto España, Trinidad Tobago. /Quinta Cumbre de las Américas.

Întrebat ce crede despre acest gest, Ed. Galeano a răspuns: „Nici Obama nici Chávez n-ar înțelege textul. (..) Chávez i l-a dat lui Obama cu cele mai bune intenții din lume, dar i-a făcut cadou o carte scrisă înt-o limbă pe care Obama n-o cunoaște. Așadar, a fost un gest generos, dar și puțin crud”.

“Ni Obama y ni Chávez entenderían el texto […]. Él [Chávez] se lo entregó a Obama con la mejor intención del mundo, pero le regaló a Obama un libro en un idioma que él no conoce. Entonces, fue un gesto generoso, pero un poco cruel”.

După acest episod, best-seller-ul lui Galeano a urcat în catalogul celor mai vândute cărți de pe site-ul Amazon. com, din poziția cu nr. 60.280 până la poziția cu nr. 10, într-o singură zi !

OBAMA ChávezGaleano îl apăra pe Chávez și apăra chavism-ul pe care l-a cunoscut direct. Iată ce mărturisea: „Eu am trăit în Venezuela câțiva ani (eram corespondent la Prensa Latina/Presa Latină) și am cunoscut-o foarte bine. O numesc Venezuela Saudită, datorită petrolului… Totuși mai mult de două milioane de copii nu puteau merge la școală pentru că nu aveau acte. Chávez a alfabetizat două milioane de venezuelani care nu știau să scrie și să citească, cu toate că trăiau într-o țară care are cea mai importantă bogăție naturală din lume, petrolul”.(…) Cât timp am fost corespondent în Venezuela n-am văzut niciodată un medic. Acum, da, sunt medici”.

“Yo viví en ese país algunos años (como periodista-corresponsal de Prensa Latina) y conocí muy bien lo que era. La llaman la Venezuela Saudita, por el petróleo… Pero tenían más de dos millones de niños que no podían ir a las escuelas porque no tenían documentos. Chávez alfabetizó a dos millones de venezolanos que no sabían leer ni escribir, aunque vivían en un país que tiene la riqueza natural más importante del mundo, que es el petróleo”. “En la época en que yo vivía allá como corresponsal, nunca vi un médico. Ahora sí hay médicos.

GALEANO 10Această fotografie îl reprezintă pe Galeano, cel care, timp de 68 de ani, a apărat neobosit „vocea celor care n-au fost invitați la petrecere” («la voz de los no invitados a la fiesta»)…

… pe Galeano, el însuși vocea care a trezit America Latină…

… pe Galeano opozantul care, după lovitura militară din 27 iunie 1973 din Uruguay, a fost închis, apoi obligat să se refugieze în Argentina și apoi să trăiască timp de aproape 10 ani în exil în Spania din 1976 până în 1985 când s-a întors la Montevideo unde a creat săptămânalul Brecha (Breșa) împreună cu colegii săi de la Marcha.

Destinul a vrut ca în Spania să scrie faimoasa sa trilogie Memoria del fuego, o istorie revizuită/ o trecere în revistă a istoriei Americii Latine – „un repaso por la historia de Latinoamérica”.

În Spania, povestește el: „Nu aveam acte pentru că dictatura mi le refuza. Când locuiam în Barcelona trebuia să mă prezint în fiecare lună la poliție. Mă făceau să completez din nou și din nou formulare și să merg de o sută de ori de la un ghișeu la altul. Am sfârșit prin a scrie în căsuța în care mi se cerea să-mi declar profesia: scriitor, și, între paranteze, am adăugat: de formulare”.

Se pare că nimeni n-a băgat de seamă.

«No tenía documentos porque la dictadura me los negaba. Cuando vivía en Barcelona tenía que concurrir a la policía cada mes. Me hacían repetir los formularios y cambiar cien veces de ventanilla. Al final, en la casilla de la profesión yo ponía: escritor. Y entre paréntesis: de formularios».

GALEANO 11Iar în această fotografie îl recunoaștem pe Galeano care spunea în prefața la Memoria focului: – „Eu nu sunt istoric. Sunt un umil scriitor care ar vrea să contribuie la recuperarea memoriei sechestrate a întregii Americi și, mai ales, a Americii Latine, pământ disprețuit și jinduit” (Trad. Al Ciolan).

Sau pe Galeano care declara: ”… scriu încercând să recuperez adevărata noastră memorie, memoria omenirii, mutilată de aroganță, de rasism, de militarism și de multe alte –isme care ne-au ucis prin teroare măreția și frumusețea”.

GALEANO 12Eduardo Galeano, pozând pentru un interview la Madrid, 6 septembrie 2010. Samuel Sánchez.

O tânără studentă venită cu câțiva colegi la priveghiul lui Galeano, ținut marți, 14 aprilie, în imensa Sală de Marmură a Pașilor Pierduți din Palatul Parlamentului, priveghi la care a participat însuși președintele țării Tabaré Vázquez, spunea ziariștilor:„Suntem o țară care nu are o conștiință latină. Uruguayenii, ca și argentinienii, gândim despre noi că suntem europeni. Asta se întâmplă pentru că, în marea noastră majoritate, suntem descendenți de europeni. Cu Galeano s-a schimbat ceva, s-a creat un sentiment de apartenență latinoamericană”.

“Somos un país que no tiene conciencia latina. Los uruguayos, como los argentinos, solemos pensar que somos europeos. Eso sucede porque mayoritariamente somos descendientes de europeos. Con Galeano algo cambió, se creó un sentimiento de pertenencia latinoamericano”.

Iar o colegă de-a ei a adăugat: „Galeano a generat un spațiu de unire latinoamerican”/ “Galeano generó un espacio de reunión latinoamericano.”

GALEANO 13Eduardo Galeano, Madrid, sept. 2009. Luis Sevillano

„Fiecare zi are câte o poveste care merită să fie spusă” – este o frază tipică de periodista, adică de jurnalist, a lui Galeano care a rămas, orice ar fi scris, un periodista – „pentru că zilele noastre sunt făcute din povești. Savanții spun că suntem făcuți din mici particule, atomii, dar mie mi-a spus o păsărică că suntem făcuți din povești”.

Cu ceva povești de-ale lui să încheiem și noi.

Iată o povestioară din ultima sa carte Mujeres/Femei, o antologie care va vedea lumina tiparului joia viitoare, în Spania:

Șeherezada

„Ca să se răzbune pe una din ele, care l-a trădat, regele le-a tăiat capul tuturor.

Se retrăgea odată cu apusul și a doua zi dimineață era văduv.

Una după alta, fecioarele-și pierdeau virginitatea și capul.

Șeherezada a fost singura care a supraviețuit primei nopți și care, apoi îi dăruia o poveste în schimbul unei noi zile de viață.

Aceste povești, pe care le ascultase, le citise sau le inventa au salvat-o de la tăierea capului. Le spunea cu o voce joasă, în lumina slabă din dormitor, o lumină care nu era alta decât lumina lunii.

Îi plăcea să le spună, simțea plăcere și o dăruia, dar avea mare grijă. Uneori, în timp ce povestea simțea cum regele îi studia gâtul.

Dacă regele se plictisea, era pierdută.

Din teama de moarte s-a născut măiestria de a spune povești”.

Sherezade

Por vengarse de una, que lo había traicionado, el rey degollaba a todas.

En el crepúsculo se sacaba y al amanecer enviudaba.

Una tras otra, las vírgenes perdían la virginidad y la cabeza.

Sherezade fue la única que sobrevivió a la primera noche, y después siguió cambiado un cuento por cada nuevo día de vida.

Esas historias, por ella escuchadas, leídas o imaginadas, la salvaban de la decapitación. Las decía en voz baja, en la penumbra del dormitorio, sin más luz que la luna. Diciéndolas sentía placer, y lo daba, pero tenía mucho cuidado. A veces, en pleno relato, sentía que el rey le estaba estudiando el pescuezo.

Si el rey se aburría, estaba perdida.

Del miedo a morir nació la maestría de narrar.

GALEANO 14

 Eduardo Galeano cu Pana Criticii/la Pluma de la Crítica, premiu pe care l-a primit la cea de-a 42-a ediție a Târgului de Carte/ Feria del Libro de la Bilbao, mai 2012

Am ales și un fragment din prefața la Memoria focului, celebra sa trilogie ale cărei trei părți sunt: I. Obârșiile, II. Chipuri și măști și III. Secolul vântului, precum și trei povestiri și încheierea care este, de fapt, cea mai lămuritoare.

Cartea a apărut în limba română la Ed. Politică, București, în 1988, în traducerea lui Al. Ciolan.

Prefață:

„Fie ca Memoria focului să-i redea istoriei suflul, libertatea și cuvântul. De-a lungul secolelor, America Latină a fost jefuită nu numai de aurul, argintul, salpetrul, cauciucul, cuprul și petrolul ei, ci i-a fost uzurpată până și memoria. De timpuriu a fost condamnată la amnezie de cei care au împiedicat-o să fie ea însăși. Istoria oficială latinoamericană se reduce la o paradă de eroi naționali îmbrăcați în uniforme de curând scoase de la curățat. Eu nu sunt istoric. Sunt un umil scriitor care ar vrea să contribuie la recuperarea memoriei sechestrate a întregii Americi și, mai ales, a Americii Latine, pământ disprețuit și jinduit; aș vrea să vorbesc cu ea, să-i pătrund secretele, să o întreb din ce lut a fost zămislită, din ce dragoste sau din ce viol s-a născut.

Nu știu cărui gen literar îi aparține această voce născută din alte voci. Memoria focului nu este, bineînțeles, o antologie; nu știu, însă, dacă este roman, eseu, poem epic, mărturie sau … Și nici nu vreau să știu. Nu cred în limitele trasate între genuri de grănicerii literari.(…) Fiecare fragment al acestui vast mozaic se sprijină pe o solidă bază documentară. Tot ce povestesc aici s-a întâmplat, chiar dacă este povestit într-o manieră personală”.

Ojalá Memoria del fuego pueda ayudar a devolver a la historia el aliento, la libertad y la palabra. A lo largo de los siglos, América Latina no sólo ha sufrido el despojo del oro y de la plata, del salitre y del caucho, del cobre y del petróleo: también ha sufrido la usurpación de la memoria. Desde temprano ha sido condenada a la amnesia por quienes le han impedido ser. La historia oficial latinoamericana se reduce a un desfile militar de próceres con uniformes recién salidos de la tintorería. Yo no soy historiador. Soy un escritor que quisiera contribuir al rescate de la memoria secuestrada de toda América, pero sobre todo de América Latina, tierra despreciada y entrañable: quisiera conversar con ella, compartirle los secretos, preguntarle de qué diversos barros fue nacida, de qué actos de amor y violaciones viene. Ignoro a qué género literario pertenece esta voz de voces. Memoria del fuego no es una antología, claro que no; pero no sé si es novela o ensayo o poesía épica o testimonio o crónica o… Averiguarlo no me quita el sueño. No creo en las fronteras que, según los aduaneros de la literatura, separan a los géneros. (…) Sin embargo, cada fragmento de este vasto mosaico se apoya sobre una sólida base documental. Cuanto aquí cuento, ha ocurrido; aunque yo lo cuento a mi modo y manera.

***

I. OBÂRȘIILE

Primele glasuri

Creația

„Femeia și bărbatul visau că Zeul îi visa.

Zeul îi visa în timp ce cânta și își agita maracas-urile, învăluit în fum de tutun, și se simțea fericit, dar și înfiorat de îndoială și de mister.

Indienii makiriate știu că, dacă Zeul visează mâncare, rodește și dă de mâncare. Dacă Zeul visează viață, se naște și dă naștere.

Femeia și bărbatul visau că în visul Zeului apărea un mare ou strălucitor. Înăuntrul oului, ei cântau și dansau și făceau zarvă mare, pentru că erau nebuni de dorința de a se naște. Visau că în visul Zeului bucuria era mai puternică decât îndoiala și decât misterul; iar Zeul, visând, îi crea, și cântând, spunea:

– Sparg oul acesta și se naște femeia și se naște bărbatul, și împreună vor trăi și vor muri. Dar se vor naște din nou. Se vor naște și vor muri din nou și încă o dată se vor naște. Și nu vor înceta niciodată să se nască, pentru că moartea e minciună”. (48)

I. LOS NACIMIENTOS

Primeras voces

La creación

 La mujer y el hombre soñaban que Dios los estaba soñando.

Dios los soñaba mientras cantaba y agitaba sus maracas, envuelto en humo de tabaco, y se sentía feliz y también estremecido por la duda y el misterio.

Los indios makiritare saben que si Dios sueña con comida, fructifica y da de comer. Si Dios sueña con la vida, nace y da nacimiento.

La mujer y el hombre soñaban que en el sueño de Dios aparecía un gran huevo brillante. Dentro del huevo, ellos cantaban y bailaban y armaban mucho alboroto, porque estaban locos de ganas de nacer. Soñaban que en el sueño de Dios la alegría era más fuerte que la duda y el misterio; y Dios, soñando, los creaba, y cantando decía:

—Rompo este huevo y nace la mujer y nace el hombre. Y juntos vivirán y

morirán. Pero nacerán nuevamente. Nacerán y volverán a morir y otra vez nacerán.

Y nunca dejarán de nacer, porque la muerte es mentira.

MARACAS

 Maracas/zornăitoarea șamanilor și instrument muzical

II. CHIPURI ȘI MĂȘTI

Eliberatoarele (1782, La Paz)

„Orașele spaniole din Lumea Nouă , închinate lui Dumnezeu și regelui, au în mijloc o mare inimă de pământ bătătorit. În Piața Mare se înalță eșafodul și casa cârmuirii, catedrala și închisoarea, tribunalul și târgul. Lumea se plimbă în jurul spânzurătorii și al fântânii; în Piața Mare, adevărată cetate, piață a armelor, se întâlnesc cerșetorul și cavalerul, călărețul cu pinteni de argint și indianul desculț, preacucernicele care își plimbă sufletele spre liturghie și indienii care poartă în spinare vase burduhănoase cu bere de porumb.

Azi e mare spectacol în Piața din La Paz. Două femei, căpetenii ale răscoalei indigenilor, vor fi sacrificate. Bartolina Sisa, nevasta lui Túpac Catari, vine dinspre cazarmă cu o funie de gât, legată de coada unui cal. Pe Gregoria Apaza, sora lui Túpac Catari, o aduc pe spinarea unui măgăruș. Fiecare duce câte două bețe încrucișate, în chip de sceptru, în mâna dreaptă, iar fruntea le este încununată cu o coroană de spini. Deținuții le deschid calea, măturând drumul cu crengi. Până la ceasul spânzurătorii, Bartolina și Gregoria dau câteva roate pieței, suferind în tăcere loviturile cu pietre și râsetele mulțimii, care le batjocorește numindu-le regine de indieni. Capetele și mâinile lor, sună sentința, vor fi plimbate prin satele din regiune.

Soarele, bătrânul soare, asistă și el la ceremonie”. (183 și 288)

II. LAS CARAS Y LAS MASCARAS

1782

La Paz

Las libertadoras

Las ciudades españolas del Nuevo Mundo, nacidas como ofrendas a Dios y al rey, tienen un vasto corazón de tierra apisonada. En la Plaza Mayor están el cadalso y la casa de gobierno, la catedral y la cárcel, el tribunal y el mercado. Deambula el gentío alrededor de la horca y de la fuente de agua; en la Plaza Mayor, plaza fuerte, plaza de armas, se cruzan el caballero y el mendigo, el jinete de espuelas de plata y el esclavo descalzo, las beatas que llevan el alma a misa y los indios que traen la chicha en barrigonas vasijas de barro. Hoy hay espectáculo en la Plaza Mayor de La Paz. Dos mujeres, caudillas del alzamiento indígena, serán sacrificadas. Bartolina Sisa, mujer de Túpac Catari, viene desde el cuartel con una soga al cuello, atada a la cola de un caballo. A Gregoria Apaza, hermana de Túpac Catari, la traen montada en un burrito. Cada una lleva un aspa de palo, a modo de cetro, en la mano derecha, y clavada a la frente una corona de espinas. Por delante, los presos les barren con ramas el camino. Bartolina y Gregoria dan varias vueltas a la plaza, sufriendo en silencio las pedradas y las risas de quienes se burlan de ellas por reinas de indios, hasta que llega la hora de la horca. Sus cabezas y sus manos, manda la sentencia, serán paseadas por los pueblos de la región.

El sol, el viejo sol, también asiste a la ceremonia.

***

III. SECOLUL VÂNTULUI

1908/ San Andrés de Sotavento (Sf. Andrei de Sub-vânt-n.n.)

Guvernul hotărăște că indienii nu există

„Guvernatorul, generalul Miguel Marino Torralvo, eliberează certificatul solicitat de întreprinderile petroliere care operează pe coastele Columbiei. În fața notarului și în prezența martorilor, guvernatorul adeverește că indienii nu există. Sunt trei ani de când legea numărul 1905/55, adoptată la Bogotá de Congresul Național, a stabilit că nu existau indieni în San Andrés de Sotavento, nici în alte comunități indiene unde țâșniseră neașteptate șuvoaie de petrol. Acum, guvernatorul nu face decât să confirme legea. Dacă există, totuși, indieni, ei sunt în afara legii. De aceea, au fost trimiși în mormânt sau în exil”. (160)

III. EL SIGLO DEL VIENTO

1908

San Andrés de Sotavento

Decide el gobierno que los indios no existen

El gobernador, general Miguel Marino Torralvo, expide el certificado exigido por las empresas petroleras que operan en la costa de Colombia. Los indios no existen, certifica el gobernador, ante escribano y con testigos. Hace ya tres años que la ley número 1905/55, aprobada en Bogotá por el Congreso Nacional, estableció que los indios no existían en San Andrés de Sotavento y otras comunidades indias donde habían brotado súbitos chorros de petróleo. Ahora el gobernador no hace más que confirmar la ley. Si los indios existieran, serían ilegales. Por eso han sido enviados al cementerio o al destierro.

***

Și iată ultima „tăbliță”/tabletă cu care Ed. Galeano și-a încheiat Memoria focului, de fapt o scurtă scrisoare (lămuritoare pentru cititor) adresată lui Arnaldo Orfila Reynal:

 1986/Montevideo

O scrisoare

Lui Arnaldo Orfila Reynal,

Siglo XXI Editores

„Dragul meu Arnaldo,

Îți trimit ultimul volum al Memoriei focului. După cum vei vedea, se termină în 1984. De ce nu mai înainte sau mai târziu, nici eu nu știu. Poate pentru că acesta a fost ultimul an al exilului meu, sfârșitul unui ciclu, sfârșitul unui veac; sau, poate, pentru că așa a vrut cartea însăși. În orice caz, cartea și eu știm că ultima pagină e totdeauna prima.

Iartă-mă dacă mi-a ieșit prea lungă. Condeiul s-a bucurat scriind-o; iar acum, mă simt mai mândru ca niciodată că m-am născut în America, în gunoiul acesta, în minunăția aceasta, în secolul vântului.

N-am să-ți spun mai mult, pentru că ar însemna să pălăvrăgesc despre lucruri sfinte.

Te îmbrățișez,

Eduardo”

1984/Montevideo

Una carta

Para Arnoldo Orfila Reynal,

Siglo XXI Editores.

Mi querido Arnaldo:

Aquí va el último volumen de «Memoria del fuego». Como verás, acaba en 1984. Por qué no antes, o después, no sé. Quizás porque ése fue el último año de mi exilio, el fin de un ciclo, el fin de un siglo; o quizás porque el libro lo quiso así. De todos modos, el libro y yo sabemos que la última página es también la primera.

Disculpa si me salió demasiado largo. Escribirlo fue una alegría de la mano; y

ahora yo me siento más que nunca orgulloso de haber nacido en América, en esta

mierda, en esta maravilla, durante el siglo del viento.

Más no te digo, porque no quiero palabrear lo sagrado.

Te abrazo,

Eduardo

GALEANO 15Eduardo Galeano în Madrid, sept. 2008. Bernardo Pérez

Iată câteva din cărțile lui Galeano:

Los días siguientes/ Zilele următoare, 1963

Guatemala, país ocupado/ Guatemala, o țară ocupată, 1967

Siete imágenes de Bolivia/ Șapte imagini din Bolivia, 1971

Crónicas latinoamericanas/Cronici latinoamericane, 1972

Vagamundo/ Prin lume, 1973

La canción de nosotros, Cântecul nostru, 1980

Días y noches de amor y de guerra/Zile și nopți de amor și de război, 1978

Memoria del fuego/Memoria focului, 1982-1986

Aventuras de los jóvenes dioses/Aventurile tinerilor zei, 1984

La encrucijada de la biodiversidad colombiana/Încrucișarea biodiversității columbiene, 1986

El descubrimiento de América que todavía no fue y otros escritos/Descoperirea Americii care, încă, n-a avut loc și alte povestiri, 1986

El tigre azul y otros artículos/Tigrul albastru și alte articole, 1988-2002

El libro de los abrazos/Cartea îmbrățișărilor, 1989

Nosotros decimos no/Noi spunem nu, 1989

América Latina para entenderte mejor/America Latină, ca să te înțeleg mai bine, 1990

Úselo y tírelo/ Folosește-l și aruncă-l, 1994

Patas arriba: Escuela del mundo al revés/ Cu picioarele în sus: Școala lumii pe dos, 1998

Bocas del tiempo/Gurile timpului, 2004

Espejos/Oglinzi, 2008

Los hijos de los días/Fiii zilelor, 2011

Mujeres/Femei, 2015

GALEANO 17Pentru redactarea acestui articol am folosit articolele despre Ed. Galeano din edițiile electronice ale cotidianului spaniol El Pais (14 și 15 apr.) și articolul Ε. Γκαλεάνο: Μαχητικός συγγραφέας μέχρι το τέλος/ E. Galeano, un scriitor luptător până la capăt din ediția electronică a cotidianului grecesc Kathimerini din 15 apr. 2015.

GALEANO 18

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

CODUL LUI EL GRECO

26 sábado Jul 2014

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

autoportret, Buna Vestire, centenar El Greco, Creta, devotiune, El Greco, Fecioara, Iisus Hristos, Imaculata concepție, kenoza, Maica Domnului, Maria Magdalena, penitent, pictură, Renaștere, Roma, Salvator Mundi, Sf. Francisc de Assisi, Spania, Toledo, Veneția

EL GRECO 1Picturile lui El Greco au fost și au rămas o enigmă.
Mesajul lor secret ?
Atingerea desăvârșirii (ceea ce alchimiștii medievali numeau Marea Operă) prin devoțiune.

Anul acesta, comunitatea artiștilor din întreaga lume îl omagiază pe „pictorul figurilor alungite”, El Greco, astfel că, din SUA până în Oceania, anul 2014 este an El Greco…
… pentru că, în 2014, se împlinesc 400 de ani de la „adormirea sa întru Domnul”.

Așa se face că, Toledo, orașul care l-a adoptat în 1577 și pe care pictorul nu l-a mai părăsit niciodată, a devenit în 2014 „orașul lui El Greco”, capitala mondială a picturii și locul de pelerinaj pentru „devoții” săi din toată lumea.

Devoții, oamenii extazului, cei asemenea lui, de fapt…
… pentru că el însuși a fost un devot, un mare mistic, un trăitor în extaz și… unul din marii inițiați !
Viața sa este, încă, un mister. Pentru cei mai mulți !
Totuși, tablourile sale… vorbesc !
Chipurile sale, reale sau imaginare, sunt tot acolo.

EL GRECO SF. MAURICIU DETALIUSfântul Mauriciu: unul din chipurile lui El Greco: tânăr, așa cum arăta atunci când a pornit din Creta-i natală în lumea largă, adică în Italia, în căutarea unui maestru.
Compasiunea și iubirea care i se revarsă din privirile ce văd dincolo de lumea reală nu lasă nicio îndoială că era deja … un casnic/familiar al lui Hristos. Detaliu din Martiriul Sf. Mauriciu

EL GRECO MARTIRIUL SF. MAURICIUMartiriul Sf. Mauriciu și legiunea tebană/ El martirio de San Mauricio y la legión tebana (1580-1581), ulei pe pânză, Mănăstirea San Lorenzo,El Escorial, Madrid, Spania

Un tablou care l-a dezamăgit profund pe regele Spaniei, Felipe al II-lea, unul din cei mai râvniți Mecena ai Europei, închizându-i lui Dominicos Theotocopulos, pentru totdeauna, porțile Escorialului: Martiriul Sf. Mauriciu.
Un tablou pe care regele însuși îl comandase și pe care îl plătise „extraordinar de bine”, după cum a descoperit de curând istoricul spaniol Fernando Marías.

Povestea lui ?

Când Felipe al II-lea a vizitat Toledo, în 1579, ca să asiste la Corpus Cristi, i s-a sugerat să viziteze și atelierul lui El Greco.
Putem bănui că a fost ideea unor nobili toledani care mai sperau să-l convingă pe rege să părăsească Madridul și să mute din nou capitala la Toledo.

Pe de o parte, regele era în căutare de pictori buni pentru Escorialul său, după ce-l pierduse pe pictorul său preferat, Navarrete el Mudo (Navarrete Mutul), pe care-l angajase să picteze biserica mănăstirii și care murise de câteva luni.
Și, pe de altă parte, El Greco își finisa atunci primele-i lucrări importante: retablurile comandate de cei de la Santo Domingo el Antiguo și Batjocorirea/El Espolio comandată de Catedrala din Toledo.

Așa se face că, în aprilie 1580, El Greco lucra deja la Martiriul Sf. Mauriciu : există un document care arată că ceruse un avans pentru materiale, mai ales pentru culoarea sa preferată și… foarte scumpă, albastrul ultramarin.

Aici să spunem că Sfântul Mauriciu, care arată mai degrabă ca un înger coborât pe pământ, poartă în acest tablou culorile lui Hristos, albastru și roșu: sunt culorile hristice prin excelență, consacrate de primii iconari greci, culori care simbolizau cele două firi ale Domnului: roșul, pentru cămașă ,trupul din carne și sânge, și, desigur, firea omenească, iar albastrul, pentru tunică, cerul și firea dumnezeiască, celestă.

De ce Martiriul Sf. Mauriciu ?
Pentru că trebuia să facă parte dintr-o serie de tablouri ce susțineau programul de luptă al regelui și al Bisericii Catolice împotriva Reformei: Martiriul Sfintei Ursula și a celor 11 mii de fecioare sau Arhanghelul Mihail luptând cu Lucifer, de Luca Cambiaso (înlocuite mai târziu cu lucrările lui Pellegrino Tibaldi).

Și de ce Martiriul … lui El Greco l-a nemulțumit pe rege ? …
… așa cum notează fratele José de Sigüenza (1544-1606), cel care a scris cronica construirii Escorialului (1563-1584):

„(Această pânză) nu l-a mulțumit pe Majestatea Sa… și, în realitate, mulțumește pe puțini, deși, spun unii, e făcut cu multă artă și autorul lui știe multe” („no le contentó a Su Majestad… y contenta a pocos, aunque dicen que es de mucho arte y que su autor sabe mucho”).

Tabloul lui El Greco are două scene: una, principală, care ocupă aproapte toată pânza, și una secundară, în colțul din stânga, jos.
El Greco a pictat subiectul cerut, martiriul propriu-zis, adică decapitarea, nu în prim plan, ci în colțul din stânga, jos…
… pictând în scena principală un alt moment: momentul crucial de dinaintea execuției, când Sf. Mauriciu le spune celor doi căpitani ai săi ((Sf. Candid și Sf. Exuperiu) să-și îndemne soldații din legiunea tebană să devină … soldații, mai bine spus, atleții lui Hristos.

Ce le putea spune ? Evident, că în curând vor ajunge în împărăția lui Dumnezeu, că El îi așteaptă ca un tată atotiubitor, dar și că ar putea pierde, în ultima clipă, cununa și gloria de soldat al lui Hristos: o arată cununa pe care o țin cei doi îngeri din … cerul tabloului.

Ce era cu legiunea tebană ? Tradiția ne spune că, în secolul al III-lea, exista o legiune, numită tebană, alcătuită numai din creștini din Egipt…
… legiune care nu s-a supus ordinului împăratului Maximian de a-i persecuta pe creștini…
… sau care, după o altă variantă, a refuzat să facă sacrificii zeilor romani…
… și care a fost executată, prin decapitare, până la ultimul soldat.

Maniera în care a pictat El Greco această pânză…
… pe care Felipe al II-lea o comandase pentru Mănăstirea El Escorial…
… ca o operă de propagandă agresivă catolică împotriva ereticilor protestanți…
…este o dovadă a faptului că grecul-venețian era un teolog desăvârșit dar și a toleranței sale religioase.

Și nu-i de mirare, de vreme ce El Greco îi citea pe Sf. Vasile cel Mare și pe Sf. Ioan Gură de Aur și de vreme ce studiase arta icoanei la Academia Cretană.
În Martiriul… el a ales să înfățișeze nu moartea, ci viața de după viață, viața eternă, în Hristos.

În cele din urmă, Martiriul… lui El Greco n-a mai ajuns în galeria… martiriilor.
Acolo a ajuns, însă, Martiriul Sf. Mauriciu pe care Felipe al II-lea l-a comandat unui pictor lipsit de spirit și străin de teologie, manieristul Romolo Cincinato (1540-1597), o pânză despre care padre Sigüenza, scria că este „foarte veselă și bine tratată”/ „harto alegre y bien tratada”.

Iat-o:

Martiriul Sf. Mauriciu, Romolo Cincinato

Martiriul Sf. Mauriciu de Romolo Cincinato

Martiriul Sf. Mauriciu al lui Cincinato nu este altceva decât un afiș… de propagandă imperială, un instrument de intimidare a „ereticilor hughenoți”: o arată mai ales batjocorirea/ dezonorarea/profanarea trupurilor decapitate: capetele martirilor sunt călcate în picioare de soldați.

Un tablou a cărui temă este antică, dar ale cărui semnificații erau cât se poate de actuale. Scena, foarte realistă, era des întâlnită în Franța și în Spania și redă execuțiile, prin decapitare, ale protestanților, declarați eretici de Biserica Catolică. Era, de fapt, un avertisment dat Reformei… foarte străin de spiritul tolerant al lui El Greco.

Un tablou din care răzbate, de fapt, spiritul lui Carol al V-lea/ Carol Quintul, tatăl lui Felipe al II-lea, marele apărător al catolicismului, trufia-i oarbă și … insațiabilitatea-i de mare cuceritor.

Iată și o variantă a Martiriului… aflată la București:

EL GRECO Martiriul Sf. Mauriciu  BUCURESTIMartiriul Sf. Mauriciu (1580 și urm.), ulei pe pânză, MNA al României, București

1914 – anul redescoperirii lui El Greco
În 1914, adică exact la 300 de ani după moartea sa, celebrul critic de artă și pedagog spaniol Manuel Bartolomé Cossío și-a refăcut, entuziasmat și fericit, primul capitol al cărții sale El Greco (Madrid, 1908), schimbându-i și titlul, din Ceea ce nu se știe despre viața lui El Greco în Ceea ce se știe despre viața lui El Greco (Lo que se sabe de la vida del Greco).

Ce se întâmplase ?
Se deschiseseră arhivele din Toledo și din Veneția, arhive în care stăteau, necercetate și uitate, documente foarte importante El Greco.
Grație unui asemenea act s-a aflat, de pildă, că s-a născut în 1541.

„În 1606 declara, într-un litigiu, că are 65 de ani. S-a născut, deci, în 1541” – scrie Cossío (cap. Ceea ce se știe despre viața lui El Greco, Nașterea).

Să spunem aici că, grație actului său de deces, publicat deja în 1876, de un arhivar spaniol, știm că a murit în 1614.
De fapt, este o notă foarte simplă din Registrul de înmormântări al Bisericii Santo Tomé din Toledo: dominico greco. În șapte a murit dominigo greco… a primit împărtăș(ania). a fost înmormântat în S(anto) domingo el antiguo a dat lumânări (Cossío).

Iată ce scrie tot Cossío în Ceea ce se știe despre viața lui El Greco: „Dar o altă fericită întâmplare m-a făcut să descopăr… declarația pe care pictorul o face în fața Tribunalului Inchiziției din Toledo, în luna mai a anului 1582, ca interpret în procesul unui compatriot al său, acuzat că este maur: document în care același pictor spune despre el: originar din orașul Candia”.

Un alt act, descoperit în arhiva cretană din Veneția (arhivă salvată după cucerirea Cretei de către turci, în 1669), arată că pictorul mai locuia încă, în anul 1566, în Candia, astăzi Iraklio, capitala Cretei.
Este vorba despre un act notarial datat 6 iunie 1566 pe care îl semnase ca martor, astfel: Maistro Menegos Theotokopoulos sgourafos, unde Menegos este diminutivul lui Dominicos, iar sgourafos este varianta cretană a grecescului zografos (ζωγράφος) pictor.

De la Dominicos Theotocopoulos la El Greco
În Registrul de înmormântări al Bisericii Santo Tomé din Toledo apare ca dominico greco…
… dar semnătura lui pe multe lucrări este: δομήνικος θεοτοκόπουλος ἐποίει sau δομήνικος θεοτοκόπουλος κρής ἐποίει, adică Dominicos Theotocopulos a făcut-o sau Dominicos Theotocopulos cretanul a făcut-o :

EL GRECO SEMNATURA

Așadar numele său era Dominicos Theotocopoulos ? Nu există nici un certificat de naștere ca să o ateste.
Există doar aceste semnături: Dominicos/Domenicos Theotocopoulos sau Domenico/ Dominico Theotocopuli (în timpul șederii sale în Italia, Theotocopoulos a devenit Theotocopuli).

Cine era Dominicos Fiul Maicii Domnului ?

Arhivele din Toledo arată că, în Spania, i se spunea Dominico Greco sau simplu, El Greco, ceea ce voia să însemne: Grecul italian, pentru că Greco înseamnă grec în italiană, nu în spaniolă.
Și sunt foarte rare actele spaniole în care apare ca Dominicos Theotocopoulos sau Theotocopuli și, tot foarte rar este menționat ca El Griego, Grecul, în spaniolă.

Și, de ce Dominico Greco, Dominic Grecul, într-o italo-spaniolă ciudată ?

Probabil pentru că în primii ani ai șederii sale în Toledo, când nu vorbea spaniola, ci doar italiana, se înțelegea cu spaniolii într-o italo-spaniolă care-i făcea să-l vadă ca pe un … grec italian și atât.
Revenind la întrebarea cine era Dominicos Fiul Maicii Domnului, trebuie să spunem că Dominicos era, desigur, numele-i de botez, dar că Theotocopoulos era, mai degrabă, o poreclă, poate un nume de pictor care voia să arate că „avea o mare evlavie la Maica Domnului”, cum spun grecii, și că o picta în cele mai multe icoane/tablouri.

Dominicos trimite la Domenico, care nu e grecesc, dar care putea fi un prenume din familia… tatălui, sau chiar prenumele tatălui, care, mai degrabă trebuie că era italian/venețian și nu grec/ cretan.
Să ne gândim că, în greacă, există Kiriakos (Κυριάκος) de la kiriaki (κυριακή) care înseamnă duminică.
Iar Theotocopulos, care înseamnă Fiul Născătoarei de Dumnezeu, Fiul Maicii Domnului (Θεοτόκος/Theotocos în greacă este Născătoarea de Dumnezeu) poate fi un nume căpătat, și nu cel real, al familiei, dacă ne gândim că nu este un nume obișnuit în Grecia.

Cossío vorbește despre un sigiliu de plumb din sec. al XIV-lea, aflat la Muzeul de Numismatică din Atena, pe care scrie, pe una din fețe: Sigiliu/ Manuil/ din neamul/Theotocos (Σφραγίς/ Μανούηλ, εκ γένους Θεωτόκου), care ar atesta existența unei familii bizantine Theotocos…
… o familie care s-a stabilit în Corfu după căderea Constantinopolului, dar și în Creta (una din ramuri).
Totuși, diferența dintre Theotocos și Theotocopoulos pune sub semnul îndoielii descendența lui El Greco din această familie constantinopolitană.

Și acum răspunsul: Dominicos al Maicii Domnului, putea fi 1) fiul unui pictor sau meșter venețian stabilit în Creta (care apare ca Sfântul Petru) în tablourile fiului său, un om modest, chiar sărac și trecut de prima tinerețe când l-a avut…
…și 2) pictorul Maicii Domnului.

Oricum, numele Theotocopoulos (Fiul Maicii Domnului) pare a-i fi fost predestinat, pentru că a pictat multe Bune Vestiri și a pictat-o pe Fecioară în multe tablouri.

Iconarul Dominicos Grecul
Candia, 1566: Maistro Menegos Theotocopoulos sgourafos – Maestrul Menegos Theotocopoulos pictor. Avea 25 de ani și era deja un maistro, un meșter zugrav, de fapt, un pictor consacrat.
Și nici nu e de mirare. Trebuie că absolvise celebra, înfloritoarea și unica Școală Cretană, cea mai mare Academie de pictură bisericească a vremii.

O Școală care…
… o depășise pe cea macedoneană din Kastoria (ce decăzuse din cauza ocupației turcești de la sfârșitul sec. al XIV-lea) …
… care, deși Creta se afla încă din sec. al XIII-lea sub stăpânire venețiană, mai păstra canoanele vechi ale icoanei bizantine…
… și care, după căderea Constantinopolului, a devenit creuzetul magic în care s-au topit tradiția cretană și cea bizantină adusă de pictorii refugiați.

Există mărturii cum că numai în Candia/ Iraklio lucrau, pe la mijlocul sec. al XV-lea, 120 de iconari constantinopolitani…
… și că, deja din 1526 Școala Cretană primea comenzi de icoane și pictură murală pentru Veneția și pentru regiunile cucerite de venețieni, pentru mănăstirea din Sinai și pentru cele din Patmos.
La Academia de pictură din Candia, El Greco a avut cei mai mari maeștri iconari, pe care i-a cunoscut direct sau indirect:

Teofan Cretanul, cel mai important aghiograf al Școlii Cretane, născut în Candia/ Iraklio, la sfârșitul sec. al XV-lea.
El a pictat biserica cea mare a mănăstirii Sf. Nicolae Anapavsάs, la Meteora, în 1527 și în 1535 biserica cea mare (catholicos-ul) Marii Lavre de la Sfântul Munte Athos.
Important de știut este că Teofan, după șederea-i la Athos, s-a reîntors în Creta-i natală, ca să moară, în 1559… când Dominicos avea 28 de ani și, poate, se mai găsea în insulă.

Antonie Cretanul, un aghiograf auster, cu o tehnică mai simplă, care a pictat catholicos-ul mănăstirii Xenofon tot la Athos.

Tzeortz (probabil Ceorgio) Cretanul, ucenic al lui Teofan, care a pictat catholicos-ul mănăstirii Dionisiu, în 1545.

Mihail Damaschin Cretanul, poate un coleg al lui El Greco, născut undeva între 1530-35 care s-a bucurat de mare faimă și ale cărui „canoane” au devenit foarte imitate până în sec. al XVIII-lea.

Sau:

Francos Catelanos (probabil Franco Catalanul) care, deși se născuse în Teba, s-a format la Școala Cretană. El a condus, în 1560, Școala macedoneană din Epir și a pictat paraclisul Sf. Nicolae al Marii Lavre de la Athos și catholicos-ul mănăstirii Varlaam de la Meteora.

Manuil Panselinos (Manuil Lună Plină) – cel mai de seamă maestru al Școlii macedonene, în sec. al XIV-lea…
… și, nu în ultimul rând,

…Teofan Grecul (tot Grecul !), care a trăit și a pictat în Rusia și care a fost profesorul lui Andrei Rubliov.

Și, iarăși nu-i de mirare că El Greco a plecat la Veneția, spre care luau drumul multe din icoanele pictorilor cretani și de unde soseau în Creta multe lucrări ale artiștilor italieni.

Că El Greco a fost la începuturi un iconar, o dovedesc primele lui lucrări care au fost… icoane:

EL GRECO Adormirea Maicii DomnuluiAdormirea Maicii Domnului, icoană pe lemn pictată înainte de 1567. Ermoupolis, Syros, Grecia

EL GRECO Sfantul Luca pictand-o pe Maica Domnului cu prunculSfântul Luca pictând-o pe Maica Domnului cu pruncul (Odighitria/Călăuzitoarea), aprox. 1567, icoană pe lemn, Muzeul Benaki, Atena.

Se pare că Sfântul Luca pictând-o pe Maica Domnului este o temă târzie în iconografia bizantină care a devenit populară în perioada postbizantină, dar și în gravura italiană și flamandă din secolele al XV-lea și al XVI-lea: pictorii îl considerau pe Sf. Luca (primul pictor de icoane) patronul lor.
Se pare, de asemenea, că această icoană a lui El Greco a fost imitată de iconografii greci.

EL GRECO Pieta cu îngeri

Pietà cu îngeri (1566) icoană pe lemn, Muzeul Benaki, Atena

Nu întâmplător i-am pomenit pe Giorgio Cretanul și pe Franco Catalanul: un italian și un catalan grecizați, cum probabil erau destul de mulți în Grecia și în Creta… venețiană.
Exemplul lor sprijină ipoteza conform căreia tată lui El Greco era unul ca ei.
Pe de altă parte mai putem crede că micul Dominicos vorbea cu el italiana și că a învățat să picteze acasă, cu el.

De altfel mari iconari greci au moștenit și au transmis meseria de pictor de icoane din tată-n fiu și, poate nu-i întâmplător faptul că fiul lui El Greco, Jorge Manuel, a fost, ca și tatăl său, „pictor, sculptor și arhitect” (din 1625 până 1631, când a murit, a fost „maestrul principal al catedralei din Toledo”).

Putem presupune că a plecat la Veneția și ca să cunoască locurile tatălui său.
Când a plecat, nu știm. Oricum, după 1566.

La Veneția a fost elevul lui Tițian, iar la Roma, unde a stat, de asemenea, o vreme (mai puțin de doi ani) a lucrat în atelierul lui Clovio, care i-a fost maestru și părinte spiritual, până în 1577, când a primit invitația de a veni să lucreze la Toledo și, poate, la Madrid, la Escorial.

EL GRECO Portretul lui Julio ClovioPortretul lui Giulio Clovio (aprox. 1572), ulei pe pânză, Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia

Ce l-a adus pe El Greco în Italia ? Cu siguranță pictura maeștrilor Renașterii.
Oricum, acolo s-a produs marea lui transformare, din iconar în pictor.
În Italia n-a mai pictat icoane bizantine, ci tablouri religioase și portrete.
De ce ?
Pentru că tablourile îi îngăduiau să picteze liber tot ce simte și pentru nu că nu erau obiect de adorație și supuse canoanelor, precum icoanele.

Iată câteva lucrări de dinainte de venirea lui la Toledo, în 1577:

EL GRECO  Vindecarea orbuluiVindecarea orbului (1570-1575), ulei pe pânză, Galleria Nazionale, Parma, Italia

EL GRECO Pieta (1565-1570), picturA pe lemn, Museum of Art, Philadelphia, SUAPietà (1565-1570), pictură pe lemn, Museum of Art, Philadelphia, SUA

EL GRECO Pieta 2 (1574-1576), ulei pe pAnză, Hispanic Society, New York, SUAPietà (1574-1576), ulei pe pânză, Hispanic Society, New York, SUA

Acest chip al Maicii Domnului nu poate fi altul decât chipul real al mamei sale, pe care trebuie să-l fi văzut de multe ori copleșit de suferință.

Acest chip trebuie că l-a inspirat pe Nicolas Pussin în a sa Pietà din 1625:

PUSSIN, Pieta, Musee d'Art Thomas Henry, Cherbourg, FrancePietà, Musee d’Art Thomas Henry, Cherbourg, France

… sau pe Charles Le Brun:

Pieta, Charles Le Brun, (1643-1645) Luvru, ParisPietà, Charles Le Brun, (1643-1645) Luvru, Paris

Ciudat, deși Tițian i-a fost maestru, Pietà a lui El Greco nu are nimic în comun cu Pietà a maestrului său venețian din 1576:

Pieta TITIANGallerie dell’Accademia, Venezia

… și nici cu cea a maestrului său neoficial, Tintoretto:

Pieta, Jacopo Tintoretto, 1563, Pinacoteca di Brera, MilanoPietà, Jacopo Tintoretto, 1563, Pinacoteca di Brera, Milano

… și nu seamănă cu vreo altă Pietà a vreunui alt artist. Este în întregime grecească și amintește de o scenă pe care, desigur, trebuie că a văzut-o acasă, în Creta: o mamă jelindu-și fiul înecat sau mort, uitându-se spre cer și întrebându-l pe Dumnezeu: De ce mi l-ai luat ?

Am ales câteva Pietà cunoscute, pentru comparație:

Pieta, Michelangelo, Basilica Sf. Petru, Vatican, RomaPietà, Michelangelo, Basilica Sf. Petru, Vatican, Roma

Piedad, Luis de Morales (aprox. 1560)Piedad, Luis de Morales (aprox. 1560)

El Greco în Toledo
El Greco a venit în Toledo la invitația lui Don Diego de Castilla, care l-a întâlnit la Roma în palatul Farnese, palatul cardinalului Nepote, unde locuia și lucra, împreună cu protectorul și maestrul său spiritual Giulio Clovio.
Don Diego de Castilla, decanul catedralei Maica Domnului din Toledo, îi propusese să construiască și să picteze retablurile capelei Mănăstirii Santo Domingo el Antiguo.

Iată un fragment din angajamentul scris al pictorului, semnat la 8 august 1577:

„Eu, Dominico Theotocopulo, declar că, întrucât ilustrul domn Don Diego de Castilla, Decan al orașului Toledo, mi-a comandat și eu am acceptat să pictez opt tablouri pentru capela care, din dispoziția sa, se ridică în Mănăstirea Santo Domingo el Antiguo din acest oraș (…) mă oblig, prin persoana și bunurile mele, să pictez și să predau, terminate, cele opt tablouri amintite, dacă Domnul îmi va da sănătate, mie și mâinilor mele, și să le pictez la Toledo, fără a le scoate în afara lui, și să le fac întrutotul desăvârșite, așa cum Domnul mă va povățui să înțeleg și cum se va pricepe meșteșugul meu…” (Cossίo).

Avea 36 de ani, nu era bogat și nu era un pictor la modă. Nu vorbea spaniola și probabil nici nu credea că va rămâne în Toledo până la sfârșitul vieții.

Ciudat este faptul că atunci când „Sfânta Biserică din Toledo și mănăstirea” l-au dat în judecată pentru unul din tablourile pe care le-a pictat pentru Catedrala din Toledo: Batjocorirea (1579) …
… și când administratorul bisericii, Diego de Orense, a cerut să fie întrebat la proces, în fața primarului orașului, Martin Romero de Villaquiran, „… dacă este adevărat că a fost adus în acest oraș pentru a face retablul Bisericii Santo Domingo el Viejo, pe care l-a terminat și așezat în amintita biserică”…
… Dominico a răspuns „că nu este obligat să dea socoteală de ce a venit în acest oraș și că la tot ce va mai fi întrebat nu trebuie să răspundă, deoarece nu este obligat” (Cossίo).

Iată Batjocorirea din 1579:

EL GRECO ESPOLIO Catedrala din ToledoBatjocorirea sau Dezbrăcarea lui Hristos înaintea răstignirii (El Espolio) (1577-1579) ulei pe pânză, retablul principal al sacristiei Catedralei din Toledo.
Culoarea roșie a cămășii arată că a putut fi batjocorit numai Iisus ca om, nu Iisus Dumnezeu.

Ce a scandalizat prelații ?

Aparent, cele trei Marii din colțul de jos, care, după Evanghelie, n-ar fi trebuit să apară în tablou, „pentru că nu erau de față la acea întâmplare extraordinară”, precum și „unele lucruri nelalocul lor pe care le conține tabloul, care jignesc amintita legendă și Îl discreditează pe Hristos” (fr. din scrisoarea preoților Catedralei).

Dar, mai degrabă, cea care deranja era prea-umila figură a lui Iisus, pe care nu se citește suferință, ci devoțiune, care lor, probabil, le lipsea !
Devoțiune simbolizată de mâna la piept „o a doua semnătură El Greco” – un gest de supunere și ascultare totală, de slujire și de dăruire fără limite care apare în multe din tablourile sale.

Alte două Espolio mai târzii: chipul lui Iisus Hristos este, poate, un autoportret interior și chipul prin excelență al devoțiunii, pe care l-a pictat de zeci de ori și pe care i l-a dat și „penitenților” lui, mai ales Mariei Magdalena și Sf. Petru:

el greco El Espolio (1580) col. privataEl Espolio (1580), ulei pe pânză, colecție privată

EL GRECO ESPOLIO Alte Pinakothek, Munchen, GermaniaEl Espolio (1583-1608), ulei pe pânză, Alte Pinakothek, Munchen, Germania

Și El Greco a rămas în Toledo unde, la un an de la sosire, în 1578, i s-a născut unicul fiu, Jorge Manuel Theotocopuli, „fiul doñei Jerόnima de las Cuevas”, despre care nu știm dacă i-a fost sau nu soție.

Presupunem că da, pentru că, cu opt zile înainte de a muri, și-a împuternicit fiul, pe Jorge Manuel, să-i redacteze testamentul „împreună cu doña Jerόnima de las Cuevas” „care este o persoană de încredere și foarte cinstită”.

Și mai există un motiv să credem că doña Jerόnima de las Cuevas, adică Ieronima a Peșterilor, i-a fost soție: cele mai multe Fecioare pictate de El Greco după 1577 au chipul ei.

Am ales câteva:

EL GRECO Fecioara cu pruncul Institute of Arts, Detroit, SUAFecioara cu pruncul – putem presupune că apar aici Jerόnima de las Cuevas și Jorge Manuel (1580-1590), ulei sau tempera pe lemn, Institute of Arts, Detroit, SUA

EL GRECO Imaculata conceptie (1580-1585) Muzeul Santa Cruz, Toledo, SpaniaImaculata concepție (1580-1585), ulei pe pânză, Muzeul Santa Cruz, Toledo, Spania

Vedem aici o preacuminte Jerόnima de las Cuevas și un El Greco… îndrăgostit, liniștit și fericit.
De remarcat: pictorul și Fecioara poartă culorile cristice: roșu și albastru, cu diferența că Fecioara are cămașa roșie și maforiul (vălul) albastru, precum Hristos, iar adoratorul său, El Greco, cămașa albastră și tunica roșie, ca un muritor… îndumnezeit !

EL GRECO Imaculata conceptie (1605-1610) Muzeul Thyssen-Bornemisza, Madrid, SpaniaImaculata concepție (1605-1610), ulei pe pânză, Muzeul Thyssen-Bornemisza, Madrid, Spania

Ce departe de cealaltă Imaculată concepție: O Jerόnima de las Cuevas… trecută de vârsta de 50 de ani; chipul ei îmbătrânit și nemulțumit, poate dezamăgit, arată că nu i-a fost chiar ușor să trăiască alături de un bărbat ca El Greco, un bărbat împărțit între două lumi, cea reală și cea a „penitenților”, extaticilor și devoților săi, Hristoși și Marii Magdalene, Sfinți Francisc, Sfinți Petru sau Sfinți Pavel.

Tonurile și câmpurile de energie maronii, sumbre, străfulgerările de lumini cerești, redau furtuna din sufletul Jerόnimei, care, probabil, traversa o perioadă a marilor nemulțumiri.

Adoratorul ei, El Greco, nu mai apare. Locul lui este luat în întregime de chivotul/biserica care, în tabloul de mai sus, se afla între ei, unindu-i.

Marourile dominante, mai bine spus, culoarea mâlului/noroiului, aici sugerează pământul, lumea umană căzută și, prin urmare, mizeria și murdăria ei, adică cufundarea în suferință și ignoranță, dar și penitența, în timp ce dincolo, în tabloul din anii 80 predomină tonurile de albastru celest, albastrul ce sugerează cerul coborât pe pământ și lumea văzută ca un cer, plină de lumină. Precum în cer, așa și pe pământ !

Lumina este peste tot în partea de jos a primului tablou și-l luminează pe pictor mai mult chiar de cât pe Fecioară/ Jerόnima.

În cea de-a doua Imaculată Concepție, lumina cerească fulgerătoare, puternică, o scaldă doar pe Fecioară și pe îngerii care i se închină și parcă o … consolează.

Și cei doi porumbei/Sfântul Duh sunt diferiți. În primul tablou porumbelul este mai mic și lumina lui, blândă și caldă e foarte puțină, pentru că lumina inundă partea „pământească” a pânzei, în timp ce în a doua Imaculată Concepție, porumbelul/ Sfântul Duh este mai mare, iar lumina violentă, a fulgerelor, e retrasă doar în partea cerească a pânzei.

O altă mare diferență: părțile „cerești” ale ambelor lucrări sugerează, în prima, o armonie desăvârșită: îngerii cântă la liră și lăută, iar în cea de-a doua, îngerii, siluete stranii, i se închină Fecioarei/ Jerόnimei, într-o adorație mută, consolatoare.
O ultimă observație: în prima pânză, ziua scaldă, veselă și plină de lumină albă, lumea pământească, iar în cer domnește noaptea – întunericul misterios ca sălaș al lui Dumnezeu, iar în cea de-a doua, noaptea… spiritului s-a mutat pe pământ, ca o pedeapsă divină.

Dacă ar fi să luăm ca exemple doar aceste două lucrări, felul în care le-a pictat ne arată că Dominicos Theotocopulos era un teolog desăvârșit.

EL GRECO Fecioara, Iisus, Sfanta Ana si Ioan (1585) Santa Cruz, Toledo, SpaniaFecioara, Iisus, Sfânta Ana și Ioan (tatăl Jerόnimei ?) (1585), ulei pe pânză, Santa Cruz, Toledo, Spania

EL GRECO Mater Dolorosa 1Mater Dolorosa (1585-1590), ulei pe pânză, Muzeul National, Berlin, Germania

EL GRECO Mater Dolorosa 2Mater Dolorosa (1585-1590), ulei pe pânză, Lugano, Elveția

EL GRECO MATER DOLOROSA 3Mater Dolorosa (1585-1590), ulei pe pânză, Museo Lάzaro Galdiano, Madrid, Spania

EL GRECO  MATER DOLOROSA 4Mater Dolorosa (1585-1590), ulei pe pânză, col. Thyssen- Bornemisza, Madrid, Spania

EL GRECO Iisus luandu-Si ramas-bun de la Fecioara, Mama SaIisus luându-Și rămas-bun de la Fecioară, Mama Sa ((1585-1590), ulei pe pânză, Massachusetts, SUA
De observat poziția mâinilor.

EL GRECO Sfanta Familie 1Sfânta Familie (1585-1590) ulei pe pânză, Hispanic Society, New York, SUA

EL GRECO Sfanta Familie cu Sf. AnaSfânta Familie cu Sf. Ana (1595) ulei pe pânză, Spitalul Tavera, Toledo, Spania

EL GRECO Sfanta Familie cu Sf. Ana 2Sfânta Familie cu Sf. Ana (1590-1599) ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid, Spania

În toate aceste Sfinte Familii, alături de Jerόnima de las Cuevas, de fiul său și de, probabil, mama Jerόnimei sau servitoarea, Marίa Gόmez, îl putem vedea pe El Greco însuși, în câteva autoportrete…

… ca și acestea două, unde s-a pictat împreună cu Jorge Manuel:
EL GRECO Sf. Iosif si Iisus copil 1Sf. Iosif și Iisus copil (1597-1599), ulei pe pânză, Biserica San José, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Iosif si Iisus copil 2Sf. Iosif și Iisus copil (1597-1599), ulei pe pânză, Santa Cruz, Toledo, Spania

Din nou, Jerόnima, la diferite vârste:

EL GRECO Buna Vestire  1Buna Vestire (1597-1600), ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Fecioara ÎndurăriiFecioara Îndurării (1603-1605), ulei pe pânză, Hospital de la Caridad de Illescas, Toledo, Spania

EL GRECO Încununarea FecioareiÎncununarea Fecioarei (1603-1605), ulei pe pânză, Hospital de la Caridad de Illescas, Toledo, Spania

EL GRECO Buna Vestire 2Buna Vestire (1603-1605), ulei pe pânză, Hospital de la Caridad de Illescas, Toledo, Spania

EL GRECO Buna Vestire 3Buna Vestire (1600-1605), ulei pe pânză, Museum of Fine Arts, Toledo, Ohio, SUA

Jerόnima a fost și modelul Sfintei Veronica :

EL GRECO SF. Veronica cu sudariul 1Sfânta Veronica cu năframa (aprox. 1580), ulei pe pânză, Muzeul Santa Cruz, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Veronica cu sudariul 2Sfânta Veronica cu năframa (aprox. 1600), ulei pe pânză, Alte Pinakothek, Munchen, Germania

EL GRECO Femeia cu floareFemeia cu floare (1582-1600), ulei pe pânză, colecție particulară
De remarcat semnătura în greacă: δομήνικος θεοτοκόπουλος ἐποίει adică Dominicos Theotocopulos a făcut-o.

EL GRECO FecioaraFecioara (1594-1600), ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid

EL GRECO Fecioara 2Fecioara (1594-1600), ulei pe pânză, Museum of Fine Arts, Strassbourg, Franța

De comparat cu scenele cu Fecioară de dinaintea venirii sale la Toledo:

EL GRECO Buna Vestire 4Buna Vestire (1575) ulei pe pânză, colecție particulară

EL GRECO Buna Vestire 5
Buna Vestire (1575) ulei pe pânză, Muzeul Thyssen-Bornemisza, Madrid, Spania
Veșmântul albastru ne arată o Fecioară cu totul celestă.

EL GRECO Buna Vestire  6Buna Vestire (1576) tempera pe lemn, Muzeul Prado, Madrid, Spania

 

Se pare că la Toledo, El Greco a avut o revelație. Iată cum picta înainte:

EL GRECO Adoratia magilor 1Adorația magilor (1561-1562), tempera pe lemn, Muzeul Benaki, Atena, Grecia

EL GRECO Cina cea de tainaCina cea de taină (aprox. 1565), ulei pe lemn, Galeria Națională din Bologna, Italia

EL GRECO Tripticul de la ModenaTripticul de la Modena, partea semnată, (1568), tempera pe lemn, Galleria Estense, Modena, Italia

EL GRECO Botezul lui Hristos CRETABotezul lui Hristos (aprox. 1567-1570), tempera pe lemn, Muzeul de Istorie a Cretei, Iraklion, Creta, Grecia

EL GRECO Adoratia pastorilor  Willumsen Museum, Frederikssund, DanemarcaAdorația păstorilor (1570), tempera pe lemn, Willumsen Museum, Frederikssund, Danemarca

EL GRECO Adoratia pastorilor  2Adorația păstorilor (1570), tempera pe lemn, colecția Bonomi, Milano, Italia

EL GRECO Adoratia pastorilor 3Adorația păstorilor (1570), ulei pe pânză, colecția Buccleuch, Kettering, Northamptonshire, Marea Britanie

EL GRECO Adoratia magilor 2Adorația magilor (1570), tempera/ulei pe lemn, Muzeul L. Galdiano, Madrid, Spania

EL GRECO Alungarea din TempluAlungarea neguțătorilor din Templu (1575), ulei pe pânză, Institute of Art, Minneapolis, SUA

… unde cele patru portrete din colțul de jos sunt ale lui Clovio, Michelangelo, Tițian și Rafael !

EL GRECO Hristos în casa Martei si a MarieiHristos în casa Martei și a Mariei (aprox. 1572), tempera/ulei pe lemn, col. particulară, Galveston, Texas, SUA

EL GRECO Sf. Francisc primind stigmatele 1Sf. Francisc din Assisi primind stigmatele (aprox. 1570), tempera pe lemn, Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia

În Toledo, Dominicos se pare că a primit al doilea grad de inițiere. Dovada ? Tot ce a pictat acolo: seriile penitenților/devoților, asceților, misticilor și rugătorilor, dar și seria lui Iisus Hristos (Răstigniri și Salvator).

Mesajul lor ? Îmbunătățirea personală, urmarea urcușului spre Dumnezeu, îndumnezeirea: Marea Operă a inițiațiaților și a alchimiștilor sufletului, prin: dedicare/devoțiune/dăruire, asceză, pocăință (penitență în Apusul creștin) sau kenoză, adică golire de sine, pentru a te lăsa locuit de Iisus Hristos/ de Dumnezeu.

Chipurile devoțiunii
Spuneam că Batjocorirea a provocat un scandal la Catedrala din Toledo, aparent din cauza celor trei Marii din colțul de jos, care asistau la dezbrăcarea lui Iisus de cămașă și la pregătirea crucii, „un lucru împotriva Evangheliei” (cum spuneau, scandalizați, preoții catedralei).

Și totuși, motivul scandalului era cu totul altul: chipul lui Iisus care radia devoțiune și care nu era deformat de suferință.

Devoțiunea față de Dumnezeu și smerenia/umilința ! Iată secretul/codul lui El Greco, unul din marii devoți și inițiați ai tuturor timpurilor.

Toate chipurile sale sfinte, Iisus, Fecioara și sfinții săi, (cu rare excepții, atunci când există un alt mesaj) sunt chipuri smerite, pline de umilință și de totală golire de sine, spre a fi locuite de Dumnezeu.

Iată câteva chipuri ale devoțiunii (dovezi al Marii Opere), chipuri ale sfinților lui El Greco, cărora le-a dedicat câte o întreagă serie, pictându-i și repictându-i în multe pânze.

1. Seria marii penitente, Maria Magdalena, mărturia, prin excelență, a faptului că Marea Operă a prefacerii sufletului este posibilă:

EL GRECO Maria Magdalena 1Maria Magdalena penitentă (aprox. 1577) ulei pe pânză, Worcester Art Museum, Massachussetts, SUA

EL GRECO Maria Magdalena  2Maria Magdalena penitentă (aprox. 1577) ulei pe pânză, Muzeul de Artă Nelson-Atkins, Kansas City, Missouri, SUA

EL GRECO MARIA MAGDALENA 3Maria Magdalena penitentă (aprox. 1577) ulei pe pânză, colecție particulară

EL GRECO Maria Magdalena 4Maria Magdalena penitentă (aprox. 1577) ulei pe lemn, Museo de Bellas Artes, Bilbao, Spania

EL GRECO Maria Magdalena 5Maria Magdalena penitentă (aprox. 1585-1590) ulei pe pânză, Cau Ferrat Museu, Sitges

EL GRECO MARIA MAGDALENA 6Maria Magdalena penitentă (aprox. 1605-1610) ulei pe pânză, colecție privată, Bilbao, Spania

2. Seria Sf. Francisc de Assisi, un ascet și un devot exemplar:

EL GRECO Sf. Francisc in rugaciuneSf. Francisc în rugăciune (1580-1590), ulei pe pânză, Muzeul Joslyn, New York, SUA

EL GRECO Sf. Francisc in rugaciune 2Sf. Francisc în rugăciune (1580-1590), ulei pe pânză, col. Torellό, Barcelona, Spania

EL  GRECO Sf. Francisc in rugaciune 3Sf. Francisc în rugăciune (1580-1590), ulei pe pânză, col. particulară, Oslo, Norvegia

EL GRECO Sf. Francisc primind stigmatele 2Sf. Francisc primind stigmatele (1585-1590), ulei pe pânză, col. particulară

EL GRECO Sf. Francisc primind stigmatele 3Sf. Francisc primind stigmatele (1585-1590), ulei pe pânză, El Escorial, Madrid, Spania

EL GRECO Sf. Francisc (1590-1595) Museé des Beaux-Arts de Pau, FranceSf. Francisc (1590-1595), ulei pe pânză, Museé des Beaux-Arts de Pau, France

EL GRECO Sf. Francisc 2 (1595) Museo Hospital de Santa Cruz, Toledo, SpaniaSf. Francisc (1595), ulei pe pânză, Museo Hospital de Santa Cruz, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Francisc 3 (aprox. 1600) Museu de Arte de Sao Paulo, BraziliaSf. Francisc (aprox. 1600), ulei pe pânză, Museu de Arte de São Paulo, Brazilia

EL GRECO Sf. Francisc 3Sf. Francisc (aprox. 1600), ulei pe pânză, colecție particulară

3. Seria Sf. Petru, penitentul prin excelență:

EL GRECO Sf. Petru penitent 1Sf. Petru penitent (1585-1590), ulei pe pânză, Bowes Museum, Castelul Barnard, Marea Britanie

EL GRECO Sf. Petru penitent  2Sf. Petru penitent (1585-1590), ulei pe pânză, Spitalul Tavera, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Petru penitent 3Sf. Petru penitent (1585-1590), ulei pe pânză, colecție privată

EL GRECO Sf. Petru penitent 4Sf. Petru penitent (1585-1590), ulei pe pânză, Muzeul El Greco, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Petru penitent 5Sf. Petru penitent (1600), ulei pe pânză, Catedrala din Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Petru penitent 6Sf. Petru penitent (1600), ulei pe pânză/vellum, fixată pe lemn, National Gallery, Londra, Marea Britanie

EL GRECO Sf. Petru 7Sf. Petru (1605-1610), ulei pe pânză, Mănăstirea El Escorial, Madrid, Spania
Este foarte posibil ca figura Sf. Petru să fie chiar figura tatălui său.

4. alte chipuri ale devoțiunii:

EL GRECO Sf. Andrei si Sf. FranciscSf. Andrei și Sf. Francisc (1590-1600), ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Sf. Iacob pelerinSf. Iacob pelerin (1595-1600), ulei pe pânză, Hispanic Society New York, SUA

EL GRECO Sf. Ieronim penitentSf. Ieronim penitent (1612-1614), ulei pe pânză, National Gallery Washington SUA, poate chiar portretul fratelui său mai în vârstă, Manussos

Să spunem aici că Manussos Theotocopulos (1529 – 1604), fratele mai mare al lui El Greco… ar putea fi domnul din această pânză:

EL GRECO Portretul lui Manusos TheotocopulosPortretul lui Manusos Theotocopulos (?) (1591), ulei pe pânză, Norton Simon, Pasadena, California, SUA

Primul care a bănuit că domnul cu guler exotic de linx și cu un cercel în urechea stângă din portretul de mai sus este Manussos, a fost profesorul universitar José Camón Aznar, care a cercerat tabloul pe când aparținea colecției Contini-Bonacossi din Florența.

Cine a fost Manussos Theotocopulos ?

Un „vameș” în sens biblic, adică agentul Republicii Veneția în Creta: omul care colecta impozitele…
… președintele Confreriei Navigatorilor din (anii 60 și 70) în Candia, capitala Cretei…
… un temut corsar, cu brevet, al Republicii Veneția, însărcinat cu capturarea corăbiilor turcești (există un document din 22 actombrie 1571 prin care ducele Veneției i-a permis să exercite pirateria împotriva… inamicilor otomani)…
…și, nu în ultimul rând, un cititor al textelor patristice/teologice (de pildă, a arătat Maria Konstantoudaki, în anul 1579 căuta în Veneția un text al diaconului Giorgis Kalamatianos).

Se pare că, în lipsa corăbiilor turcești, Manussos a atacat o corabie italiană, a căzut în dizgrație, a fost întemnițat și a plătit, cu greu, o amendă uriașă…care l-a ruinat…
… pe care probabil, l-a ajutat s-o achite fratele său, pictorul.

Poate, acesta să fi fost motivul pentru care Manussos să se fi mutat definitiv la Toledo, în 1591, unde a locut împreună cu fratele său, Dominicos, timp de 13 ani, până în ultima sa zi, 13 decembrie 1604.
Știm că a avut patru fii și că unul din ei, Frangiskos (un nume sută la sută venețian/ italian!), a murit în Veneția, la numai 15 ani.

***

Alte chipuri/serii ale devoțiunii:

EL GRECO Sf. Iacob cel mic 1Sf. Iacob cel mic (aprox. 1595) ulei pe pânză, colecție secretă, New York, SUA, în culorile hristice, cămașa roșie (trupul) și tunica albastră (o natură celestă, un înger)

EL GRECO Sf. Iacob cel mic  2Sf. Iacob cel mic (aprox. 1610-1614 sau 1586-1595 ?) ulei pe pânză, Institute of Art, Chicago, SUA

EL GRECO Sf. Pavel 1 Madrid, SpaniaSf. Pavel (aprox. 1578-1580) ulei pe pânză, colecție privată, Madrid, Spania

EL GRECO Sf. Luca  1Sf. Luca (aprox. 1600) ulei pe pânză, Indianapolis, SUA

EL GRECO Sf. Luca 2Sf. Luca (aprox. 1600) ulei pe pânză, Hispanic Society, New York, SUA

EL GRECO Sf. Luca 3Sf. Luca (1602-1605) ulei pe pânză, Catedrala din Toledo, Spania
Un alt chip interior al lui El Greco ?

EL GRECO Sf. Dominic  (aprox. 1600)  Muzeul Santa Cruz, Toledo, SpaniaSf. Dominic rugându-se (aprox. 1600) ulei pe pânză, Muzeul Santa Cruz, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Petru si PavelSf. Petru și Pavel (1605-1608) ulei pe pânză, Muzeul Național, Stockholm, Suedia

EL GRECO IACOB CEL MARESf. Iacob cel Mare (1600) ulei pe pânză, Palatul marchizului de San Feliz, Oviedo, Spania
Un alt autoportret interior al lui El Greco ?

EL GRECO Sf. Iacob cel Mare  3Sf. Iacob cel Mare (1600) ulei pe pânză, Zaragoza, Spania
Un alt autoportret interior al lui El Greco ?

EL GRECO Sf. Ioan Botezătorul 2Sf. Ioan Botezătorul (1600-1605) ulei pe pânză, Young Memorial Museum, San Francisco, SUA.  Ascetul prin excelență ! De observat toiagul Sf. Ioan în formă de… cruce !

EL GRECO Sudariul 2Sudariul (1577-1579) ulei pe lemn, colecție particulară

EL GRECO SUDARIUL 3Sudariul (1580-1582) ulei pe pânză, colecție particulară

EL GRECO SUDARIUL 4Sudariul (1586-1595) ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Iisus în Gradina Ghetsimani 1Iisus în Grădina Ghetsimani (1590-1598) ulei pe pânză, Museum of Fine Arts, Toledo, Ohio, SUA

Faptul că tunica albastră zace pe jos arată că, pentru un moment, a predominat natura omenească a lui Hristos.

EL GRECO Iisus în Gradina Ghetsimani 2Iisus în grădina Ghetsimani (1590-1598), ulei pe pânză, National Gallery, Londra

EL GRECO Iisus în Gradina Ghetsimani 3Iisus în grădina Ghetsimani (1605-1610), ulei pe pânză, Santa Marίa, Andújar, Spania

EL GRECO Iisus în Gradina Ghetsimani 4Iisus în grădina Ghetsimani (1605-1610), ulei pe pânză, Catedrala din Cuenca, Spania

EL GRECO Portretul lui Hristos 1Portretul lui Hristos (1590-1595), ulei pe pânză, Galeria Publică, Praga, Rep. Cehă

Cămașa roșie ni-L înfățișează pe omul Iisus Hristos și face trimitere, în același timp, la ipostaza Sa de victimă/sacrificiu.

EL GRECO Portretul lui Hristos 2Portretul lui Hristos (1590-1595), ulei pe pânză, San Antonio, Texas, SUA

EL GRECO Portretul lui Hristos 3Portretul lui Hristos (1590-1595), ulei pe pânză, Muzeul San Telmo, San Sebastian, Spania

EL GRECO Salvator Mundi 1Mântuitorul/ El Salvador /Salvator Mundi (1586-1590), ulei pe pânză, Beverly Hills, SUA

Aici apare Iisus Hristos ca Salvator Mundi cu orbul pământesc, cu o mână, dreapta, binecuvântând lumea și cu cealaltă, stânga, ținând-o.
Se observă figura Pantocratorului/ Atotțiitorului/ Stăpânului Lumii consacrată de iconarii greci: cu cele două expresii ușor diferite: firea pământească și cea dumnezeiscă a Fiului lui Dumnezeu.

EL GRECO Salvator Mundi 2Mântuitorul/ Salvator Mundi (1596-1600), ulei pe pânză, Galeria Națională din Edinburgh, Marea Britanie … în culorile cristice !

EL GRECO Salvator Mundi 3Mântuitorul/ Salvator Mundi (1596-1600), ulei pe pânză, Muzeul Parmeggiani, Reggio Emilia, Italia

EL GRECO Salvator Mundi 4Mântuitorul/ Salvator Mundi (1602-1605), ulei pe pânză, Catedrala din Toledo, Spania

EL GRECO Salvator Mundi  5Mântuitorul/Salvator Mundi (aprox. 1600), ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania…

… unde cămașa roșie, singurul veșmânt al lui Hristos aici, scoate în evidență firea pământească, umană a Domnului, iar orbul, globul pământesc, complet opac și de culoarea … pământului, sugerează o lume căzută, păcătoasă și prea pământeană, în-tinată, din tină…

…spre deosebire de orbul pe care-l ține Salvatorul lui Leonardo, o sferă transparentă, ce sugerează curăția/puritatea absolută a lumii lui Dumnezeu:

LEONARDO DA VINCI Salvator MundiSalvator Mundi, Leonardo da Vinci (aprox 1500)

Ce distanță uriașă, totuși, între Dominicos Theotocopulos și maeștrii iconari greci !

Iată-L pe Hristos pe tronul împărătesc, fresca lui Manuil Panselinos (aprox. 1290) din Biserica Adormirii Maicii Domnului din Karies, capitala Sf. Munte:

Iisus Hristos, M. PanselinosIisus Hristos, M. Panselinos

Iisus Hristos, M. Panselinos DETALIUIisus Hristos, M. Panselinos Detaliu

Iată un Iisus Hristos Pantocrator din secolul al XIII-lea, o icoană din skevofilakion-ul Mănăstirii Hilandar, Sf. Munte Athos:

Iisus Hristos Pantocrator Hilandar, Sf. Munte AthosDe remarcat cele două culori, roșu și albastru, culoarea cămășii și cea a tunicii (firea omenească și firea cerească), cu care Iisus apare apare reprezentat în icoanele grecești încă de la începutul iconografiei.

Și iată prototipul, modelul Pantocratorului, cea mai veche icoană a lui Iisus Hristos ca Pantocrator sau Atotțiitor: a fost creat în secolul al VI-lea, probabil la Constantinopol, și se găsește în Mănăstirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai:

Pantocrator Sf. Ecaterina din Muntele Sinai

Pantocrator SINAI DETALIUIisus Pantocrator, Mănăstirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, detaliu

Foarte important: cele două expresii ușor diferite ale feței lui Iisus, care o împart în două, simbolizează cele două firi ale sale, cea umană și cea dumnezeiască.
Aceasta este explicația celebrului „astigmatism” al lui El Creco !

Din nou, alte chipuri ale devoțiunii, la El Greco, o serie Iisus (Botez, Calvar și Răstigniri) și o serie Ioan Botezătorul :

EL GRECO Botezul lui HristosBotezul lui Hristos (1597-1600), ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania

EL GRECO CALVARUL 1Calvarul (1590-1595), ulei pe pânză, București, România

EL GRECO CALVARUL 2Calvarul (1590-1595), ulei pe pânză, Muzeul Brooklyn, New York, SUA

EL GRECO CALVARUL 3Calvarul (1590-1595), ulei pe pânză, Catedrala din Cuenca, Spania

EL GRECO CALVARUL 4Calvarul (1590-1595), ulei pe pânză, Fogg Museum, Cambrige, SUA

EL GRECO Răstignirea cu doi donatoriRăstignirea cu doi donatori (1585-1590), ulei pe pânză, Luvru, Paris, Franța

EL GRECO Răstignirea 1Răstignirea (aprox. 1600), ulei pe pânză, colecție particulară, Sotheby΄s 2013

EL GRECO Răstignirea 2Răstignirea având ca fundal Toledo (aprox. 1605-1610), ulei pe pânză, colecție particulară, Madrid, Spania

EL GRECO Răstignirea3Răstignirea (1600-1610), ulei pe pânză, Museum of Art, Cleveland, SUA

EL GRECO Rastignirea cu Maica Domnului si Sf. Ioan EvanghelistulRăstignirea cu Maica Domnului și Sf. Ioan Evanghelistul (1590-1600), ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Răstignirea 4 jpgRăstignirea (1590-1600), ulei pe pânză, Muzeul El Greco, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Botezătorul Santo Domingo el Antiguo, Toledo, SpaniaSf. Ioan Botezătorul (1577-1579), ulei pe pânză, Santo Domingo el Antiguo, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Botezătorul si Sf. FranciscSf. Ioan Botezătorul și Sf. Francisc (aprox. 1600), ulei pe pânză, Museu Nacional d΄Art de Catalunya, Barcelona, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Botezătorul 3Sf. Ioan Botezătorul (1605-1610), ulei pe pânză, National Museum of Wales, Cardiff, Marea Britanie

Toate aceste chipuri ale devoțiunii/evlaviei s-au ivit din El Greco devotul, dar și din compasiunea pe care trebuie că o simțea față de toledani, concetățenii săi, care asistau neputincioși la (de)căderea orașului lor.

În anii 1600 Toledo era un oraș „seniorial prin tradiție, dominat de cler”, o fostă capitală care decădea brusc.

Un oraș în care consiliul municipal le interzisese maurilor, în 1580, să vorbească araba pentru ca, apoi, să-i expulzeze, un loc în care Inchiziția era foarte ocupată cu procesele de credință (El Greco, spun documentele, era deseori chemat ca interpret la procese), și, nu în ultimul rând, un oraș care răsuna de disputele iezuiților, franciscanilor și dominicanilor.

Cum descriu învățați ai vremii orașul ?

„… Pentru că, din două treimi din populația Spaniei, două nu au ce munci (…).
Nefiind folosite, (oamenii) uită meseriile și meșteșugurile, care erau atât de înfloritoare în Spania,… și nu mai există nici urmă de comerț….Astăzi constați că, deși nu mai există nici jumătate din populația de mai înainte, există un număr dublu de călugări, de clerici și de studenți, căci nu găsesc un alt mod de a trăi și nici de a-și asigura hrana. (…)
Meseriașii și țăranii… nu vor să-și nenorocească fiicele și nici fiii, ci îi trimit să învețe, să devină călugărițe, clerici și membri ai ordinelor religioase, pentru că meseria a devenit, din beneficiu, o pacoste și un blestem pentru cel ce o are, căci nu se poate trăi din ea.
Așa că nu mai există zeciuială pentru căsătorii și botezuri, ca mai înainte, și din această pricină populația scade.
De mizerie, își abandonează copiii sau îi duc la orfelinat, neavând ce să le dea de mâncare și, trăind prost, mor, așișderea și cei mari, sau părăsesc regatul plini de furie.” (Fragment din cererea Universității din Toledo adresată lui Filip al III-lea). (Cossίo)

„Din străzi întregi (în Toledo) de șelari și armurieri, sticlari sau alte meserii asemănătoare, n-a mai rămas nici un singur meseriaș… ci doar o amărâtă de prăvălie de geamuri a mai rămas în acest oraș și o piață, în fiecare marți, de unde își făceau cumpărăturile localnicii, dar fiind săracă și mizeră, și-a pierdut importanța (…).
Posesiunea de case, care era înainte proprietatea cea mai valoroasă în acest oraș, este astăzi în situația cea mai rea, pentru că nu are cine să le locuiască… și când se ruinează una nu se mai ridică alta la loc… (proprietarii) și ar fi bucuroși să le dea fără chirie celor care ar vrea să stea în ele…
Bietele călugărițe care își câștigau existența cu munca atât de grea a broderiei ce împodobea pânzele pe care se punea ostia… sau paliile, pânzele pe care se puneau potirele și alte lucruri pentru oficierea slujbei religioase, a încetat odată cu pătrunderea din Franța și din alte părți a acelor dantele, cărora li se spune de Flandra… iar cele din ordinele religioase mor de foame închise în mănăstirile lor” (Memorial de la ciudad de Toledo a Filipe III, în 1617). (Cossίo)

„Stăpânii orașului Toledo și îndeosebi ai celor mai frumoase femei, sunt preoții, care au minunăție de case și cheltuiesc cu nemiluita, ducând cel mai bun trai din lume, fără ca cineva să le atragă atenția… și mai multe venituri au Arhiepiscopia și Biserica din Toledo decât restul orașului la un loc” (Navagiero, Viaggio fatto in Spagna ed in Francia, Venecia, 1563). (Cossίo).

„Dar mai există o cauză nouă a micșorării populației, pentru că în anul 1600 Maiestatea Voastră a fost încunoștiințată de marea ei lipsă, iar în 1601 a fost ciumă, în 1609 expulzarea a peste 400 de mii de mauri, iar cea mai mare a avut loc acum câțiva ani, astfel încât preoții au trimis un memoriu către orașul Toledo, în care atrag atenția că lipsește o treime din populație (și unii zic că lipsesc chiar două treimi) și se spune că la măcelărie se vinde mai puțin de jumătate din carnea ce se vindea înainte (…)
…iar călugărul Diego de la Escorial relatează că episcopul de Avila i-a spus că, în ultimul timp, cel puțin 65 de biserici și-au închis porțile în eparhia sa…
Și, ceea ce este și mai dureros este să vezi cum se înmulțesc lăcașurile viciilor, cum ar fi casele de joc, teatrele în aer liber, cârciumile, ca și cele legate de vanitate, cum ar fi atelierele croitorilor ticsite de meseriași și de materiale (căci Regatul fiind pe moarte, toți, de groaza morții, își fac haine), ca și de sărăcie, ca spitalele, închisorile și altele asemănătoare unde se stâng toți ca să mănânce” (Opt discursuri al doctorului Sancho de Moncada, profesor de teologie la Universitatea din Toledo… anul 1619). (Cossίo).

El Greco inițiatul
Câteva dintre tablourile lui Dominic Cretanul arată limpede că primise o inițiere.
Unde ? Când ? Cu cine ?
O inițiere în ideile și credințele care circulau în cercurile neoplatoniștilor renascentiști și ale alchimiștilor vremii.

Nici nu era greu să fie convins că rostul sufletului este acela de a se cunoaște pe sine, de a se desăvârși/îndumnezei, adică de a tinde să semene cu Zeul/ cu Dumnezeu (o idee dragă lui Platon)… ceea ce alchimiștii numesc Marea Operă (a se vedea lunga serie a Mariei Magdalena penitentă).

În biblioteca lui se găseau operele lui: Platon, Aristotel, Homer, Euripide, Plutarh, Scrierile Morale și Viețile Paralele, Demostene și Isocrate, Josephus Flavius, Hipocrate, Esop și Lucian, dar și operele sfinților Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur, desigur în original, lucrarea de arhitectură a lui Vitruviu, în latină, Petrarca, Ariosto, sau scrierile neoplatoniștilor renascentiști alături, bineînțeles, de Biblie.

La Roma, el Greco a locuit în palatul Farnese, alături de protectorul său, miniaturistul Giulio Clovio și de celebrul bibliotecar al contelui Nepote, eruditul și bibliofilul Fulvio Orsini…

… un palat frecventat de mulți umaniști (și poate inițiați) spanioli.

PALATUL FARNESE, ROMA, ITALIAPalatul Farnese, Roma, Italia

Poate Clovio a fost primul său maestru, nu de pictură, ci maestrul care l-a inițiat în înțelepciunea esoterică și cel care i-a deschis poarta spre cunoașterea la care ajung cei puțini și privilegiați.

Cine era Padre Giulio Clovio ?

Giulio Clovio era artistul croato/macedo-italian, posibil aromân, despre care Vasari spunea în Viețile Pictorilor (DI DON GIULIO CLOVIO MINIATORE/ DESPRE DON GIULIO CLOVIO MINIATURISTUL):

N-a mai fost și nu va mai fi, poate, timp de multe secole, un asemenea miniaturist, fără seamăn, eminent, un miniaturist, adică un pictor al lucrurilor mici, ca don Giulio Clovio care i-a depășit cu mult pe atâția alții, experți în această artă./Non è mai stato, né sarà per aventura in molti secoli, né il più raro né il più eccellente miniatore, o vogliamo dire dipintore di cose piccole, di don Giulio Clovio, poiché ha di gran lunga superato quanti altri mai si sono in questa maniera di pitture esercitati.

El a jucat un rol crucial în viața lui El Greco. Cum ? Aducându-l să locuiască în palatul cardinalului Alessandro Farnese, în serviciul căruia el însuși se afla de aproape 40 de ani.

Capodopera sa, Cartea Orelor (Libro d’Ore sau Lezionario Farnese, un Liturghier al Maicii Domnului/Uffizio della Madonna, pe care Clovio l-a ilustrat pentru cardinalul Farnese, protectorul său)…

… la care a lucrat timp de nouă ani (1537-1546), după spusele lui Vasari…

… are, se pare, un cod pe care-l înțeleg doar inițiații.

Acest Ceaslov, Cartea Orelor, cuprinde 26 de „stupende storiette”/ admirabile istorioare (Vasari), fiecare ilustrată printr-un tablou în miniatură.

Nu atât istorioarele sau ilustrațiile lor, pentru fiecare oră liturgică (ceas de rugăciune) sunt speciale, ci felul în care sunt alăturate: două câte două… în oglindă, formând o pereche… cu un înțeles tainic:

Buna Vestire și Isaia vorbind cu regele Ahaz; Fecioara Maria vizitând-o pe Elisabeta și Justiția și Pacea care se îmbrățișează; Nașterea lui Hristos și Paradisul terestru, Adam și Eva care mănâncă din pomul oprit; Îngerul vestind păstorilor nașterea lui Hristos și Sibilla Tiburtina arătându-i-o lui Octavian August pe Fecioară cu pruncul Iisus; Fuga în Egipt și Faraonul înecându-se în Marea Roșie; Încoronarea Fecioarei în cer și Încoronarea Esterei; Moartea triumfând asupra tuturor muritorilor și Învierea lui Lazăr; Pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor și Turnul Babel;

Clovio, Cartea ceasurilor 2Clovio, Cartea Orelor :Adorația Magilor și Solomon adorând-o pe Regina din Saba, Pierpont Morgan Library, New York

Clovio, Cartea ceasurilor 1Clovio, Cartea Orelor :Adorația Păstorilor și Căderea omului (Ispitirea lui Adam), Pierpont Morgan Library, New York

EL GRECO Portretul lui Julio ClovioPortretul lui Giulio Clovio (1570-1573) ulei pe pânză, Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia

Giulio Clovio arată cu degetul spre Cartea Orelor spunând parcă: aici aflați adevărata taină a lumii, cunoașterea și înțelepciunea divină !

Iată si portretul unui bătrân inițiat, am spune un mag, ascuns în persoana Sf. Ioan Evanghelistul (cel care a scris cea de-a patra Evanghelie, Evanghelia iubirii), pe care apoi îl va picta ca pe un arhanghel tânăr:
EL GRECO Sf. Ioan Evanghelistul 1Sf. Ioan Evanghelistul (1577-1579), ulei pe pânză, Santo Domingo el Antiguo, Toledo, Spania, unul din cele opt tablouri, primele pe care le-a proiectat și pictat în Spania.
De remarcat culorile lui Iisus: roșu și albastru

Iată și trei tablouri cu Fecioara Maria, o Înălțare și două Încoronări în care Maica Domnului are la picioare… cornul lunii, adică simbolul, prin excelență, al Marii Zeițe, simbolul fertilității,al nașterii și al feminității/principiului feminin – izvor al nașterilor, nașterii/renașterii, o temă mai veche a iconografiei apusene (creată, probabil, de monahii alchimiști):

EL GRECO Înaltarea FecioareiÎnălțarea Fecioarei (1577-1579), ulei pe pânză, Institute of Art, Chicago, SUA

De comparat cu Înălțarea Fecioarei a lui Tițian din 1516-18:
TITIAN INALTAREA FECIOAREI 2 Înălțarea Fecioarei (1516-18) Tițian, Santa Maria Gloriosa dei Frari, Veneția, Italia

EL GRECO Încoronarea Fecioarei 1Încoronarea Fecioarei (aprox. 1590), ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Încoronarea Fecioarei 2Încoronarea Fecioarei (1591-1592), ulei pe pânză, Muzeul Santa Cruz, Toledo, Spania

Sigur, ar putea indica cineva începutul capitolului 12 din Apocalipsă: „Şi s-a arătat din cer un semn mare: o femeie înveşmântată cu soarele, şi luna era sub picioarele ei, şi pe cap purta cunună din douăsprezece stele.” Și totuși… ideea este alta: străvechea Mamă a Lumii.

MAICA DOMNULUI ICOANA APUSEANAIcoană apuseană din seria Maicii Domnului având cornul lunii la picioare

Următorul portret intitulat de El Greco M. Juan D. Ávila, despre care unii istorici de artă afirmă că este al Maestrului Juan de Ávila (1500-1569), astăzi San Juan de Ávila (v. Gregorio Marañón, Toledo y el Greco, Madrid, 1956),…
… este mai degrabă, al lui Juan de la Cruz (1542-1591), poetul mistic fascinat de erosul dumnezeiesc al Părinților Răsăriteni (mai ales al Sf. Dionisie Areopagitul):

EL GRECO Juan de AvilaJuan de Ávila (aprox. 1580), ulei pe pânză, Muzeul El Greco, Toledo, Spania

E limpede, din această pânză atât de grăitoare, că Sf. Ioan al Crucii practica rugăciunea inimii și că era obișnuit cu stările extatice, ca și El Greco.

Iată și trei tablouri cu Sf. Francisc din Assisi (pe care l-a pictat și repictat obesesiv, de nenumărate ori):

EL GRECO Sf. Francisc în extazSf. Francisc în extaz (1577-1580), ulei pe pânză, Muzeul Lάzaro Galdiano, Madrid, Spania

EL GRECO Sf. Francisc primind stigmatele col. privataSf. Francisc primind stigmatele (1585-1590), ulei pe pânză, colecție privată, unde se vede foarte bine că El Greco vedea câmpurile de energie.

EL GRECO Sf. Francisc în extaz  2Sf. Francisc în extaz (1600-1605), ulei pe pânză, Nuestra Señora del Carmen Cadiz, Spania

Iată și o serie a Sf. Ioan Evanghelistul, sau, mai degrabă, a Sf. Ioan Teologul, autorul Apocalipsei, un sfânt care, de fapt are înfățișarea Arhanghelului Mihail, cel care se luptă cu balaurul și-l învinge.

Cum a reprezentat El Greco biruința asupra balaurului ? Pictându-l mic, prizonier în cupa/ potirul euharistiei.

Mesajul este limpede: împărtășania cu trupul și cu sângele lui Hristos biruie demonii interiori.

Desigur, poate exista și o altă interpretare a micului dragon din potirul împărtășaniei, una legată de vreun ordin secret ce avea această emblemă. Până acum însă, acest ordin a rămas … secret.

EL GRECO Sf. Ioan Teologul 1Sf. Ioan Teologul (1595-1604), ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Teologul 2Sf. Ioan Teologul (1602-1605), ulei pe pânză, Catedrala din Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Teologul 3Sf. Ioan Teologul (1610-1614), ulei pe pânză, Muzeul El Greco, Toledo, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Teologul si Sf. Francisc 2Sf. Ioan Teologul și Sf. Francisc (1600-1605), ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania

EL GRECO Sf. Ioan Teologul si Sf. Francisc 3Sf. Ioan Teologul și Sf. Francisc (1600-1605), ulei pe pânză, Galeria Ufizzi, Florența, Italia

EL GRECO Cina în casa lui SimonCina în casa lui Simon (1605-1614), ulei pe pânză, Institute of Art, Chicago, SUA

Aici personajul care atrage atenția este Apostolul Ioan Evanghelistul (sau, mai degrabă, Ioan Teologul  – o licență a lui El Greco), așezat în dreapta lui Hristos: mâna sa stângă este paralelă cu mâna stângă a lui Iisus și… oferă ! Ce oare ? Adevărata cunoaștere.

În sfârșit, un Sf. Iacob cel Mare, având, mai degrabă, înfățișarea lui Hristos – Bunul Păstor:

EL GRECO Sf. Iacob cel Mare pelerinSf. Iacob cel Mare pelerin (1580-1595), ulei pe pânză, Santa Cruz, Toledo, Spania

… o Înviere:

EL GRECO InviereaÎnvierea (1600-1610), ulei pe pânză, Prado, Madrid, Spania

… și A cincea pecete – unul din cele mai enigmatice, ultime, mesaje pe care ni le-a lăsat Dominicos Theotocopulos:

EL GRECO A cincea peceteA cincea pecete (1608-1616), ulei pe pânză, Metropolitan Museum, New York, SUA

… un tablou care trimite la Apocalipsă (cap. 6):

Şi când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o.
Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ ?
Şi fiecăruia dintre ei i s-a dat câte un veşmânt alb şi li s-a spus ca să stea în tihnă, încă puţină vreme, până când vor împlini numărul şi cei împreună-slujitori cu ei şi fraţii lor, cei ce aveau să fie omorâţi ca şi ei. (9-11)

… și al cărui mesaj, rămâne, până astăzi, obscur !

Ce putem spune este că personajul îmbrăcat în albastru este un înger – Atlas, care unește cerul cu pământul și sprijină bolta cerească să nu se prăbușească peste pământ…
… că mantia roșie lepădată este firea omenească, lepădată odată pentru totdeauna pentru dobândirea unirii cu Dumnezeu: MAREA OPERĂ ÎNFĂPTUITĂ.

S-a întâmplat ca Picasso să vadă în A cincea pecete ceva ce n-ar vedea nimeni: un bordel filosofic:

PICASSO Les Demoiselles d'AvignonPablo PICASSO, Les Demoiselles d’Avignon sau Le Bordel philosophique/Le Bordel d’Avignon, iunie-iulie 1907, New York, Museum of Modern Art

***

Portretul de mai jos trece drept un autoportret. Cine știe ? Tabloul se intitulează Portretul unui gentilom în vârstă. Este posibil ca El Greco să fi arătat așa spre sfârșitul vieții.

EL GRECO 1Portretul unui gentilom în vârstă (1590-1600), ulei pe pânză, Metropolitan Museum, New York, SUA

Oricum, spre sfârșit, picta mai degrabă energii, decât persoane, așa cum o arată una din ultimele sale lucrări aflată în România :

EL GRECO Logodna FecioareiLogodna Fecioarei (1613-1614), ulei pe pânză, Muzeul de Artă, București, România

Mantia azurie a Fecioarei, singura pe care o vedem, simbolizează … natura-i exclusiv celestă !

Considerând mesajele secrete din picturile lui Dominicos Grecul, Fiul Maicii Domnului, mesaje din care foarte multe ne scapă încă, se poate întreba cineva cum de au scăpat Inchiziției?

Răspunsul simplu este acesta: El Greco era traducătorul oficial al Inchiziției pentru limba greacă, așadar „preasfințiții judecători” aveau o încredere totală în el, dar răspunsul adevărat este că aceste mesaje trebuiau să ajungă la noi.

Pe de altă parte, El Greco însuși declara în testamentul lui: „având, crezând și împărtășind tot ceea ce crede și împărtășește sfânta biserică mamă de la Roma, crezând în misiunea Prea Sfintei Treimi, în a cărei religie și credință declar să trăiesc și să mor ca un bun credincios și catolic creștin…”.

***

Pictura lui El Greco a fost o enigmă pentru timpul său, o enigmă rămâne și astăzi.
Paradoxal, „pictorul figurilor alungite” nu era prea cunoscut, nu figura în tratatele de istoria artei și nu era considerat un mare maestru… până în secolul al XIX-lea, când, brusc, l-au redescoperit romanticii și pictorii francezi ai sec. XIX și de atunci influența lui continuă să se reverse asupra artiștilor moderni și contemporani.

Atunci a fost, propriu-zis descoperit și de atunci lucrările lui au început să iasă în lume ca să-și ocupe locul în principalele muzee ale lumii și în principalele colecții private.

Se spune că această diasporă a operelor lui din Toledo a avut ca efect o recunoaștere bruscă și universală a lui El Greco în toate centrele mari de creație si artă.

Și, se mai poate spune că din miraculosul an 1914, la al treilea centenar al morții sale, figura lui El Greco a început să fie recuperată și pictorul a devenit unul din cei mai mari maeștrii ai artei universale.

De atunci, Toledo a început să se pregătească, cu lucrări de infrastructură, să-și primească vizitatorii care doreau să vadă locul unde a creat acest artist enigmatic. A construit hoteluri și chiar și o gară, care acum este o gară AVE (cu trenuri de mare viteză).

De atunci Toledo, care se identifică cu El Greco, a început să se deschidă spre lume și acum sărbătorește figura acestui pictor universal, ale cărui opere s-au reîntors acasă, pentru a fi prezentate în expozițiile (dintre care șase expoziții mari) celui de-al patrulea centenar al morții artistului, devenind un mare muzeu El Greco.

Dacă, la început, în 1579,Toledo îl întreba de ce a venit în acest oraș, astăzi Toledo îl consideră pe El Greco fiul său preaiubit. Și are de ce. Îi datorează, printre altele, celebritatea și statutul său de capitală El Greco.

LUCRĂRI CONSULTATE:
Manuel B. Cossίo: El Greco, Ed. Meridiane, București, 1985
Web Oficial del IV Centenario del Greco
Website-ul La Tribuna de Toledo.es

AUTOR  ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Haz clic para compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Haz clic para compartir en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...
Entradas recientes →

Suscribir

  • Artículos (RSS)
  • Comentarios (RSS)

Archivos

  • noviembre 2025
  • octubre 2025
  • septiembre 2025
  • julio 2025
  • mayo 2025
  • abril 2025
  • marzo 2025
  • septiembre 2024
  • julio 2024
  • marzo 2024
  • febrero 2024
  • enero 2024
  • diciembre 2023
  • noviembre 2023
  • octubre 2023
  • septiembre 2023
  • agosto 2023
  • julio 2023
  • junio 2023
  • mayo 2023
  • abril 2023
  • marzo 2023
  • febrero 2023
  • enero 2023
  • diciembre 2022
  • noviembre 2022
  • octubre 2022
  • septiembre 2022
  • agosto 2022
  • julio 2022
  • junio 2022
  • mayo 2022
  • abril 2022
  • marzo 2022
  • febrero 2022
  • enero 2022
  • diciembre 2021
  • noviembre 2021
  • octubre 2021
  • septiembre 2021
  • agosto 2021
  • julio 2021
  • junio 2021
  • mayo 2021
  • abril 2021
  • marzo 2021
  • febrero 2021
  • enero 2021
  • diciembre 2020
  • noviembre 2020
  • octubre 2020
  • septiembre 2020
  • agosto 2020
  • julio 2020
  • junio 2020
  • mayo 2020
  • abril 2020
  • marzo 2020
  • febrero 2020
  • enero 2020
  • diciembre 2019
  • noviembre 2019
  • octubre 2019
  • septiembre 2019
  • agosto 2019
  • julio 2019
  • junio 2019
  • mayo 2019
  • abril 2019
  • marzo 2019
  • febrero 2019
  • enero 2019
  • diciembre 2018
  • noviembre 2018
  • octubre 2018
  • septiembre 2018
  • agosto 2018
  • julio 2018
  • junio 2018
  • mayo 2018
  • abril 2018
  • marzo 2018
  • febrero 2018
  • enero 2018
  • diciembre 2017
  • noviembre 2017
  • octubre 2017
  • septiembre 2017
  • agosto 2017
  • julio 2017
  • junio 2017
  • mayo 2017
  • abril 2017
  • marzo 2017
  • febrero 2017
  • enero 2017
  • diciembre 2016
  • noviembre 2016
  • octubre 2016
  • septiembre 2016
  • agosto 2016
  • julio 2016
  • junio 2016
  • mayo 2016
  • abril 2016
  • marzo 2016
  • febrero 2016
  • enero 2016
  • diciembre 2015
  • noviembre 2015
  • octubre 2015
  • agosto 2015
  • julio 2015
  • junio 2015
  • mayo 2015
  • abril 2015
  • marzo 2015
  • febrero 2015
  • enero 2015
  • noviembre 2014
  • julio 2014
  • abril 2014

Categorías

  • ANTROPOLOGIA

Meta

  • Crear cuenta
  • Iniciar sesión

Blog de WordPress.com.

  • Suscribirse Suscrito
    • ghemulariadnei
    • Únete a otros 61 suscriptores
    • ¿Ya tienes una cuenta de WordPress.com? Inicia sesión.
    • ghemulariadnei
    • Suscribirse Suscrito
    • Regístrate
    • Iniciar sesión
    • Denunciar este contenido
    • Ver el sitio en el Lector
    • Gestionar las suscripciones
    • Contraer esta barra
 

Cargando comentarios...
 

    %d