• ACERCA DE NOSOTROS
  • ANUL NOU: DE PRIMĂVARĂ, DE TOAMNĂ ȘI DE IARNĂ
    • ANUL NOU (II) – ANUL NOU DE IARNĂ – ZEUL SOARE – MOȘ CRĂCIUN
  • ARTA ÎNALTEI BUCĂTĂRII
    • MIC DEJUN CU RODIE, ZMEURĂ ȘI MENTĂ
    • OMLETĂ CU USTUROI TÂNĂR ȘI CORIANDRU – REAPRINDEREA FOCULUI LĂUNTRIC
    • OMLETE DE MARTIE I – OMLETĂ CU CEAPĂ VERDE ȘI CIMBRU/ΟΜΕΛΕΤΕΣ ΤΟΥ ΜΑΡΤΙΟΥ I – ΟΜΕΛΕΤΑ ΜΕ ΦΡΕΣΚΟ ΚΡΕΜΜΥΔΑΚΙ ΚΑΙ ΘΥΜΑΡΙ
    • OMLETE DE MARTIE II – OMLETĂ CU LĂPTUCĂ, MĂRAR, CEAPĂ ȘI USTUROI VERDE – ÎNFLORIRE/ΟΜΕΛΕΤΕΣ ΤΟΥ ΜΑΡΤΙΟΥ II – ΟΜΕΛΕΤΑ ΜΕ ΜΑΡΟΥΛΙ, ΑΝΗΘΟ, ΚΡΕΜΜΥΔΑΚΙ ΚΑΙ ΠΡΑΣΙΝΟ ΣΚΟΡΔΟ – ΑΝΘΗΦΟΡΙΑ
    • POȚIUNI DE DRAGOSTE (I) – SALVIA ȘI ROSMARINUL. POTIRUL IUBIRII TOTALE
    • SALATĂ DE SPANAC CRUD CU AVOCADO
    • SALATĂ DE SPANAC CRUD CU CREMĂ DE BRÂNZĂ DE CAPRĂ
    • SPANACUL – SPIRITUL PERSAN AL VIEȚII
    • OMLETA – SPUMĂ DE OUĂ LA TIGAIE
    • CARTOFUL – TRUFA ANZILOR
    • BORCANUL FERMECAT CU CASTRAVEŢI MURAŢI
  • CĂLĂTORIILE ARIADNEI
    • BAPTISTERIUL DE LA MANGALIA
    • ÎNGHEȚATĂ CU DRAGOSTE… ÎN MANGALIA
  • CARMINA BURANA
    • CARMINA BURANA – Omnia sol temperat/Soarele pe toate le îmblânzeşte
  • CELE MAI FRUMOASE POEME
    • INFINITUL
    • Kemal – Manos Hatzidakis/Nikos Gațos
  • CELE MAI FRUMOASE POEME DE DRAGOSTE
    • APOSTOLUL PAVEL – IMNUL IUBIRII
    • Caballo Viejo – omagiu lui Simón Díaz
    • DANTE, Vita Nuova, IX
    • DE TE-AI PLICTISIT, O, DOAMNĂ…
    • JORGE LUIS BORGES – ÎNDRĂGOSTITUL
    • MICHELANGELO – RIME (9)
    • QUAND JE T΄AIME/CÂND TE IUBESC
    • RĂBDARE SĂ MAI AI, PUȚINĂ
    • SAN JUAN DE LA CRUZ – CÂNTĂRI ÎNTRE SUFLET ȘI MIRE
    • TU EȘTI OMUL MEU – PERISTERIS/MATSAS
    • UMBRA MEA ȘI CU MINE (POLIGONUL) – TSITSANIS/VIRVOS/GALANI
    • VERONICA FRANCO, TERZE RIME, III
    • MIKIS THEODORAKIS – 90 DE ANI
    • Imn, Baudelaire
    • SFÂNTUL IOAN AL CRUCII, LLAMA DE AMOR VIVA
    • ÎNDRĂGOSTITA, PAUL ELUARD
  • Chrétien de Troyes
    • Chrétien de Troyes – De Iubirea ce mă răpi pe mine, mie însumi, și mă prădui
  • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI 2022
    • DESCIFRÂNDU-L PE BRÂNCUȘI I
  • EDITORIALES
    • NE CONDUC ELITE POLITICE ADMIRABILE !
    • SALVAȚI SOLDATUL DRAGNEA!!! – BRAND DE ȚARĂ
    • TABARNIA – IMAGINEA DIN OGLINDĂ
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI OCCIDENTALE II : UE ȘI REGATUL MAROCULUI
    • 8 MARTIE – ZIUA ÎMPOTRIVA FEMINICIDULUI ?
    • ALARMĂ DIN SPAȚIUL VIRTUAL CÂT „UN ATAC PEARL HARBOUR”
    • AMERICA FIRST – AMERICA MAI ÎNTÂI DE TOATE !
    • APOROFOBIA – CUVÂNTUL ANULUI 2017
    • BREXIT-TIXERB
    • CATALUÑA SAU CATALUNYA ?
    • CULTUL IMPUNITĂȚII ȘI…PURGATORIUL
    • DE CE RAMBLA, BARCELONA ?
    • GARDUL ÎL FAC EU, DAR, ÎL PLĂTEȘTI TU !
    • IERUȘALÁIM HABIRÁ – IERUSALIM CAPITALA
    • LECTURINA… DE ZIUA CĂRȚII
    • RADONUL – AMENINȚAREA TĂCUTĂ
    • SPANIA – COABITARE SAU… URĂ DE CLASĂ?
    • SPANIA – ÎNTRE COABITARE ȘI ABȚINERE
    • UE – MAREA BRITANIE: A FI, DAR, MAI ALES, A NU FI !
    • UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CUBA
    • VA FI ROMÂNIA DIN NOU MONARHIE ?
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI EUROPENE: UE ȘI SAHARA OCCIDENTALĂ
    • ACESTEA SUNT FRUNZELE MELE !
    • DONALD TRUMP… ȘI ZIUA HISPANITĂȚII/DONALD TRUMP Y… EL DÍA DE LA HISPANIDAD
    • SPAŢIUL EUROPEAN ŞI CEL… PARAEUROPEAN !
    • GORBACIOV ÎNSUȘI NE SPUNE CĂ NU ILESCU L-A UMILIT PE REGE ÎN 1990!
    • ISLAM ȘI ISLAMISM
    • REPUBLICA….. DIN REGAT !
    • DE 9 MAI…
    • El 9 de Mayo …
    • TENTAȚIA ABSOLUTISMULUI SAU SIMFONIA ÎNTREBĂRILOR
    • ALEP – GUERNICA SECOLULUI XXI
    • Opinia publică… ?! Oare ?
    • „Numai… lei, fără de ” !
    • BREXIT…ȘI NU PREA!
    • DÍA DEL LIBRO … SANCHO SIN RUCIO
    • ISLAM E ISLAMISMO
    • EL SINDROME TIMOSHENKO Y EL FINAL DE LA ERA PUTIN
    • SIDROMUL TIMOȘENKO ȘI SFÂRȘITUL EREI PUTIN
    • SINDROMUL IOHANNIS
    • „Fahrenheit 451” la Mosul
    • Noul președinte al Greciei, calul troian al lui Al. Tsipras
    • TURCIA A UMILIT RUSIA!
    • ¡TURQUÍA HUMILLÓ A RUSIA!
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • ACULTURAȚIE…CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE
    • ALEGERI ÎN GRECIA: MARELE PERDANT ESTE OMUL CARE A DESFIINȚAT RADIOTELEVIZIUNEA PUBLICĂ
    • HOLOCAUSTUL NUCLEAR … și elegantul domn Mihail Vanin!
    • LIVIU DRAGNEA … ȘI PRIMUL CERC
    • A gândi altfel ! sau инакомыслящий/inacomâsleașcii
    • GUCCI ȘI SCANDALUL MARMURELOR PARTENONULUI
  • EDITORIALES II
    • 10 AUGUST 2018 – GUVERNELE DRĂGNILĂ ȘI DĂNCILĂ
    • ALEGERILE DIN GRECIA – VOTUL MÂNIEI
    • ANGLICISME VECHI ȘI NOI
    • BALMIS – PRIMA EXPEDIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE VACCINARE
    • GRECIA – PRIZONIERĂ A DATORIEI EXTERNE
    • GRIPA SPANIOLĂ NU A FOST CHIAR…SPANIOLĂ !
    • HĂITUIREA BOSCHETARĂ ȘI CEA MECANIZATĂ
    • ILUZIA AUTOEXILULUI de Camelia Stănescu Ursuleanu
    • JUNE ALMEIDA – FEMEIA CARE A DESCOPERIT CORONAVIRUSUL
    • PROGRAMUL 3 – O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC
    • SOLDATUL SOVIETIC ELIBERATOR – UNEORI, A CĂUTAT ICOANE !
    • SPAȚIILE NAȚIUNII
    • SUNTEM SAU NU SUNTEM… ISRAELIENI ?
    • TAXA PE LĂCOMIE SE DOVEDEȘTE A FI PREA…LACOMĂ!
    • TRUMP ARUNCĂ TURCIA ÎN BRAȚELE UNIUNII EUROPENE
    • UNDE NE SUNT MELEȘCANII?
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA (I)
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA II – „SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ”
    • Ziua Internaţională a Limbii Greceşti
    • MATI – UN NOU POMPEII ?
    • ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?
    • VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și-a închis porțile
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim s-a deschis
    • Mircea Cărtărescu a primit premiul Formentor pentru Literatură 2018
  • EDITORIALES III
    • VA ȘTI PUTIN SĂ IASĂ DIN FUNDĂTURĂ?
  • EFEMERIDES
    • DAN URSULEANU – COMEDIA SALVEAZĂ ROMÂNIA/MEMORII
    • KAFKA ŞI PĂPUŞA CĂLĂTOARE
    • PANAIT ISTATI – ENRACINEMENT
    • VIAȚA LUI JULIEN TEMPLIERUL
    • ZIUA CĂRȚII – Ida Vitale, Uruguay
  • ESPERPENTO – FIŞE DE ROMAN
  • ETIMOLOGIAS I
    • AURUL – MATERIA DIVINĂ
    • ETIMOLOGII XI: A ÎNVĂȚA, A CÂȘTIGA, A PEDEPSI
    • ETIMOLOGII XII – A VINDECA – ADICĂ A RĂSCUMPĂRA DIN SERVITUTEA BOLII
    • ETIMOLOGII XIII – LUMEA SAU LOCUL CEL LUMINAT
    • ETIMOLOGII XIV: MEDIC – DOCTOR – IATROMANT
    • ETIMOLOGII XV – ÎNVIEREA – ÎNTOARCEREA LA VIAŢĂ SAU RIDICAREA DIN MORMÂNT
    • ETIMOLOGII XVI – APORIA SAU PROVOCAREA MINȚII PERPLEXE
    • PĂMÂNT – ȚARĂ – GLIE
    • POST – AJUN – PRIVEGHERE
    • PUSTA – CUVÂNT ROMÂNO-SLAV
    • ROST – A ROSTI – A SE ROSTUI
    • VATRĂ – ȚEST – CUPTOR
    • A CERE – A CUCERI – CUCERNIC
    • A VĂTĂMA SAU A LOVI DIN VOIA LUI DUMNEZEU
    • A VOI – A DORI – A POFTI
      • La hora de la verdad
    • AUGUST – AUGUR – AUTOR
    • IERT – ELIBEREZ – SUNT LIBER
    • Parlament – Parlement – Parliament
    • AMOR – DRAGOSTE – IUBIRE
    • LOGODNA – CUVÂNTUL DAT ȘI VREMEA CEA BUNĂ
    • SUFLET – SPIRIT – DUH
    • VINDECAT – SALVAT – MÂNTUIT
    • HAR ȘI EUHARISTIE
    • MAG – MAGISTER – MĂIESTRU
  • ETIMOLOGIAS II
    • ETIMOLOGII I – Dragostea-puterea atotțiitoare și stihia atotstăpânitoare
    • ETIMOLOGII II – RELIGIA – UN PERPETUU EXERCIȚIU DE PIETATE
    • ETIMOLOGII III – MARTIE – LUNA LUI MARTE
    • ETIMOLOGII IV – DE LA CALENDELE FEMEILOR LA RĂZBOIUL FEMEILOR DE 8 MARTIE
    • ETIMOLOGII IX – IUNIE – LUNA LUI IUNO
    • ETIMOLOGII V – APRILIE – LUNA LUI VENUS (I)
    • ETIMOLOGII VI – APRILIE – LUNA FLOREI (II)
    • ETIMOLOGII VII – MAI– LUNA ZEIȚEI MAIA
    • ETIMOLOGII VIII – PELERINUL … UN CĂLĂTOR DE PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI
    • ETIMOLOGII X – CINZECIMEA – POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – RUSALIILE
    • ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI
  • IORGOS SEFERIS – POEME
    • IORGOS SEFERIS – AGHIA NAPA I
  • Isaac Bashevis Singer
    • Yentl, băiatul de la ieșiva
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE
    • AMINTIRI URÂTE…/MALOS RECUERDOS…  
    • De la vorbe la fapte/Del dicho al hecho
    • Mea culpa a lui Buffalo Bill/El mea culpa de Buffalo Bill
    • Nici ciment și nici zidari/Ni cemento, ni brazos
    • ¿Quo Vadis America? Încotro te îndrepți, America ?
    • Acum e acum !/La hora de la verdad
    • Apele se întorc la matcă/Las aguas a su cauce
    • BÂJBÂIND/PALOS DE CIEGO
    • Colacul de salvare a lui Trump/El salvavidas de Trump
    • Comparațiile și paradoxurile lui Donald Trump/Las comparaciones y paradojas de Donald Trump
    • Contrareforma /La contrarreforma
    • Cum se mută președinții/Una mudanza especial
    • De la Reconquista, la imigrare/De la Reconquista a la inmigración
    • Exact pe dos! /El tiro por la culata
    • Istoria unei neînțelegeri/Historia de un desencuentro
    • LUÂNDU-L LA BANI MĂRUNȚI/DESHOJANDO LA MARGARITA
    • Nu există dușman mic/No hay enemigo pequeño
    • Președintele nu pleacă de tot/El presidente no se va
    • Statele–încă–Unite ale Americii/Estados–todavia-Unidos de America
    • ULTIMUL ZID/EL ÚLTIMO MURO
    • Vremea lui Trump/La hora de Trump
    • Apele nu se liniștesc/Las aguas no se calman
    • Cine, cui dă ordine ?/¿A las órdenes de quién?
    • Momentul adevărului
    • Confuzie generală/Confusión general
    • Israel, de la Carter până la Obama/Israel, de Carter a Obama
    • La hora de la verdad
    • ¿Parón o recuperación?
    • Banca câștigă întotdeauna/La banca siempre gana
    • Istoria nu are un punct final/La historia sin final
    • Putin râde în hohote /La carcajada de Putin
    • Totul îi merge foarte bine lui Trump /Viento de popa para Trump
    • Cu fața la perete /De cara a la pared
    • Milioane și grade militare /Millones y galones
    • Puterea sau aurul? / ¿El poder o el oro?
    • Stagnăm sau ne redresăm ?
    • Las guerras del retrete
    • Mai întâi de toate, buzunarul/El bolsillo, lo primero
    • Ucenicul, ucenicii și cei șapte magnifici/El aprendiz, los aprendices y los siete magníficos
    • Todo al revés
    • Un panorama de paradojas
    • Elecciones con okupas
    • Ganó la otra América
    • Las otras elecciones
    • Sin hora de la verdad
    • ÎNTORCÂND SPATELE ELITELOR /DE ESPALDA A LAS ELITES
    • La elección y sus murallas
    • Paradoxuri ale democrației/Paradojas de la democracia
    • Uluire și descumpănire electorală/Pasmo y desconcierto electoral
    • Dilema republicană/El dilema republicano
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE II
    • “TRIO INFERNAL” SAU CAZUL KASHOGGI/“TRIO INFERNAL” O CASO KASHOGGI
    • A LĂTRA ȘI A MUȘCA/LADRAR Y MORDER
    • AJUTORUL OBLIGATORIU AL RUSIEI PENTRU VENEZUELA /LA OBLIGADA AYUDA RUSA A VENEZUELA
    • AMERICANII CEI CAȘTI /LOS CASTOS AMERICANOS
    • APROPIERE ÎNTRE EVREI ȘI ARABI /APROXIMACIÓN JÚDEO-ÁRABE
    • AUTOCRATUL IGNORANT/EL AUTÓCRATA IGNORANTE
    • BICIUIND CU DOLARUL/FUSTIGANDO CON EL DÓLAR
    • Căsătorie de conveniență /Matrimonio de conveniencia
    • CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI/LA OTRA CARA DE VENEZUELA
    • CEI DINTÂI, ÎN TOATE/EL PRIMERO EN TODO
    • COADA MOSCOVEI /LA COLETA DE MOSCU
    • COPIII SEPTUAGENARI /LOS NIÑOS SEPTUAGENARIOS
    • Din lac, în puț… /De Málaga en Malagón
    • DIN SUMMIT ÎN SUMMIT /DE CUMBRE EN CUMBRE 
    • Două Americi /Dos Américas
    • Este, oare, Trump un poet frustrat ?/¿Es Trump un poeta frustrado?
    • Jumătate de secol, multe bătălii, pace în zare/Medio siglo, muchas batallas, paz a la vista
    • KASHOGGI, EGOLATRUL/KASHOGGI, EL EGÓLATRA
    • Libertate între gratii/Libertad entre rejas
    • Mai roșie decăt o găină/Mas roja que una gallina 
    • PAIUL DIN OCHIUL VECINULUI/LA PAJA EN EL OJO AJENO
    • Bilanțul primului an/Balance del primer año
    • Cadou de Crăciun/Regalo de Navidad
    • Casa nemăturată/La casa sin barrer
    • COSTA RICA: SEX ȘI URNE/COSTA RICA: SEXO Y URNAS
    • Doi și cu doi/Dos y dos
    • În fața realităților, Trump se dă pe brazdă /Los menguantes desamores de Trump con la realidad Washington
    • Între două ziduri/Entre dos murallas
    • Măsurarea forțelor pentru hegemonie, pe cele două maluri ale Pacificului/Pulso hegemónico a los dos lados del Pacífico
    • Nici cu tine, nici fără tine/Ni contigo, ni sin ti
    • O țară în flăcări / Un país en llamas
    • PARADISURILE /LOS PARAÍSOS
    • Puerto Rico (portul bogat) cel sărac/ Puerto Pobre
    • Trump se etalează/Trump se pone de largo
    • Un inchizitor în căutare de culpe/ Un inquisidor en busca de un delito
    • Un secol de cruciade/Un siglo de cruzadas
    • Pericolul nord-corean:azi, nu,… mâine,cine știe ?/El peligro norcoreano: hoy no, mañana quizá
    • GENERAȚIA INTERNETULUI /LA GENERACION DEL INTERNET
    • A fost odată…/Érase una vez…
    • A pleca la timp/Marcharse a tiempo
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE IV
    • 0 CIUDATĂ TÂRGUIALĂ ÎNTRE KIM ȘI TRUMP/ EL EXTRAÑO REGATEO DE KIM Y TRUMP  
    • Banii nu aduc fericirea/El dinero no hace la felicidad 
    • Calea americană/The American Way 
    • CELE O MIE DE FEȚE ALE POPULISMULUI/LAS MIL CARAS DEL POPULISMO 
    • CRIZA IRANIANĂ FĂRĂ PASIUNE, NICI PROPAGANDĂ/LA CRISIS IRANÍ SIN PASIÓN NI PROPAGANDA
    • Exasperarea democraților/ Exasperación demócrata 
    • Fată în casă bună la toate/Chica para todo 
    • ÎNDRĂZNEALA PRUDENTĂ NORD-COREANĂ/LA PRUDENTE OSADÍA NORCOREANA
    • IRAN: LA CE AR SERVI UN NOU RĂZBOI ?/IRÁN: ¿Y PARA QUÉ UNA GUERRA? 
    • Legat de mâini, cu cenușă în cap… și Trump pentru multă vreme/Maniatado, con ceniza en la frente… y Trump para rato
    • MIZERABILUL JOC AL MIZERIEI/ EL MISERABLE JUEGO CON LA MISERIA
    • Mult procuror și puțină pricină/Mucho fiscal y poca causa
    • NOUA CRIZĂ IRANIANĂ/NUEVA CRISIS IRANÍ
    • O AMBASADOARE FEMINISTĂ FOARTE ACTIVĂ /UNA EMBAJADORA DE FALDAS TOMAR 
    • Politica vacilor slabe/Política de vacas flacas
    • Problema de nerezolvat a rasismului/El insoluble problema del racismo 
    • PRUDENȚĂ ȘI BRAVADE/PRUDENCIA Y BRAVATAS
    • RAȚIUNILE LUI TRUMP/LAS RAZONES DE TRUMP  
    • SI TRUMP FUERA DE GAULLE…/DACĂ TRUMP AR FI DE GAULLE…
    • Știe dar, nu răspunde/Si sabe, no contesta
    • UN TRUMP BÍBLICO/UN TRUMP BIBLIC
    • E frica sau graba?/¿Es la por o la pressa?
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE V
    • Acelerație virotică/ Aceleración vírica
    • Așa este, dacă așa vi se pare/Así es, si así os parece
    • BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA/BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN
    • Candidata cui?/¿Candidata de quién?  
    • Candidatul improbabil/El candidato improbable
    • Caritatea începe cu noi înșine: afacerea politică/La caridad empieza por uno mismo: el negocio de la política  
    • Cele două Americi/Las dos Américas 
    • Celelalte ambarcațiuni improvizate /Las otras pateras 
    • Cenzura presei/Censura de prensa
    • Cronica din cealaltă Americă: procese care aduc milioane/Crónica desde la otra América: pleitos milenarios
    • Cronică din cealaltă Americă/Crónica desde la otra América
    • DE LA PING PONG, LA BIG BANG /DEL PING PONG AL BIG BANG
    • De la vacile sfinte, la vacile cu lapte/De vacas sagradas a vacas lecheras 
    • Democrați pentru Trump/Demócratas por Trump
    • Două convenții pentru două Americi/Dos convenciones para dos Américas 
    • DROGURI PENTRU TOȚI, BANI PENTRU PUȚINI/DROGAS PARA TODOS, DINERO PARA POCOS
    • ERDOGAN E MAI TARE DECÂT TRUMP /ERDOGAN LE PUEDE A TRUMP
    • FANTEZII ELECTORALE/FANTASIAS ELECTORALES
    • FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI/LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA
    • Frontierele COVID-ului/Les fronteres del covid
    • HONG KONG, PROBLEMĂ ÎMPĂRTĂȘITĂ/HONG KONG, PROBLEMA COMPARTIDO
    • Început agitat de campanie/Agitado inicio de campaña  
    • IRAN-SUA: DE CE 52/IRAN-EE.UU. : POR QUÉ 52  
    • IRAN, RĂUL INSTITUȚIONAL/IRÁN, EL MALVADO INSTITUCIONAL
    • IRAN: RĂDĂCINILE URII/IRÁN: LAS RAÍCES DEL ODIO
    • Isterii și putere/Histerias y poder  
    • MILIONARI ȘI SEPTUAGENARI/MILLONARIOS Y SEPTUAGENARIOS
    • Nu există inamic mic/No hay enemigo pequeño
    • O criză cu surprize financiare/Una crisi amb sorpreses financeres
    • O curte vraiște/Un patio revuelto 
    • Pe zi ce trece, știm tot mai puțin/Cada dia sabem menys
    • PLACIDO DOMINGO ÎN SUA ȘI ÎN EUROPA/DOS DOMINGOS Y DOS MUNDOS 
    • PRIETENI ÎN EMISFERĂ/AMIGOS EN EL HEMISFERIO 
    • PROST E CINE CREDE/TONTO, EL QUE SE LO CREA
    • RĂUL TUTUROR…/MAL DE MUCHOS…
    • SĂ FACEM LUNA MARE DIN NOU/VOLVER A HACER GRANDE LA LUNA
    • Scape cine poate/Sálvese quien pueda
    • SFÂNTUL BIDEN CONTRA FERICITULUI TRUMP/SAN BIDEN CONTRA BEATO TRUMP
    • SOCOTELILE PE DOS /LAS CUENTAS AL REVES 
    • SUA: O SOCIETATE FOARTE APRIGĂ/EE.UU: UNA SOCIEDAD DE ARMAS TOMAR 
    • Talibani americani/Talibanes americanos
    • Trump sărind într-un picior/Trump a la pata coja  
    • TRUMP, PREȘEDINTE DEMOCRAT/TRUMP, PRESIDENTE DEMÓCRATA 
    • UN POST ÎN CARE DAI FALIMENT ORICUM/CARGO DE FACASO OBLIGADO
  • LA PAGINA DE EUGEN HAC
    • SECȚIA AROMÂNĂ
    • ȘI TOT NOI LE SUNTEM DATORI !
    • STATUL SATANIC
    • 9 MAI – SINGURĂTATEA CRIMINALULUI
    • GÂNDIREA LUI PUTIN
    • ÎNCERCAREA DE DEPORTARE MASCATĂ A REFUGIAȚILOR UCRAINENI
    • PUTIN ȘI LAVROV AU AVUT DREPTATE!
    • ANSCHLUSS
    • DOMULE ZELENSKI, CEREȚI-I LUI PUTIN DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI!
    • HOLOCAUSTUL CA „OPERAȚIUNE SPECIALĂ”
    • VLADIMIR: ORI EȘTI A MEA, ORI NU VEI FI A NIMĂNUI!
    • DOMNULE VOLODIMIR ZELENSKIY DĂ-L ÎN JUDECATĂ PE PUTIN!
    • PUTIN NEPUTINCIOSUL
    • LIMBAJUL INVERSAT: ISTERIE, E PREA CURÂND, NAZIȘTI, DROGAȚI, NEGOCIERI
    • MAESTRUL VALENTIN… NU MAI ESTE!
    • PUTINISMUL – NOUL NUME AL HITLERISMULUI
    • UNDELE SCURTE – O BREȘĂ PE CARE PUTIN NU O POATE CONTROLA
    • GALIONUL SAN JOSÉ – AUR, ARGINT ȘI PIETRE PREȚIOASE
    • OARE I-A PĂCĂLIT BIDEN ȘI PE ROMI ?
  • LA PAGINA DE GEORGES MOUSTAKI
    • GEORGES MOUSTAKI – METECUL
  • LA PAGINA DE MICHELANGELO BUONARROTI
    • MICHELANGELO – RIME – MANUSCRISUL DE LA ASHMOLEAN
    • MICHELANGELO – SILLOGE 6
  • LA PAGINA DE SAN FRANCESCO DI ASSISI
    • SFÂNTUL FRANCISC DE ASSISI – CÂNTECUL FRATELUI SOARE
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU
    • LA OTRA CORRIENTE MIGRATORIA
    • VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE
    • CEALALTĂ MIGRAȚIE
    • MISERIAS FRONTERIZAS BÚLGARAS
    • AYER CONTRA HOY
    • XENOFOBIA, SÍ PERO…
    • IERI ÎMPOTRIVA LUI AZI
    • XENOFOBIE, ÎNTR-ADEVĂR, ȘI TOTUȘI…
    • DRAMA MIGRATORIO A LA GRIEGA
    • SIRIA . LA PAZ CASI IMPOSIBLE
    • DRAMA REFUGIAȚILOR ÎN STIL GRECESC
    • ÎN SIRIA, PACEA ESTE APROAPE IMPOSIBILĂ
    • EL YEMEN SE LE INDIGESTA A ARABIA SAUDÍ
    • STRATEGIA STATULUI ISLAMIC ÎN LIBIA
    • ARABIEI SAUDITE… I S-A APLECAT DE ATÂTA YEMEN
    • LA ESTRATEGIA GUERRILLERA DE E.I. EN LIBIA
    • ARABIA, MÁS PASIÓN QUE LÓGICA
    • HEKMATYAR INTENTA VOLVER
    • ARABIA, MAI DEGRABĂ PASIUNE DECÂT LOGICĂ
    • HEKMATYAR VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ
    • ¿ CRISIS SOCIALISTA O CRISIS POLÍTICA GENERAL ?
    • RĂZBOIUL PE CARE IRANUL ÎL DUCE ÎN SIRIA
    • CRIZĂ SOCIALISTĂ SAU CRIZĂ POLITICĂ GENERALĂ ?
    • LA GUERRA SIRIA DEL IRÁN
    • ISLAM : LA ÚLTIMA GUERRA FRATRICIDA
    • ISLAM : ULTIMUL RĂZBOI FRATRICID
    • QUIERO Y NO PUEDO EN LIBIA
    • VREAU DAR NU POT… ÎN LIBIA
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • LA MAFIA SE PASA A ERDOGAN
    • MAFIA TRECE DE PARTEA LUI ERDOGAN
    • CEA DE A DOUA REVOLUȚIE DIN TURCIA
    • LA SEGUNDA REVOLUCIÓN TURCA
    • NATALIA ERRE QUE ERRE
    • NATALIA CEA ÎNVERȘUNATĂ
    • SIRIA, PARADISUL BANDELOR
    • SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS
    • INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA
    • INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT
    • DE LA HITLER LA TRUMP
    • DE HITLER A TRUMP
    • VALENTIN POPESCU – UN MARE JURNALIST SPANIOL
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU II
    • CELELALTE ALEGERI IRANIENE/LAS OTRAS ELECCIONES IRANÍES
    • ADEVĂRATUL BREXIT/ EL AUTÉNTICO BREXIT
    • ALBANIA : A MAI RĂMAS VREUN NECORUPT ?/ALBANIA : ¿ QUEDA ALGUIEN POR CORROMPER ?
    • BELARUS ȘI-A PIERDUT RĂBDAREA/BIELORRUSIA HA PERDIDO LA PACIENCIA
    • ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA/LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA
    • MACEDONIA : ABSURDITATE MAJORĂ/MACEDONIA : ABSURDO MÁXIMO
    • RANCHIUNA FĂRĂ SFÂRȘIT /RENCORES INEXTINGUIBLES
    • ROMÂNIA… PITOREASCĂ/RUMANIA RIZA EL RIZO
    • TERORISM ÎN INDIA/TERRORISMO EN INDIA
    • U.E. CENTRIFUGĂ/LA U.E. CENTRÍFUGA
    • VIETNAM : CORUPȚIE ȘI IDEOLOGIE/VIETNAM : CORRUPCIÓN E IDEOLOGÍA
    • CARE BREXIT?/¿QUÉ BREXIT?
    • CU TOTUL ALTUL ESTE VALSUL PREȘEDINȚILOR…/EL VALS DE LOS PRESIDENTES ES OTRO…
    • EGO-UL ȘI RAȚIUNEA DE STAT /EL EGO Y LA RAZÓN DE ESTADO
    • ERDOGAN, COLECȚIONAR DE DUȘMANI/ERDOGAN, COLECCIONISTA DE ENEMIGOS
    • PICIOARELE DE LUT ALE LUI ERDOGAN/LOS PIES DE BARRO DE ERDOGAN
    • PSEUDO-VIRAJ SPRE STÂNGA ÎN RĂSĂRITUL EUROPEI /EL PSEUDO GIRO A LA IZQUIERDA DE EUROPA ORIENTAL
    • BREXIT-UL VĂZUT DINSPRE RĂSĂRITUL EUROPEI/EL BREXIT VISTO DESDE EL ESTE EUROPEO
    • ERDOGAN, PÂNĂ LA CAPĂT/ERDOGAN, A POR TODAS
    • MARXISM ÎN ELVEȚIA/MARXISMO EN SUIZA
    • AMARA REPATRIERE A AFGANILOR/AMARGA RETROMIGRACIÓN AFGANA
    • ARABESCURI PERSANE ÎN IRAK/ARABESCOS PERSAS EN IRAK
    • CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI/CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN
    • DRAGOSTEA AMARĂ DINTRE RUSIA ȘI BELARUS/LOS DESAMORES DE RUSIA Y BIELORRUSIA
    • REFORMELE PE CARE LE ÎNTREPRINDE EGIPTUL/REFORMISMO EGIPCIO
    • ESTONIA : A ȘASEA OARĂ, DA!/ ESTONIA : A LA SEXTA VA LA VENCIDA
    • ESTONIA : AU VENIT RUȘII !/ESTONIA : HAN VUELTO LOS RUSOS
    • EMIGRAȚIE ȘI NEPĂSARE/ EMIGRACIÓN Y DESIDIA
    • BOSNIA ȘI TRECUTUL EI …ȚEAPĂN/BOSNIA Y EL PASADO TENAZ
      • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
    • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU III
    • CU BOGĂȚIE ÎȚI GĂSEȘTI ȘI PATRIE / UBI FORTUNA, IBI PATRIA
    • TOȚI ÎMPOTRIVA KURZILOR/TODOS CONTRA LOS KURDOS
    • ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE
    • AMINTIRI TRISTE/TRISTES RECUERDOS
    • ARMENIA, MAI DEGRABĂ INDIGNARE, DECÂT REVOLUȚIE /ARMENIA, MÁS INDIGNACIÓN QUE REVOLUCIÓN
    • AUSTRIA : ULCIORUL MERGE CE MERGE LA IZVOR, DAR …/AUSTRIA : TANTO VA EL CÁNTARO A LA FUENTE…
    • BREXIT CU FORCEPS/BREXIT CON FORCEPS
    • CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL/CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL
    • CLEȘTE RUSO-TURC CONTRA UCRAINEI/PINZA RUSOTURCA CONTRA UCRANIA
    • CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE/EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS
    • DESIGUR, MAI MULTĂ COLABORARE MILITARĂ, ÎNSĂ…/MÁS COOPERACIÓN MILITAR, SÍ PERO…
    • ERDOGAN, ÎNCĂ ESTE FAVORIT/ERDOGAN, FAVORITO AÚN
    • EU, ULTIMUL SUMERIAN/YO, EL ÚLTIMO SUMERIO
    • GERMANIA : ATUNCI CÂND TREI SUNT, DE FAPT, PATRU /ALEMANIA: CUANDO UN TRIO SON CUATRO
    • ROHINGYA, ULTIMA MINORITATE/LOS ROHINGYA, LA ÚLTIMA MINORÍA
    • A FOST RĂU CU GADDAFI, DAR E MAI RĂU FĂRĂ EL/MAL CON GADDAFI, PEOR SIN ÉL
    • LA SÚPER VIKINGA/ LA SÚPER VIKINGA
    • QATAR : EXACT PE DOS !/QATAR : EL TIRO POR LA CULATA
    • A OMORÎ LA PREȚ DE SOLDURI/MATANZAS A PRECIO DE SALDO
    • ARABESCURI DINASTICE/ARABESCOS DINÁSTICOS
    • MICA MARE PROBLEMĂ COREANĂ/EL PEQUEÑO GRAN PROBLEMA COREANO
    • TURCOFOBIA DIN RĂZBOIUL CONTRA STATULUI ISLAMIC/LA TURCOFOBIA EN LA GUERRA CONTRA EL E.I.
    • ÎN CECENIA, HOMOSEXUALITATEA E LETALĂ/HOMOSEXUALIDAD LETAL EN CHECHENIA
    • BOSNIA : CELE DOUĂ FEȚE ALE ARABIZĂRII/BOSNIA : CARA Y CRUZ DE LA ARABIZACIÓN
    • REFORMA DIN SERBIA/SERBIA Y SU REFORMA
    • DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA/PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA
    • QATAR: CAUZELE CRIZEI/LAS CAUSAS DE LA CRISIS QATARÍ
    • IRLANDA : STEAUA ORIENTULUI/IRLANDA : LA ESTRELLA DE ORIENTE
    • TERORISM ISLAMIC ÎN BALCANI/TERRORISMO ISLÁMICO EN LOS BALCANES
    • A PIERDUT TRENUL SOCIALISMUL ?/¿ HA PERDIDO EL TREN EL SOCIALISMO ?
    • UGANDA – FOARTE GENEROASĂ CU REFUGIAȚII/EL MAYOR CAMPAMENTO DE REFUGIADOS DEL MUNDO ESTÁ EN UGANDA
    • YEMENUL MOARE DE HOLERĂ /EL YEMEN SE MUERE DE CÓLERA
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IX
    • A VOTA CU MAȚELE/VOTAR CON LAS TRIPAS
    • EVITÂNDU-I PE SOCIALIȘTI/EVITANDO A LOS SOCIALISTAS
    • GERMANO-ROMÂNUL IOHANNIS/EL GERMANO-RUMANO IOHANNIS
    • INDEPENDENȚA DE ARAMĂ/LA INDEPENDENCIA DE COBRE
    • IRAN: RĂU ENDEMIC/IRÁN : MAL ENDÉMICO
    • KOSOVO : GHERILA, AFARĂ !/KOSOVO : ¡ GUERRILLA, FUERA !
    • O FEMEIE LIBERALĂ ÎN ASCENSIUNE/LA LIBERAL EMERGENTE
    • POST BREXIT/POST BREXIT
    • PREȘEDINTĂ GRAȚIE… ULTRADREPTEI ?/¿ PRESIDENTA POR GRACIA DE… LA ULTRADERECHA ?
    • PROBLEMELE REFORMELOR SAUDITE/EL TRÁGALA DE LAS REFROMAS SAUDITAS
    • RADICALISM BRITANIC/RADICALISMO BRITÁNICO
    • SPD ÎN CĂUTAREA LUI ÎNSUȘI/EL SPD EN BUSCA DE SI MISMO
    • TURCIA: CORODAREA PUTERII/TURQUÍA: LA EROSIÓN DEL PODER
    • ZURICH: INDIGESTIE DE MAURI/ZURICH: INDIGESTIÓN DE MOROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU V
    • ABSURDITATEA CONFLICTULUI UCRAINEANO-MAGHIAR/ABSURDO CONFLICTO UCRANIANO-MAGYAR
    • ASTA DA ! …DREPTATE FĂCUTĂ DE POPOR !/ESO SÍ QUE ES JUSTICIA POPULAR
    • AURUL ANKAREI/EL ORO DE ANKARA
    • CĂMILE ȚI-AI LUAT, CĂMILE MĂNÂNCI/CAMELLOS TIENES, CAMELLOS COMES
    • CONGO, UMBRA PRELUNGITĂ A LUI MOBUTU/CONGO, LA LARGA SOMBRA DE MOBUTU
    • DEMOCRAȚIE ÎN STIL TURCESC/DEMOCRACIA A LA TURCA
    • FRĂȚIA POLONO-FILIPINEZĂ/LA HERMANDAD POLACO-FILIPINA
    • FUNDAMENTALISM SAU NEPUTINȚĂ/FUNDAMENTALISMO O IMPOTENCIA
    • GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO/RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO
    • KOSOVO ȘI RAȚIUNEA/KOSOVO Y LA RAZÓN
    • LETONIA: LOVITURĂ… PENTRU A CONTINUA LA FEL/LETONIA: VARAPALO PARA SEGUIR IGUAL
    • LIBIA, HAOS TOTAL/LIBIA, EL CAOS MÁXIMO
    • NU STRĂINII SUNT CAUZA/LOS FORASTEROS NO SON LA CAUSA
    • ORAȘUL CĂRUIA ÎI ESTE RUȘINE DE MADONNA/DONDE SE AVERGÜENZAN DE MADONNA
    • SCHISMA DIN ORIENT/EL CISMA DE ORIENTE
    • TĂTARII DIN TATARSTAN/LOS TÁRTAROS DEL TARTARISTÁN
    • UN «POST NO MORTEM” PENTRU CSU DIN BAVARIA/UN “POST NO MORTEM” PARA LA CSU BÁVARA
    • VARĂ ARABĂ/EL ESTÍO ÁRABE
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VI
    • 1918 – 2018, O SUTĂ DE ANI AMEȚITORI/1918 – 2018, CIEN AÑOS DE VÉRTIGO
    • ACOLO UNDE DRAGOSTEA SE MĂSOARĂ PRIN…COARNE/DÓNDE EL AMOR ES CUESTIÓN DE CUERNOS
    • ASTA DA DIVERSITATE !/¡ ESO SÍ QUE ES DIVERSIDAD !
    • AUTOCEFALIA BISERICII ORODOXE UCRAINIENE/EL PRIMER PATRIARCA DE LA IGLESIA UCRANIANA
    • CAPCANE JURIDICO-ELECTORALE CONGOLEZE/TRAMPAS JURÍDICO-ELECTORALES CONGOLEÑAS
    • COSTISITOAREA EXTINDERE SPRE RĂSĂRIT/LA COSTOSA AMPLIACIÓN AL ESTE
    • CURSURI UNIVERSITARE ȘI POLITICĂ/AULAS Y POLÍTICA
    • GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ/GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL
    • IVIRI ALE UNEI OPOZIȚII EFICIENTE ÎN RUSIA/BROTES DE OPOSICIÓN EN RUSIA
    • KOSOVO: NU EXISTĂ, DAR ARE PROPRIA SA ARMATĂ /KOSOVO: EN EL LIMBO, PERO CON EJÉRCITO
    • MINSK: APĂSĂTOAREA PRIETENIE A RUSIEI/MINSK: LA OPRESORA AMISTAD RUSA
    • PACE ÎN AFGANISTAN, FĂRĂ AFGANISTAN/
    • RUSIA: POPORUL SUSȚINE CU BANI OPOZIȚIA/RUSIA: EL PUEBLO FINACIA LA OPOSICIÓN
    • VIESPAR ISRAELIAN/AVISPERO ISRAELÍ
    • ZIDURI ȘI IAR ZIDURI/MUROS Y MÁS MUROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VII
    • ALGERIA ÎȘI SCHIMBĂ STĂPÂNUL/ARGELIA CAMBIA DE AMO
    • ALGERIA: MAFIA PUTERII/ARGELIA: LA MAFIA DEL PODER
    • AMARA DRAGOSTE TURCO-CHINEZĂ/LOS AMARGOS AMORES CHINO-TURCOS
    • COLONIZAREA CHINEZĂ ÎN BALCANI/COLONIZACIÓN CHINA DE LOS BALCANES
    • DECLINUL BANCAR DE DRAGUL POLITICII/DECLIVE BANCARIO POR MOR DE LA POLÍTICA
    • EMINENȚA GRI A LUMII ARABE/LA EMINENCIA GRIS DEL MUNDO ÁRABE
    • ERDOGAN LE VREA PE TOATE/ERDOGAN VA A POR TODAS
    • IN SPATELE PERDELELOR VENEZOLANE/TRAS LAS BAMBALINAS VENEZOLANAS
    • INDEPENDENTISMUL UITAT/EL INDEPENDENTISMO OLVIDADO
    • ISRAEL ȘI RĂZBOIUL DIN NAGORNO KARABAH/ISRAEL Y LA GUERRA DE NAGORNO KARABAJ
    • ISRAEL: SPRE DREAPTA !/ISRAEL: A LA DERECHA, ¡ ARRE !
    • KAZAHSTAN: EU SUNT TOTUL/KAZAJISTÁN: YO SOY TODO
    • KIEV: O PREȘEDINȚIE DE DOUĂ MILIARDE/KIEV: UNA PRESIDENCIA DE 2.000 MILLONES
    • LIBIA: CINE POATE, POATE/LIBIA: QUIEN PUEDE, PUEDE
    • LIBIA: RĂZBOIUL CIVIL AL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA CIVIL DE TODOS
    • Mongolia: multă putere, dar justiție, ioc!/Mongolia: Mucho poder y poca justicia
    • NEGRU, NICI MĂCAR ÎN ISRAEL/NEGRO, NI EN ISRAEL
    • O GAURĂ NEAGRĂ NUMITĂ AFGANISTAN/UN AGUJERO NEGRO LLAMADO AFGANISTÁN
    • RFG: DIN NOU SPRE RĂSĂRIT/RFA : OTRA VEZ LA QUERENCIA AL ESTE
    • TURCIA DANSEAZĂ CU TIGRI /TURQUÍA BAILA CON TIGRES
    • ZIDUL PE CARE L-A DĂRÂMAT MOSCOVA/EL MURO QUE DERRIBÓ MOSCÚ
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VIII
    • 12 AUGUST 2019 – AMBARCAȚIUNE DE DE TIP KON-TIKI PENTRU MAREA EGEE/12 VIII 2019 – UNA KON-TIKI PARA EL EGEO
    • 149 la 0/149 a 0
    • AFRICA: ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE/ÁFRICA: POR INTENTAR QUE NO QUEDE
    • ALA, BALA, PORTOCALA…/MATARILE, RILE, RO…
    • ARMENIA: INDIGESTIE DE PUTERE/ARMENIA : INDIGESTIÓN DE PODER
    • BALCANII NEDORIȚI/MALQUISTOS BALCANES
    • BIROCRAȚIA CONTRA REFUGIAȚILOR/BUROCRACIA CONTRA REFUGIADOS
    • CEVA E PUTRED ÎN REPUBLICA MOLDOVA/ALGO APESTA EN MOLDAVIA
    • CIPRU: AL CUI E GAZUL ?/CHIPRE: ¿DE QUIÉN ES EL GAS?
    • CONCURENȚĂ ÎN STIL BULGAR/COMPETENCIA “A LA BÚLGARA”
    • DANEMARCA: STÂNGA CU FUSTĂ/DINAMARCA: LA IZQUIERDA CON FALDAS
    • DOWNING STREET, 10: CASA …PUTERII/DOWNING STR., 10 : CASA DE… PODER
    • GRECIA CLANURILOR/LA GRECIA DE LOS CLANES
    • HONG KONG: CEALALTĂ FAȚĂ A REBELIUNII/HONG KONG: LA OTRA CARA DE LA REBELIÓN
    • JAVID, MAREA SPERANȚĂ A BREXIT-ULUI/JAVID, LA GRAN ESPERANZA DEL BREXIT
    • LECȚIA LUI SALVINI/LA LECCIÓN DE SALVINI
    • MAGNATUL NECUNOSCUT DIN RĂSĂRIT/EL DESCONOCIDO MAGNATE DEL ESTE
    • MOLDOVA: NICI CU TINE, DAR NICI FĂRĂ TINE …/MOLDAVIA: NI CONTIGO, NI SIN TI…
    • OMUL PĂCII DIN CORNUL AFRICII/EL HOMBRE DE LA PAZ EN EL CUERNO DE ÁFRICA
    • PATRIA MEA, ARMATA MEA/MI PATRIA, MI EJÉRCITO
    • RADICALISM ESTONIAN/ RADICALISMO ESTONIO
    • REGINA LESBIANĂ A FOTBALULUI/LA REINA LESBIANA DEL FÚTBOL
    • REVOLUȚIE SAU NEPUTINȚĂ ?/¿ REVOLUCIÓN O IMPOTENCIA ?
    • SIROFOBIA LUI ERDOGAN/LA SIRIOFOBIA DE ERDOGAN
    • SPD GERMAN LA FEL CA TOATE, DAR, CEVA MAI RĂU/EL SPD ALEMÁN COMO TODOS, PERO PEOR
    • SUDAN: UCENICUL VRĂJITOR/SUDÁN: EL APRENDIZ DE BRUJO
    • UNIUNEA EUROPEANĂ: SĂRACII AFARĂ !/UNIÓN EUROPEA : ¡ POBRES, FUERA !
    • YEMENUL INDIGEST/EL YEMEN INDIGESTO
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU X
    • AFRICA: CORUPE ȘI UCIDE/ÁFRICA: CORROMPER Y MATAR
    • CARANTINĂ ALBĂ, MOARTE NEAGRĂ/CUARENTENA BLANCA, MUERTE NEGRA
    • CELĂLALT CORONAVIRUS/EL OTRO CORONAVIRUS
    • CORONAVIRUS TOCMAI BUN PENTRU O ÎNCLEȘTARE/CORONAVIRUS DE ARMAS TOMAR
    • DECLINUL SOCIALISMULUI/EL DECLIVE SOCIALISTA
    • DEZASTRU SAUDIT ÎN YEMEN/  DEBACLE SAUDÍ EN YEMEN
    • DIN DEZERTOR NORD-COREAN, DEPUTAT SUD-COREAN/DE DESERTOR NORCOREANO A DIPUTADO SURCOREANO
    • DOMNIA URII/EL IMPERIO DEL ODIO
    • IRAN: CAPCANA PÂINII/IRÁN: LA TRAMPA DEL PAN
    • IRLANDA: NUMAI BANII NU SUNT DE AJUNS/IRLANDA: CON EL DINERO NO BASTA
    • KIEV: TRĂIASCĂ COVID-19!/KIEV: ¡VIVA EL COVID-19!
    • KOSVO: LUNGUL BRAȚ AMERICAN/KOSVO: EL LARGO BRAZO ESTADOUNIDENSE
    • NECAZURILE DREPTEI GERMANE/CUITAS DE LA DERECHA ALEMANA
    • PATRU CARICATURI POLITICE GROTEȘTI/CUATRO ESPERPENTOS POLÍTICOS
    • PIAȚA DE MIZERII/MERCADO DE MISERIAS
    • RAȚIUNILE NESĂBUINȚEI/LAS RAZONES DE LA SINRAZÓN
    • RFG: CINE POARTĂ VINA?/RFA: ¿DE QUIÉN ES LA CULPA?
    • RUTA APROAPE SOVIETICĂ A CHINEI/LA RUTA CASI SOVIÉTICA DE CHINA
    • SIRIA CARE NU SE MAI TERMINĂ/LA SIRIA DE NUNCA ACABAR
    • STARMER, LABURISTUL DE OȚEL/STARMER, EL LABORISTA DE ACERO
    • TALIBANI INDESTRUCTIBILI/TALIBANES INDESTRUCTIBLES
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XI
    • „AXA” MUSULMANĂ/EL “EJE” MUSULMAN
    • AFGANISTAN: TRĂIASCĂ REVOLUȚIA/AFGANISTÁN: VIVA LA REVOLUCIÓN
    • AGUAS ETÍOPES/AGUAS ETÍOPES
    • BELARUS: O ȚARĂ CARE ÎȘI CAUTĂ TRECUTUL/BIELORRUSIA: UN PAÍS EN POS DE UN PASADO
    • CALEA CHINEZĂ SPRE HEGEMONIE/LA VÍA CHINA HACIA LA HEGEMONÍA
    • CELE TREI GRAȚII DIN MINSK/LAS TRES GRACIAS DE MINSK
    • COVID-19 ȘI SEZONIERII/COVID-19 Y LOS TEMPOREROS
    • CROAȚIA: CENTRISM AMAR/CROACIA: CENTRISMO AMARGO
    • ERDOGAN, LA FEL CA PUTIN/ERDOGAN, COMO PUTIN
    • GAZUL DISCORDIEI/EL GAS DE LA DISCORDIA
    • LIBAN, A FOST ODATĂ…/LÍBANO, ÉRASE UNA VEZ…
    • LIBIA: RĂZBOIUL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA DE TODOS
    • MINSK: PĂCATE ALE DICTATURII/MINSK: PECADOS DE DICTADURA/
    • NECAZURILE VIROTICE ALE SAUDIȚILOR/CUITAS VÍRICAS DE LOS SAUDÍES
    • POLITICI ȘI CALCULE POLITICE CU HAGIA SOPHIA/POLÍTICAS Y POLITIQUEOS CON HAGIA SOPHIA
    • QUANTUM DE BESTIALITATE/QUANTUM DE BESTIALIDAD
    • RIGODON-UL COREAN/EL RIGODÓN COREANO
    • SĂ-L ADORĂM PE BAAL/ADOREMOS A BAAL
    • SIRIA: COVID-19 ȘI ISRAEL, ÎMPOTRIVA IRANULUI/SIRIA: COVID-19 E ISRAEL, CONTRA IRÁN
    • SOLEIMANI, MITUL ÎMPĂRTĂȘIT/SOLEIMANI, EL MITO COMPARTIDO
    • UN PREȘEDINTE ETERN/PRESIDENTE ETERNO
    • Vaccinuri electorale/Vacunas electorales
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU XII
  • MISCELANEA
    • ARAD – PRIMA CAPITALĂ A MARII UNIRI
    • FÂNTÂNA DORINȚELOR ȘI CENTURA LUI KUIPER… SE LASĂ FOTOGRAFIATE DE NASA
    • FERMA ANIMALELOR – UN SPECTACOL EVENIMENT
    • PASCUA DE RESURRECCIÓN ORTODOXA
    • ¿Por qué SEMANA ILUMINADA?
    • DE EXEMPLU, DE PILDĂ şi… SPRE EXEMPLIFICARE
    • DECLINUL ALBINELOR
    • LIMBA ROMÂNĂ, LIMBĂ NEOLATINĂ !
    • NIVEL-NIVELURI ȘI NIVELĂ-NIVELE
    • ¡Este país de mierda… !
    • ¿Por qué es Rumanía una isla de latinidad?
    • CUVINTE DIN SPANIOLA MEDIEVALĂ PĂSTRATE… ÎN ROMÂNĂ !
    • Gramatica lui Nebrija – La Gramática de Nebrija
    • Zgomotina și efectele ei
    • PETALOS – UN SUPERB CUVÂNT NOU NĂSCUT
    • VOCATIVUL DESPECTIV:Doamna!… Domnu´!
  • NOSTRADAMUS – PROFEȚII
    • NOSTRADAMUS, II, 34 (INVADAREA UCRAINEI ?)
  • ODYSSEAS ELYTIS – POEME
    • Odysseas Elytis – O singură rândunică
    • Primăvara, dacă n-o găseşti, ţi-o faci
  • PARABOLELE LUI IISUS II
    • PARABOLELE LUI IISUS (L) – IISUS HRISTOS – DUMNEZEUL REFUGIAT
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIV) – DUMNEZEUL ASCET
    • PARABOLELE LUI IISUS (XL) – EXORCIZAREA DE LA GADARA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLII) – BOGATUL FĂRĂ NUME ȘI SĂRACUL LAZĂR
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIII) – RABINUL CEL DREPT ȘI BUNUL SAMARITEAN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVI) – TALENTAȚII VOR MOȘTENI ÎMPĂRĂȚIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVII) – FEMEIA CARE NU PUTEA PRIVI CERUL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVIII) – DEZMOȘTENIȚII, COMESENII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLXI) – IISUS REGE AL ISRAELULUI ȘI MÂNTUITORUL LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIX) – PARABOLA SEMĂNĂTORULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVII) – OMUL HARIC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVIII) – EPIFANIA DE LA NAIN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVI) – RABINUL CARE PREDICĂ DIN BARCĂ
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIV) – BOTEZUL ȘI NAȘTEREA DE SUS
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXV) – URMAREA LUI HRISTOS ȘI ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIII) – IISUS ATOTȚIITORUL, TEMELIA ȘI COROANA CREAȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXII) – URMAREA LUI IISUS, CHEIA MÂNTUIRII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXI) – IERTAREA DE ZECE MII DE TALANȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXX) – LECȚIA PE CARE N-AU ÎNVĂȚAT-O UCENICII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXIX) – TEOFANIILE
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVI) – CURAJ, FIULE, AI ÎNCREDERE, IERTATE-ȚI SUNT PĂCATELE !
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVIII) – INIȚIEREA CELUI DE-AL DOILEA CERC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXV) – DEMONII ȘI PORCII DEMETREI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVII) – IISUS RESTAURATORUL
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIV) – CREDINȚA, CHEIA INTRĂRII ÎN LUMEA LUI DUMNEZEU
  • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE
    • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE DE SFÂNTUL VALENTIN
    • Poezie și bucătărie de… Dragobete
  • POVEȘTILE LUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN
    • Băiatul cel poznaș/The Naughty Boy
    • OMUL DE ZĂPADĂ/THE SNOW MAN
    • TALISMANUL/THE TALISMAN
  • RUMI
    • RUMI, ODE MISTICE, 340
  • SONETELE LUI WILLIAM SHAKESPEARE
    • SHAKESPEARE – Sonetul 14
    • SHAKESPEARE – Sonetul 2
    • SHAKESPEARE – SONETUL 3
    • SHAKESPEARE – Sonetul 34
    • SHAKESPEARE – SONETUL 4
    • SHAKESPEARE – SONETUL V
    • SHAKESPEARE – SONETUL X
    • SHAKESPEARE – SONETUL XIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL IX
    • SHAKESPEARE – SONETUL VI
    • SHAKESPEARE – SONETUL VII
    • SHAKESPEARE – SONETUL VIII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XI
    • SHAKESPEARE – SONETUL XII
    • SHAKESPEARE – SONETUL XV
    • SHAKESPEARE, SONETUL 1
    • Sonetul 102 – Și eu, ca Philomela…
    • WILLIAM SHAKESPEARE ȘI ADEVĂRATA SA DRAGOSTE – SONETUL 107
  • TRISTAN ȘI ISOLDA – GOTTFRIED DE STRASBOURG
    • GOTTFRIED DE STRASBOURG – TRISTAN ET ISOLDE/TRISTAN ȘI ISOLDA (FRAGMENTE)
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IV
    • EUROPA DE AZI, PE DINĂUNTRU ȘI PE DINAFARĂ/LA EUROPA DE HOY, POR DENTRO Y POR FUERA
    • GAZE NATURALE ISRAELIENE CARE NU PREA SE VÂND/GAS ISRAELÍ DE MAL VENDER
    • GREU MAI E SĂ FII FIUL LUI PAPÁ!/ES DIFÍCIL SER HIJO DE PAPÁ
    • IRANUL TROZNEȘTE/IRÁN CRUJE
    • ISRAEL: PORUMBELUL PĂCII ESTE O BUFNIȚĂ/ISRAEL: LA PALOMA DE LA PAZ ES UN MOCHUELO
    • KURDOFOBIA LUI ERDOGAN/LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN
    • MAI BINE MORT DECÂT VIU/MEJOR MUERTO QUE VIVO
    • MARIHUANA ALBANEZĂ/MARIHUANA ALBANESA
    • MOȘTENIREA BLESTEMATĂ/LA HERENCIA MALDITA
    • PARADOXURI COMUNITARE/PARADOJAS COMUNITARIAS
    • PARADOXURI TURCEȘTI/PARADOJAS TURCAS
    • PEKIN: PRIETEN DE SUFLET/PEKÍN: EL AMIGO DEL ALMA
    • POLONIA, ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI PUTERE/POLONIA, ENTRE LA JUSTICIA Y EL PODER
    • R.F.G.: MOTIVE PENTRU ȘI ÎMPOTRIVA UNEI ALIANȚE/RFA: RAZONES Y SINRAZONES DE UNA ALIANZA
    • ROMÂNIA: CANIBALISM POLITIC/RUMANIA: CANIBALISMO POLÍTICO
    • RUSIA – TROPĂITUL PE LOC/EL PIAFAR RUSO
    • SCHOLZ, EMINENȚA GRI/SCHOLZ, LA EMINENCIA GRIS
    • SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR/LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS
    • SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI /SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS  
    • SIRIA, RĂZBOAIELE CARE NU SE MAI TERMINĂ/SIRIA, LAS GUERRAS DE NUNCA ACABAR
    • SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE/SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON
    • TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK/TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK
    • VEȘNICUL YEMEN /YEMEN ETERNO
    • VIJELIA VIENEZĂ/EL VENDAVAL VIENÉS
    • ZIMBABWE, DEDESUBTURILE/ZIMBABUE, EL TRASFONDO
    • MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR/EL EURO COMO PANACEA UNITARIA
    • RECTIFICARE ÎN STIL POLONEZ/RECTIFICAR A LO POLACO
    • ANO DECLANȘEAZĂ ALARMELE/ANO DISPARA LAS ALARMAS/ANO DISPARA LAS ALARMAS
  • PARABOLELE LUI IISUS I
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIII) – ISPITIREA VĂZULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXI) – MISIUNEA APOSTOLILOR: SALVAREA LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXII) – CEI TREI UCENICI SPECIALI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XX) – IISUS – NEMURIREA ȘI CUNOAȘTEREA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIX) – IISUS, COREGENTUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVIII) – IISUS, TRIMISUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVII) – SEMINȚELE CUNOAȘTERII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVI) – IISUS AJUTORUL PE CARE NU-L MAI AȘTEPȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XV) – TAINA MORMÂNTULUI GOL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIV) – PREGĂTIREA APOSTOLILOR ȘI DEZVĂLUIREA SFINTEI TREIMI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIII) – IISUS – LOGOS-UL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XII) – UNGEREA DIN BETANIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XI) – Și i-a spus femeii: fie-ți ție iertate păcatele
    • PARABOLELE LUI IISUS (X) – CODUL ÎMPĂRȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (IX) – URMAREA LUI HRISTOS – ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (VIII) – BUNUL PĂSTOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (VII) – FIUL LUI DUMNEZEU ȘI FIUL OMULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (VI) – POSTITORUL PREFĂCUT
    • PARABOLELE LUI IISUS (V) – PARABOLA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (IV) – IERTAREA FIULUI RISIPITOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (III) – RUGĂCIUNEA VAMEȘULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (II) – CANANEANCA ȘI PUTEREA STĂRUINȚEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (I) – MÂNTUIREA LUI ZAHEU
  • DOCUMENTALES I
    • BARBAR – AJAM – NEMETS
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • CODUL LUI EL GRECO
    • MĂRȚIȘORUL SAU ÎMBUNAREA LUI MARTE
    • NUNTĂ – CUNUNIE – CĂSĂTORIE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ I – CRUCEA
    • CEL MAI VECHI VIN DIN LUME
    • DOCHIA – O AMINTIRE A MARII ZEIȚE
    • DUH – RUAH – PNEVMA
    • FEBRUARIE II – DE LA LUPERCALII LA VALENTINE’ S DAY
    • IANUARIE – LUNA LUI IANUS – ÎNCEPUTUL CEL BUN
    • PEȘTERILE DIN YUCATAN – UN TUNEL AL TIMPULUI
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ II – SVASTICA
    • Secretul mormântului neolitic de la Dirós
    • TEMPLUL ZEULUI FĂRĂ CHIP DE LA AIN DARA
    • ANUL NOU I – ANUL NOU DE TOAMNĂ: SAMHAIN ȘI SÂMEDRU
    • FEBRUARIE I – LUNA PURIFICĂRILOR ȘI A ÎNTOCMIRII PERECHILOR – DRAGOBETE
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ III – SPIRALA
    • MOAȘĂ – MOȘ- MOȘIE
    • CODUL LUI HOMER
    • El Código de Homero
    • SÂNZIENE – DRĂGAICE – RUSALII (Noaptea Sfântului Ioan și sabia de Toledo)
    • SEMNUL LABIRINTULUI (I)
    • TEZAURE: PIETROASA ȘI GUARRAZAR
    • Lumina de Paște de la Ierusalim
    • MOŞ CRĂCIUN… SANTA CLAUS („SFÂNTUȚ CULIȚĂ”)? NICIDECUM !
    • ANUL NOU (III) – ANUL NOU DE PRIMĂVARĂ
    • NAȘTEREA DOMNULUI
    • SEMNUL LABIRINTULUI (II) – LABIRINTUL CATEDRALELOR
    • SEMNUL LABIRINTULUI III – LABIRINTUL TEOLOGILOR
    • VINUL – PHARMAKON-UL MEDITERANEI
  • DOCUMENTALES II
    • Argentina, ţara care s-a redresat prin forţe proprii
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • ERT DE DUPĂ ERT
    • Historia del Servicio Español de Radio Rumanía Internacional
    • Eduardo Galeano și poveștile Americii Latine
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • BREVE HISTORIA DE LOS COMIENZOS DE LA RADIO EN RUMANIA
    • 95 de ani de la prima transmisiune radio destinată publicului – Enrique Telémaco Susini, părintele conceptului de radio
    • DESFIINȚAREA RADIOTELEVIZIUNII PUBLICE DIN GRECIA SAU ÎN SPATELE ECRANULUI NEGRU
    • PRINȚUL AURULUI ȘI MĂRTUISITORUL LUI HRISTOS
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE III
    • Acasă, pentru a se odihni/A casa de descansar
    • NAȘUL VENEZOLAN /EL PADRINO VENEZOLANO
    • NUNTĂ COREANĂ /BODAS COREANAS
    • PARADOXURI AMERICANE/PARADOJAS AMERICANAS
    • PENDULUL TURCO-AMERICAN/EL PÉNDULO TURCO-AMERICANO
    • PENTRU TOATE GUSTURILE/PARA TODOS LOS GUSTOS
    • PODGORIA RUSEASCĂ A WASHINGTONULUI/LA PARRALA RUSA DE WASHINGTON
    • SALVATORI AI PATRIEI?/¿SALVADORES DE LA PATRIA?
    • SINGURĂTATEA LUI TRUMP/LA SOLEDAD DE TRUMP
    • Zidul discordiei/La muralla de la discordia
    • Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff/Los cien mil hijos de San Jeff
    • FRĂȚIA CIUDATĂ /LA EXTRAÑA HERMANDAD
    • Hispanii se roagă la fel/Los hispanos rezan igual
    • REGATUL CELUI RĂU/EL REINO DEL MAL
    • Trump, între cer și infern/Trump, entre el cielo y el inferno
    • Cenușăreasa și tatăl vitreg/La cenicienta y el padrastro
    • PACIFISMUL PRAGMATIC AL LUI KIM/EL PRAGMATICO PACIFISMO DE KIM
  • MISCELANEA BIBLICA
    • DE LA OUL COSMIC LA OUL DE PAȘTE
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (II) – PAŞTELE LUI IISUS
    • FLORIILE – SĂRBĂTOAREA INTRĂRII LUI IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM
    • SEFER MASA’OT – CARTEA CĂLĂTORIILOR – Binyamin de Tudela
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (I) – PAŞTELE LUI MOISE
    • IUDAISMUL – O CULTURĂ A MIDRAŞ-ULUI, O CULTURĂ A PIETĂŢII
  • KAVAFIKA/ΚΑΒΑΦΙΚΑ
    • «Nous n’osons plus chanter les roses»
    • AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ
    • CÂND SE TREZESC
    • KAVAFIS – AEDUL
    • KAVAFIS – LA JEUNESSE BLANCHE
    • KAVAFIS – PE STRADĂ
    • Kavafis – Zile din 1909, ’10, și ’11
    • KAVAFIS – CÂT POȚI
    • KAVAFIS – CUVÂNT ȘI TĂCERE (1892)
    • KAVAFIS – DECEMBRIE 1903
    • KAVAFIS – ÎN CASA SUFLETULUI
    • KAVAFIS – ITACA – UN POEM GNOSTIC
    • KAVAFIS – LUMEA DE DINCOLO ȘI „CE-A MAI RĂMAS DE SPUS, ÎN HADES, CELOR DE JOS, O SĂ LE SPUN.”
    • KAVAFIS – NĂSCUTE ATUNCI, ACOLO…/Η ΑΡΧΗ ΤΩΝ
    • KAVAFIS – NOTE DESPRE POEZIE ȘI MORALĂ, VIII
    • KAVAFIS – O JUMĂTATE DE ORĂ/ΜΙΣΗ ΩΡΑ
    • KAVAFIS – UNUL DIN ZEII LOR/ΕΝΑΣ ΘΕΟΣ ΤΩΝ
    • KAVAFIS – ZILE DIN 1903
    • KAVAFIS, CEI ȘAPTE SFINȚI TINERI DIN EFES ȘI MĂRTURISIREA ÎNVIERII
    • KAVAFIS, EPOSUL INIMII, DIN SERTAR, M-AM ASCUNS…
    • MORMÂNTUL GRAMATICULUI LYSIAS
    • PLĂCERE/ΗΔΟΝΗ ȘI DEPARTE/ΜΑΚΡΥΑ
    • ÎN LUNA ATHYR
    • Un tânăr, al Artei Cuvântului, în al 24-lea an al său
    • MAREA ÎN ZORI
    • ÎNȚELEPȚII… CELE CE SE APROPIE
    • Pe la nouă și Am înțeles
    • IDELE LUI MARTIE
    • PE UN ȚĂRM DIN ITALIA
    • TEODOT
  • HIEROGAMII… VEGETALE
    • LEURDA ȘI UNTIȘORUL. PRIMA HIEROGAMIE
    • ȘTEVIA ȘI SPANACUL – A DOUA HIEROGAMIE
    • LOBODA ȘI LEUŞTEANUL – A TREIA HIEROGAMIE
    • PĂPĂDIA ȘI SOVÂRVUL – A PATRA HIEROGAMIE
    • MENTA ȘI TARHONUL – A CINCEA HIEROGAMIE
  • IERBURI ȘI MIRODENII
    • GHIMBIRUL – RĂDĂCINA CARE NE STATORNICEȘTE
    • MUȘTARUL – SIMBOLUL PIETREI FILOSOFALE
    • SCORŢIŞOARA – MIRODENIA CRĂCIUNULUI
    • USTUROIUL DE IARNĂ – ZEUL FOCULUI INTERIOR
    • VANILIA – ESENȚA ÎMBRĂŢIŞĂRII FĂRĂ SFÂRŞIT
    • VANILIA – MIRODENIA ANULUI NOU
    • CUIȘOARELE – ESENȚA IUBIRII ABIA ÎNMUGURITE
    • CUIȘOARELE ȘI NUCȘOARA – HIEROGAMIE DE IARNĂ
    • HREANUL – CĂLĂUZA SPRE CUNOAȘTEREA DE SINE
    • SCORŢIŞOARA – ESENȚA PARADISULUI
    • CEAPA – PÂNTECUL ÎN CARE SE … COACE SPIRITUL NOSTRU ÎNALT
    • NUCȘOARA – ESENȚA CUNOAȘTERII DE SINE
    • ANASONUL STELAT – ESENȚA ADEVĂRATEI SEDUCȚII
    • ANASONUL MEDITERANEAN – ESENȚA MICILOR FERICIRI DE ACASĂ
    • TARHONUL – IARBA ȘAMANILOR
    • LEUȘTEANUL – ESENȚA VENUSITĂȚII
    • MĂRARUL – ESENȚA TINEREȚII ȘI A ÎNFLORIRII
    • PĂTRUNJELUL – ESENȚA PUTERII DE VIAȚĂ ȘI A BĂRBĂȚIEI
    • CORIANDRUL–GUSTUL SUBLIM AL MANEI
  • IERBURILE AFRODITEI
    • MAGHIRANUL – IARBA MIRILOR
    • SOVÂRVUL – IARBA CASTEI IUBIRI
    • ROSMARINUL – IARBA NUBILITĂȚII FERICITE
    • SALVIA – IARBA CARE DEȘTEAPTĂ SIMȚURILE ȘI MINTEA
    • MENTA – IARBA MINȚII
    • BUSUIOCUL – IARBA REGILOR
    • CIMBRIŞORUL – IARBA DUHULUI
    • CIMBRUL – IARBA CARE TE SATURĂ
    • LAVANDA – IARBA CĂMINULUI
    • ROINIȚA – IARBA INIMII
  • POVEȘTI GRECEȘTI
    • Cutea sau piatra răbdării/Η πέτρα της υπομονής
    • POVEȘTI CU ANIMALE
  • CAMINOS Y SENDEROS
    • Poeme de Donosti Bleddyn
    • O, DIVIN CREATOR !
    • No te enamores/Nu te îndrăgosti de o femeie care citește
  • ENTREVISTAS
    • EL FOLKLORE SEFARDÍ EN RUMANÍA/FOLCLORUL SEFARD ÎN ROMÂNIA
    • EL HEBREO ESTEREOTIPO-ESBOZO DE HISTORIA CULTURAL

ghemulariadnei

~ Site-ul care îți arată ieșirea din Labirint

ghemulariadnei

Archivos de etiqueta: Turcia

TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK/TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK

31 sábado Mar 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Irak, Kurdistan, kurzi, Recep Tayyip Erdoğan, Turcia

ERDOGAN 1Recep Tayyip Erdogan

TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK

Tenacitatea cu care Turcia urmărește să zdrobească naționalismul kurd merge crescendo: la represiunea la care îi supune pe kurzii din interiorul țării și la ofensiva militară desfășurată în zona kurdă din nordul Siriei, se adaugă, acum, ofensiva din nord-vestul Irakului.

Desigur, această amplă acțiune militară își găsește motivațiile în politica supernaționalistă a președintelui Erdogan, dar, în egală sau chiar în mai mare măsură, și în călcâiul lui Ahile care a caracterizat dintotdeauna politica kurzilor: veșnicele și ireconciliabilele certuri dintre conducătorii lor.

Din punctul de vedere al Turciei, operațiunile militare sunt foarte clare: pe kurzii din Afrin (regiunea de lângă granița occidentală turco-siriană) i-a alungat pentru ca un teritoriu siro-irakian foarte mare să nu rămână în mâinile kurzilor. Și a reușit să-i alunge, deoarece, odată eliminat pericolul Statului Islamic, combatanții kurzi – în marea lor majoritate membrii ai PKK (Partidul Comunist Kurd din Turcia) – nu se mai bucurau de protecția SUA.

TURCIA

Astfel, după ce „au curățat” Afrin-ul, militarii lui Erdogan i-au scos pe kurzi și din Sindchar (nord-estul Irakului) deoarece aceștia nu aveau aliați nici la Bagdad, nici printre celelalte grupuri naționaliste kurde. În Irak, spre deosebire de Afrin, Ankara a avut de făcut față unei probleme militare – nu prea mare – dar, mai ales uneia diplomatice: guvernul național irakian, care dispune de o armată, nu chiar atât de puternică pentru a se compara cu cea a Turciei, se opune ferm oricărei prezențe militare străine care ar încălca suveranitatea țării, acționând în voia ei, fără nicio opreliște.

KURDISTAN

Cu toate acestea, nici în Sindchar, nici în Afrin, armata turcă n-a întâmpinat altă rezistență decât cea a gherilelor kurde. Însă, în Irak armata națională ar fi putut interveni. Dar, guvernul de la Bagdad niciodată nu a văzut cu ochi buni autonomia kurdă din nordul țării – sub tutela conservatorului Barzani – deoarece aceasta ar rămâne cu banii proveniți din exploatarea zăcămintelor petroliere din zona Mosul. Astfel că guvernul irakian a protestat din răsputeri, dar, a permis, totuși, armatei turcești să se desfășoare în voie în Sindchar.

Iar milițiile comuniste ale kurzilor din Turcia, precum și cele ale altor grupuri kurde din Irak și Siria nu i-au ajutat pe cei din Sindchar decât cu niște lamentații jurnalistice… arătând o nedisimulată bucurie egoistă, deoarece, dintotdeauna, în naționalismul kurd, interesele personale au primat asupra celor naționale.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 ***

ERDOGAN 2Recep Tayyip Erdogan

TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK

La implacable persecución turca del nacionalismo kurdo va en aumento:  a la represión nacional y la ofensiva militar del norte de Siria se suma ahora también la ofensiva en el noreste del Irak.

Evidentemente, esta amplia acción armada está motivada por la política súper nacionalista del presidente Erdogan, pero, en igual o mayor medida, por el talón de Aquiles que ha caracterizado desde siempre la política de los kurdos: las irreconciliables querellas de sus dirigentes.

KURDISTAN 2

Desde el punto de vista turco, las operaciones militares resultan evidentes. A los kurdos de la región de Afrín (frontera turco-siria occidental) los echó de allá para impedir un vasto territorio sirio-iraquí a lo largo de la frontera turca en manos kurdas. Y se les pudo echar porque, una vez desmantelado el peligro fundamentalista de EI (Estado Islámico), los combatientes kurdos – en su mayoría miembros del PKK, Partido Comunista kurdo de Turquía, – ya no gozaban de la protección estadounidense.

Y tras la “limpieza” de Afrín, los soldados de Erdogan han echado a las tropas kurdas de Sindchar (NE del Irak) porque éstas carecían de aliados tanto en Bagdad, como entre los demás grupos nacionalistas kurdos. Aquí, a diferencia de Afrín, Ankara se enfrentaba tanto a un problema militar – pequeño –, como diplomático. Porque en el Irak, el Gobierno nacional que sí dispone de un Ejército, aunque más débil que el turco, se opone tajantemente a que tropas extranjeras pisoteen la soberanía del país, actuando por su cuenta y sin permiso en el territorio.

TURCIA 2

Pese a ello, tanto en Sindchar, como en Afrín, los soldados turcos no encontraron más resistencia que la de los guerrilleros kurdos. Con el agravante, en el segundo caso, de que en Irak sí que existe un ejército nacional que podría haber intervenido. Pero, el Gobierno de Bagdad ha soportado siempre muy mal la autonomía kurda del norte del país – bajo la tutela del conservador Barzani – porque ésta pretende quedarse con el dinero generado por los yacimientos de la zona de Mosul. De ahí que el Gobierno iraquí pusiera el grito en el cielo, pero dejara campar a sus anchas en Sindchar al Ejército turco.

Y las milicias comunistas de los kurdos turcos, así como las de los otros grupos kurdos del Irak y Siria tampoco prestaron a los de Sindchar más ayuda que unas jeremiadas periodísticas… y una mal disimulada alegría egoísta, porque, desde siempre, en el nacionalismo kurdo, los intereses partidistas y personales han primado sobre los nacionales.

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE/SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON

26 lunes Mar 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Afrin, kurzi, Peshmerga, Siria, SUA, Turcia

Blindate turcesti în drum spre AfrinBlindate turcești în drum spre Afrin

SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE

Cucerirea orașului Afrin de către forțele militare ale Turciei, aproape de frontiera turco-siriană, ridică o serie de întrebări, în fruntea cărora se află două atitudini pasive: cea a Washingtonului și cea a gherilelor kurde peshmerga, considerate, până acum, cea mai bună infanterie din câte au acționat în Siria.

Comportamentul SUA este coerent cu întreaga lor politică față de Orientul Mijlociu, o politică concepută pentru a păstra, cu un preț minim, zonele de influență la care nu pot renunța (la celelalte au renunțat demult).

În această chestiune, kurzii au fost niște prieteni foarte buni atâta timp cât a fost nevoie de ei. Cei din Irak, înarmați, antrenați și subvenționați de SUA, au avut un rol esențial în învingerea Statului Islamic (SI); cei din Turcia – adică, gherilele comuniste PKK -, au reprezentat o importantă completare a celor din Irak. Însă, kurzii, în totalitatea lor, nu au fost niciodată niște interlocutori pe placul Washingtonului. PKK nu e văzut bine, deoarece e de factură comunistă și figurează pe lista organizațiilor comuniste intocmită de Departamentul de Stat. Și nici kurzii irakieni, deoarece obiectivul lor final este crearea unui stat pan-kurd în Orientul Mijlociu, pe seama unor teritorii din Iran, Irak, Siria și Turcia, ceea ce ar pulveriza fragila stabilitate din întreaga zonă.

Militari turci pozează după ce au cucerit AfrinMilitari turci pozează după ce au cucerit orașul Afrin

Dacă adăugăm și faptul că Turcia este un aliat instituțional de nădejde al SUA în Alianța Atlantică, și că, sub mandatul lui Erdogan, și-a stabilit ca scop prioritar al politicii sale eradicarea naționalismului kurd, Washington-ul nu a ezitat nicio clipă să-i abandoneze pe kurzii din nordul Siriei. Ca să se justifice, desigur, nu a adus aceste argumente, ci a recurs la un formalism juridic: alianța cu peshmerga în lupta cu Statul Islamic nu cuprindea orașul Afrin și nici teritoriile din vecinătate.

Forte peshmergaForțe peshmerga

Iar, pasivitatea kurzilor din Afrin este, în primul rând, pragmatică: au plecat aproape fără să lupte, deoarece era foarte clar că nu aveau nicio posibilitate de a învinge.

În Afrin – spre deosebire, de pildă, de combativitatea numantină de care au dat dovadă la Kobane, în 2014, – spațiul aerian era dominat total de aviația turcă, care, în caz de nevoie, ar fi putut fi sprijinită și de aviația rusească.

Să se fi baricadat în Afrin, ar fi însemnat să se sacrifice inutil. Să nu uităm că, în Kobane, acum 4 ani, situația era total diferită: atunci, acolo, spațiul aerian era controlat în întregime de americani, iar bombardamentele acestora asupra pozițiilor islamiste au fost tot atât de decisive (dacă nu și mai mult), ca aportul infanteriei kurde la cucerirea orașului. Desigur, atunci, kurzii au fost „prieteni foarte buni” ai Washingtonului, deoarece America a avut mare nevoie de ei. Pe urmă…

POSIBIL STAT KURDAșa ar arăta un stat kurd

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 ***

AFRIN 1

SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON

La conquista turca de la ciudad siria de Afrín, cerca de la frontera con Turquía, plantea una serie de preguntas encabezadas por la de dos pasividades: la de Washington y la de los guerrilleros kurdos – los peshmerga -, considerados hasta ahora como la mejor infantería involucrada en el conflicto sirio.

La conducta estadounidense es coherente con toda su política en el Oriente Medio, una política concebida para conservar al menor precio posible las zonas de influencia consideradas irrenunciables (a las otras se ha renunciado hace ya tiempo).

En este planteamiento, los kurdos han desempeñado el papel de “amigos de quita y pon”. Los de Irak, porque armados, entrenados y financiados por los EE.UU. han sido esenciales en la derrota del Estado Islámico (EI); y los de Turquía – las guerrillas comunistas del PKK -, porque representaban un complemento importante de los primeros. Pero, ni unos, ni otros fueron nunca interlocutores del agrado de Washington. El PKK está mal visto por comunista e incluso figura en la lista de organizaciones terroristas del Departamento de Estado. Y los kurdos iraquíes, porque su meta final latente de crear un Estado pan kurdo en el Oriente Medio, a costa de territorios de Irán, Irak, Siria y Turquía acabaría por pulverizar la ya frágil estabilidad de toda la zona.

Fuerzas kurdas peshmergaFuerzas kurdas peshmerga

Si a ello se suma que Turquía, sí, que es un aliado institucional de los EE.UU. en la Alianza Atlántica y que bajo el mandato de Erdogan ha planteado la erradicación del nacionalismo kurdo como meta prioritaria de su política, Washington no ha dudado en abandonar a los kurdos del norte de Siria. Para hacerlo, naturalmente no ha aducido estas razones, sino un formalismo jurídico: la alianza con los peshmerga para combatir al EI no abarcaba la ciudad de Afrín y territorios contiguos.

También la pasividad kurda en Afrín es ante todo pragmática: se fueron sin luchar apenas, porque les resultaba evidente que no tenían la menor posibilidad de éxito.

En Afrín – a diferencia, por ejemplo, de la combatividad numantina que exhibieron en la conquista de la ciudad de Kobane, en  2014, – el espacio aéreo estaba totalmente dominado por la Aviación turca que, de necesitarlo, incluso podría haber sido apoyada por la rusa.

Forte feminine peshmergaFuerzas  femeninas peshmerga

Atrincherarse en Afrín equivaldría a inmolarse estérilmente. Porque no hay que olvidar que, hace 4 años, en Kobane, la situación era inversa: entonces y allá, el espacio aéreo era monopolio estadounidense y sus bombardeos de las posiciones islamistas fueron tanto o más decisivas que la infantería kurda en la conquista de la ciudad. Claro que, en aquel entonces, los kurdos aún eran “amigos de pon” para Washington.

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR/LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS

10 sábado Feb 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Irak, Irán, Kurdistan, kurzi, PKK, Siria, SUA, Turcia

KURDISTAN 3

SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR

Bismark a spus că politica este arta posibilului, și toată politica sa în fruntea Prusiei și mai târziu a Germaniei imperiale a fost un compendiu al posibilismului. În schimb, aspirațiile naționaliste kurde sunt exact reversul medaliei. Năzuințele lor de a-și făuri o țară proprie, unificând teritorii din patru țări vecine (Turcia, Irak, Siria și Iran), unde locuiesc etnii kurde, au sfârșit în eșecuri, timp de aproape un secol.

KURDISTAN 2

 Și aceasta nu pentru că le-ar lipsi legitimitatea istorică sau rațiunile culturale și demografice pentru acest proiect; ceea ce le-a lipsit, în tot acest răstimp, au fost prietenii și solidaritatea etnică. Legitimitatea aspirațiilor lor a fost recunoscută în urma Primului Război Mondial, când puterile învingătoare promiteau, prin Tratatul de la Sévres (1920), să sprijine crearea unui stat kurd. Promisiunea era vagă și exprima mai degrabă dorința de a pedepsi Turcia pentru culpa a se fi aliat cu Germania și nu era rezultatul unor interese ale aliaților sau al abilității diplomatice a naționaliștilor kurzi de a cere doar ceea ce puteau să obțină în acel moment.

KURZI 3Miliție kurdă PKK

Proiectul măreț al marii patrii kurde se izbea frontal cu interesele coloniale ale Franței (în Siria) și ale Angliei (în Iran și Irak) în Orientul Mijlociu. Iar, în Turcia, țară unde se afla cea mai mare minoritate kurdă din lume, naționaliștii nu au știut să se folosească de reformele întreprinse de Kemal Atatürk pentru a se erija în colaboratori ai reconstrucției și modernizării țării, preferând să parieze pe confruntare și singularizare. Politica naționalistă kurdă a fost atât de ireală – dincolo de faptul că era neputincioasă din cauza dizidențelor interne, cu multe confruntări armate între diferite facțiuni, stârnite de ambiții personale – încât, în 1923, în Tratatul de la Lausanne, marile puteri au renunțat la idea de a crea un stat kurd pe harta lumii.

Cazul kurd este una dintre marile tragedii care au afectat Orientul Mijlociu dintotdeauna. Dar, alături de Palestina, este, poate, cel mai dramatic, deoarece și-a irosit în mod repetat toate oportunitățile de a se realiza, sacrificiile făcute devenind, astfel, inutile. Ultimul episod din această serie a fost războul civil din Siria. În acest război, milițiile kurde, printre care și cele ale PKK din Turcia (marxiste), au fost echipate, antrenate și subvenționate de SUA, pentru a suplini absența din conflict a trupelor terestre americane. Washington avea atât de mare nevoie de ele, încât s-a prefăcut că nu vede că PKK figura pe lista organizațiilor teroriste întocmită de Departamentul de Stat, și i-a oferit aceleași ajutoare ca și forțelor peshmerga.

Dar, odată cu învingerea Statului Islamic și cu revenirea în formă acută a naționalismului turc al lui Erdogan, kurzii se văd, acum, din nou, în situația de a nu avea prieteni, ca în 1923. Poate, pentru că s-au încăpățânat să ducă aceeași politică, ca în 1920…

KURDISTAN 1

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS

KURZI 1Mujeres en las milicias kurdas

Bismark dijo que la política es el arte de lo posible y toda su política al frente de Prusia y luego de la Alemania imperial fue un compendio de posibilismo. En cambio, las aspiraciones nacionalistas kurdas constituyen el reverso de la medalla. Su pretensión de hacer una nación propia cercenando a las cuatro (Turquía, Irak, Siria e Irán) donde residen etnias kurdas ha sido un fracaso a lo largo de cerca de un siglo.

 Y no es que los kurdos no tengan legitimidad histórica o razones culturales y demográficas para el proyecto; lo que no han tenido a lo largo de los tiempos modernos han sido amigos y solidaridad étnica. La legitimidad de sus aspiraciones fue ya reconocida a raíz de la I Guerra Mundial, cuándo las potencias vencedoras prometieron en el Tratado de Sévres (1920) ayudar a la creación de un Estado kurdo. La promesa era vaga y mayormente fruto del deseo de castigar a Turquía por su alianza con Alemania y no fruto de intereses de los aliados o la habilidad diplomática de los nacionalistas kurdos de pedir sólo lo que podían obtener en aquellos momentos.

Porque el órdago de la gran nación kurda chocaba frontalmente con los intereses coloniales de Francia (Siria) e Inglaterra (Irán e Irak) en el Oriente Medio. Y en Turquía, país que albergaba el mayor contingente kurdo del mundo, los nacionalistas tampoco supieron aprovechar las reformas de Atatürk para erigirse en colaboradores de la reconstrucción y modernización del país y apostaron por la confrontación y la singularidad. La política nacionalista kurda era tan irreal – amén de impotente por las disidencias internas, con muchas confrontaciones armadas entre las distintas facciones, causadas por ambiciones personales – que ya en 1923, en el Tratado de Lausana las grandes potencias ya habían abandonado la idea de crear en el mundo un Estado pan kurdo.

KURZI 2Milicias kurdas del PKK

El caso kurdo es una de las muchas tragedias que han asolado el Oriente Medio desde siempre, pero es posiblemente la más dramática (juntamente con la de Palestina) por la reiteración de oportunidades perdidas y de sacrificios inútiles. El último episodio en este serial lo ha constituido la guerra civil siria. En ella, las milicias kurdas, incluso las del PKK turco (marxistas), fueron equipadas, entrenadas y financiadas por los EE.UU. para suplir la ausencia de su ejército de Tierra en el conflicto. Washington los necesitaba tanto que incluso hizo la vista gorda en cuanto al PKK, que el Departamento de Estado considera organización terrorista, y le prestó la misma ayuda que a los peshmerga.

Pero, derrotado el Estado Islámico y recrudecido el nacionalismo turco de Erdogan, los kurdos de hoy en día han vuelto a verse tan sin amigos en el mundo, como los de 1923. Quizá, porque siguen emperrados en la política de 1920…

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

TEMPLUL ZEULUI FĂRĂ CHIP DE LA AIN DARA

07 miércoles Feb 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Afrin, Ain Dara, IHVH, Siria, Templu, Turcia, zeu fără chip

AIN DARA 1

Un templu bombardat

Un pilot militar turc a bombardat, pe 26 ianuarie, în războiul Ancarei contra kurzilor din Siria, un templu vechi de 3300 de ani: templul de la Ain Dara. Cu toate că armata turcă dăduse asigurări că „edificiile religioase și culturale, monumentele istorice și vestigiile arheologice” nu se vor afla printre ținte.

Din nefericire, pilotul care executa, la Afrin, raidul împotriva miliției kurde (YPG) nu știa că templul pe care l-a spulberat fusese construit de hitiți, străvechii locuitori ai… țării sale !

Dar, mult mai grav este faptul că nu știa că templul de la Ain Dara (construit între anii 1300-700 î. Hr.) era singurul model rămas neatins al Templului din Ierusalim, construit de arhitecții (pe care regele Hiram al Tirului i-a pus la dispoziția regelui Solomon) pe acropola orașului, între anii 967-960 î. Hr. Și asta face ca pierderea să fie ireparabilă ! E ca şi cum Templul din Ierusalim ar fi fost distrus pentru a treia oară… în secolul XXI ! (A fost distrus în 586 î. Hr. de Nabucodonosor, iar al doilea Templu, ridicat de Irod cel Mare, a fost distrus de Titus în anul 70 d. Hr. ).

Un templu al Zeului fără chip

Templul de la Ain Dara a fost descoperit, întâmplător, în anul 1954. Cum n-au găsit nici o statuie şi nici inscripții, arheologii au presupus, judecând după simboluri (lei și sfincși), că fusese dedicat zeiței iubirii și războiului, Iştar-Astarte, sau zeului Hadad-Baal (Haddu/Adad/Ada şi Hadad în lumea aramaică și mesopotamiană).

Amândoi sunt divinități poliade, adică ocrotitoare ale cetății, și, mai ales, amândoi sunt divinități dinastice, protectoare ale regelui şi ale strămoșilor casei regale, şi, totodată, stăpâni ai fertilității, ai fecundităţii, ai bunăstării şi ai prosperităţii.

Ceea ce ar putea însemna că, pe acropola de la Ain Dara, era și o necropolă regală. Oricum, colina aduce foarte mult cu un tell/un tumul, adică cu un mormânt regal.

 

Tot ce ştim este că galeriile de lei și sfincși arată limpede că l-au construit hitiții, întemeietorii celui mai măreț imperiu din Anatolia mileniului al II-lea î. Hr. …  a căror stăpânire se întindea până în nordul Siriei.

Şi totuşi, există pe dromos-ul, pe aleea procesiunilor, care duce la intrarea în templu, un indiciu neobişnuit în spaţiul mesopotamian şi siro-palestinian: urmele… Zeului ! Semnul prezenţei sale acolo !

Urmele pașilor Zeului fără chip de la Ain Dara: perechea de tălpi sugerează prezența lui, iar o singură talpă- mersul – sugerează atotprezența Zeului, care se poartă ca un duh pe deasupra locurilor.

***

Ceva mai la răsărit, în India, asemenea tălpi divine ne-au lăsat… hindușii: tălpile lui Buddha (Buddhapada):

Buddhapada (tălpile lui Buddha) în basorelief-ușor înălțate din dala de piatră, cu dharmacakra (roata Legii); British Museum


Urma piciorului lui Buddha cu dharmacakra (roata Legii), sec. I, Gandhāra; British Museum

Întorcându-ne la Ain Dara, faptul că prezenţa stăpânului divin al templului este sugerată doar de urmele sale şi de însemnele divine ale regalităţii ne-ar putea face să credem că este un zeu… fără chip şi nume, un zeu care… este! Un Iahve al arameo-asirienilor! IHVH înseamnă în ebraică Cel ce este, cel ce există.

Leii şi sfincşii

Cât despre iconografia regalităţii, ea nu face decât să întărească ideea că templul de la Ain Dara era dedicat unei divinităţi, unui zeu… al regelui, un zeu care întruchipa și proteja regalitatea.

Leul este, prin excelenţă, dublul suveranului şi, totodată, al protectorului său divin. Întruparea puterii, înțelepciunii şi dreptății. Este un simbol solar. Personifică autoritatea şi ocrotirea tatălui/părintelui poporului şi al lumii. Leii, de pildă, împodobeau tronul lui Solomon.

În Egipt, perechea de lei aşezaţi spate în spate – fiecare privind orizontul din fața sa,  unul spre răsărit şi celălalt spre apus – simboliza drumul soarelui de la un capăt al pământului la celălalt. Zeul atoatevăzător !

Sfinxul – o ființă divină, un leu cu cap de om, şezând, cu privire enigmatică – păzea porțile oricărei incinte împrejmuite cu ziduri de apărare şi era, deasemenea, un dublu al regelui şi al divinităţii protectoare a regalităţii. În Egipt era paznicul locașurilor interzise și al mumiilor regale, o personificare a  puterii suverane.

Iată paznicul Templului Zeului fără chip de la Ain Dara:

 


Un leu aproape itifalic: simbol al puterii și al fertilității, al descendenței bogate, al creației, al prolificității !

 

Și iată și o pereche leu-sfinx:

 


 

Modelele lor hitite:

 


Atrisuha, „sufletul lui Suhi»: răposatul rege Suhi I sau al II-lea. Poarta Regilor, Karkamış, sec. al X-lea sau al IX-lea. Statuia a fost distrusă în Primul război Mondial. Muzeul Civilizațiilor din Anatolia, Ankara.


Fotografie din 1928, Carchemiș/Karkamiș, Turcia


Cap de leu, perioada neo-hitită, din Karkamış, British Museum


Leu, Poarta Leilor, 1180-700 î. Hr., Malatya, Turcia. Muzeul Civilizațiilor din Anatolia, Ankara.


Poarta Leilor, acropola din Zincirli (sec. X-VIII î. Hr.), Turcia (reconstrucție)


Poarta Leilor din Hilani III (sec. VIII î. Hr.), Muzeul de Arheologie, Istanbul


Rege din Hilani J,  Zincirli (Sam’al) – capitala regatului neo-hitit/aramean (sec. X-VII î. Hr.)
Muzeul de Arheologie, Istanbul

 

Iată cum arată acum templul de la Ain Dara:

 

Hărți:




BIBLIOGRAFIE :

Istoria Religiilor, I, religiile antice, vol. coord. de Giovanni Filoramo, Ed. Polirom, 2008
Dicționar de simboluri, Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, Ed. Aremis, București

AUTOR:  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA-HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

KURDOFOBIA LUI ERDOGAN/LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN

24 miércoles Ene 2018

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Afrin, Kurdistan, kurzi, Orientul Mijlociu, PKK, Rusia, Siria, Turcia

AFRIN 1KURDOFOBIA LUI ERDOGAN

Atacurile armatelor turcești împotriva teritoriului kurd din Nordul Siriei prezintă două aspecte foarte neliniștitoare. Pe de o parte, refuzul total al guvernului de la Ankara de a recunoaște particularitățile etnice din teritoriul său. Pe de altă parte, devine din ce în ce mai clar că adevăratul învingător al acestui război civil din Siria este Rusia cea ambițioasă a lui Putin.

Primul aspect este o veche tară a politicii Turciei. De la crearea republicii, după Primul Război Mondial, intoleranța etnică a tot crescut până ce a ajuns să semene cu apartheid-ul, odată cu ascensiunea islamismului lui Erdogan la putere. Ofensiva actuală în nordul Siriei (în Afrin) nu este decât încă un episod al violenței instituționale turcești contra unei etnii care reprezintă aproximativ 10% din populația totală a țării.

Această acțiune a lui Erdogan se datorează faptului că războiul civil din Siria a făcut ca milițiile kurde din întreg Orientul Mijlociu – kurzii trăiesc în patru țări: Turcia, Irak, Siria și Iran – să devină un important protagonist, deoarece au îndeplinit rolul de infanterie a Statelor Unite ale Americii, această supraputere ne mai fiind nevoită să-și angajeze trupe terestre proprii în conflict. Cu ajutorul material și tehnic american, gherilele kurde (cele considerate teroriste ale PKK și altele) au devenit un factor important în Orientul Mijlociu, cu vechile lor năzuințe de a crea un Kurdistan independent, în detrimentul celor patru țări în care trăiesc în prezent.

AFRIN 4

Pe fundalul unui evident dezinteres american de a-și asuma angajamente militare și diplomatice mai importante în zonă, Erdogan a decis să șubrezească cât poate și cât mai repede embrionul militar kurd de la granița Turciei, reproșându-i legături strânse cu PKK.

Până aici, nimic nou. Noutatea este că, pentru a desfășura o operație de o asemenea anvergură într-un teritoriu unde Rusia este o importantă prezență militară, Ankara nu a căutat să obțină aprobarea marelui său aliat dintotdeauna – SUA -, ci permisiunea Kremlinului. Înalte autorități militare și políitice turce au fost la Moscova, cu o săptămână mai înainte, pentru a stabili, împreună cu colegii lor ruși, locurile, anvergura și întreaga desfășurare în timp a operației.

Această creștere a rolului Rusiei în Orientul Mijlociu începe să devină noua problemă a politicii externe a Americii, deoarece până acum, dezinteresul față de evenimentele din zonă era relativ lipsit de importanță, dat fiind faptul că vidul de putere care se crea era ocupat de forțe nesemnificative. Dar, odată cu  apariția politico-militară a Rusiei în regiune, datele problemei se schimbă radical pentru Washington… care, până acum nu pare să fi găsit – nici să fi căutat măcar – un răspuns la această nouă situație.

AFRIN 5

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

AFRIN 2

LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN

Los ataques del Ejército turco contra el territorio kurdo del norte de Siria tienen dos aspectos, a cual más inquietante. Por un lado, la absoluta intolerancia del Gobierno de Ankara a reconocer singularidades étnicas en su territorio. Y por el otro, que cada vez parece más claro que el auténtico ganador de esta guerra civil siria ha sido la Rusia ambiciosa de Putin.

 El primer aspecto es una vieja lacra de la política turca. Desde la creación de la República, tras la I Guerra Mundial, la intolerancia étnica fue aumentando constantemente hasta llegar a rondar el apartheid con el ascenso del islamismo de Erdogan al poder. La ofensiva actual del norte de Siria (Afrín) no es más que otro episodio de la violencia institucional turca contra una etnia que representa aproximadamente el 10% de la población total.

La medida de Erdogan se debe a que la guerra civil siria erigió a las milicias kurdas de todo el Oriente Medio – los kurdos están presentes en 4 naciones : Turquía, Irak, Siria e Irán – a un importante protagonista, por cuanto asumieron las funciones de una Infantería que los EE.UU. no desplegaron nunca en ese conflicto. Con la ayuda material y técnica estadounidense, las guerrillas kurdas (las de los terroristas del PKK y las otras) se volvieron un factor importante en el Oriente Medio, al igual que las viejas aspiraciones a crear un Kurdistán independiente, a costa de las cuatro naciones en que viven actualmente.

Esto, unido al evidente desinterés norteamericano por asumir mayores compromisos militares y diplomáticos en la zona, ha decidido a Erdogan a debilitar cuanto puede y cuanto antes el embrión militar kurdo en la frontera de Turquía, imputándole estrechos vínculos con el PKK.

Hasta aquí, todo es más de lo mismo. Lo nuevo es que para una operación de esta envergadura y en un territorio donde Rusia tiene una importante presencia militar, Ankara no haya buscado ante todo el visto bueno de su gran aliado de siempre – los EE.UU. -, sino el permiso del Kremlin. Altos mandos militares y políticos turcos fueron a Moscú, la semana anterior al ataque, para coordinar con sus colegas rusos lugares, envergadura y cronología de la operación.

Este creciente protagonismo ruso en el Oriente Próximo va a ser el nuevo problema de la política exterior estadounidense en la zona, ya que, hasta ahora, su progresiva inhibición de los acontecimientos del Levante era relativamente intrascendente, por cuanto el vacío de poder creado lo ocupaban fuerzas de menor cuantía. Pero, con la irrupción político-militar rusa, las coordenadas del problema cambian radicalmente para Washington… que hasta la fecha no parece encontrar – ni buscar – una respuesta a la nueva situación.

AFRIN 3

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC

11 lunes Dic 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Alexis Tsipras, Cipru, Erdogan, Grecia, Procopis Pavlopulos, Tratatul de la Lausanne, Turcia

ERDOGAN PROCOPIS 1

Turcia va fi întotdeauna Stăpâna jocului – este concluzia nerostită a vizitei președintelui Erdogan în Grecia.

Vizita oficială pe care a făcut-o pe 7 și 8 decembrie președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Grecia  a fost considerată istorică.

Și nu doar pentru că au trecut 65 de ani de când un președinte turc, Celal Bayar, a vizitat ultima oară Atena, în anul 1952.

A fost, într-adevăr, istorică pentru că Atena și Ankara au arătat că-și doresc, sincer, să-și relanseze relațiile amenințate mai tot timpul de provocările „nevinovate” ale Ankarei.

Dar, mai ales, istorică pentru că a fost o vizită cu dueluri: președintele turc și-a încrucișat spada, pe rând, cu omologul său Procopis Pavlopulos și cu premierul Alexis Tsipras.

Comentatorii politici au spus că așa ceva nu s-a mai văzut: cei trei bărbați politici s-au înfruntat cu eleganță, dar fără menajmente. Au abandonat frazele politicoase, diplomatice și protocolare și și-au împărtășit pe față… nemulțumirile !

Prima monomahie a avut-o președintele turc cu omologul său elen, care a decis să poarte discuțiile fără menajamente. A doua monomahie a avut-o cu premierul Tsipras care, vrând-nevrând, a trebuit să urmeze exemplul președintelui său.

ERDOGAN TSIPRAS 1

De ce o vizită cu dueluri ?

Pentru că așa și-a dorit-o Recep Tayyip Erdogan: el „și-a început vizita” chiar în ajunul ei, cu un interview incendiar, acordat la Ankara, canalului grec de televiziune SKAI. Incendiar pentru că declara că, odată ajuns la Atena, va cere „actualizarea” … de la A la Z (!) a tratatului de pace de la Lausanne din 1923, un tratat semnat de 11 țări, printre care Japonia și România…

… cel mai important tratat pentru Grecia și Turcia, ca unul care le-a stabilit granițele, după destrămarea Imperiului Otoman, și care a permis un schimb important de populații ( foarte multe familii de turci au plecat în  Turcia, și, în schimb, numeroși greci au venit din Turcia în Grecia).

Președintele grec Procopis Pavlopulos, care l-a primit pe omologul său turc la Palatul Prezidențial, cel mai probabil revoltat de interview, a început convorbirile intrând direct în subiect spunând că „Tratatul de la Lausanne nu are nevoie nici de revizuire, nici de actualizare” ! Și astfel, aproape toate discuțiile vizitei s-au purtat, până la urmă, în jurul acestui Tratat, care a fost o surpriză mai mult decât neplăcută pentru partea greacă.

Presa din Grecia a numit întâlnirea celor doi președinți un skandenberg sau bras de fer  diplomatic.

Totuși, deși Tratatul de la Lausanne a aprins spiritele pe tot parcursul vizitei,  tot el a făcut ca cele două părți să-și exprime, pentru prima dată public, în fața camerelor, cu sinceritate, neprotocolar, nemulțumirile pe care le au una față de cealaltă.

Din păcate, această vizită a fost un răsunător eșec, întrucât pozițiile președintelui Turciei s-au dovedit inflexibile și atitudinea sa a fost provocatoare, cu un președinte Erdogan practicând cu voluptate ironia tragică. Și, probabil, ea a tensionat în loc să detensioneze relațiile turco-elene.

ERDOGAN TSIPRAS 3

În ce privește discuțiile, urmate de o conferință comună de presă, pe care domnul Erdogan le-a avut cu premierul Tsipras, ele au fost tot un bras de fer . Iată care au fost temele lor principale și pozițiile celor doi:

  1. Tratatul de la Lausanne.

Toate convorbirile de la Atena n-au fost, de fapt, altceva decât răspunsuri la declarațiile domnului Erdogan cu privire la necesitatea actualizării, aducerii la zi, a Tratatului de la Lausanne,

Astfel, premierul Tsipras i-a răspuns președintelui turc că „numai după ce Turcia va deveni membru al UE ar putea fi posibilă o „actualizare”, și nu a întregului Tratat, ci numai a câtorva teme și numai pe baza dreptului european. El a numit Tratatul „piatra de temelie a relațiilor celor două țări” și a afirmat că este nenegociabil ! La rândul său, președintele turc a declarat că dorește actualizarea lui nu pentru că „a pus ochii pe integritatea teritorială a vreunei țări sau unei țări vecine”, ci „pentru că există câteva probleme nerezolvate, rămase în suspensie”.

Şi totuşi preşedintele Erdogan a spus despre Lausanne, în interview-ul pe care l-a dat ziariştilor turci în avionul cu care se întorcea la Ankara, că a abordat această temă în interview-ul pentru SKAI din ajunul vizitei numai pentru că canalul grec de televiziune i-a adresat o întrebare despre Tratat.

„Cred că răspunsul pe care l-am dat în interview-ul meu pentru televiziunea grecească (SKAI-n.n.) înaintea vizitei, la întrebarea lor despre Lausanne, a provocat nelinişte. S-a creat împresia că Turcia râvnește la teritoriile Greciei. Dar eu nu am spus niciodată aşa ceva. Noi nu râvnim teritoriile nimănui. Eu doar am răspuns la întrebarea care mi s-a pus în legătură cu Lausanne și am spus că „dacă trebuie, se poate face şi o actualizare”. De altfel, Tratatul de la Lausanne nu este un Tratat între Turcia şi Grecia. Şi am şi explicat asta acolo (la Atena-n.n.). Lausanne este un Tratat detaliat care implică şi alte ţări… Eu cred că, dacă trebuie, poate foarte bine să fie schimbat. Asta cred eu. Dumneavoastră puteţi să nu fiţi de acord. Preşedintele grec este de părere că astfel de acorduri nu pot fi amendate. (…) Dar mi se pare că subiectul a devenit un fel de obsesie”.

  1. Desele violări ale spațiului aerian și maritim grecesc.

Președintele Erdogan i-a răspuns premierului grec care s-a plâns de desele încălcări ale spațiilor aerian și maritim ale Greciei: „piloții noștri sunt tineri și entuziaști. Ofițerii îi tot avertizează și le tot spun să fie atenți… ” și și-a exprimat speranța că „de acum înainte nu vom mai asista la asemenea încălcări ale spațiului aerian”.

  1. Chestiunea cipriotă.

Președintele Erdogan crede că problema cipriotă a rămas nesoluționată timp de 43 de ani (!) doar pentru că comunitatea greco-cipriotă a refuzat să aplice „planul Annan” ! Plan care a fost supus unui referendum în cele două comunități abia în 2004 !

Ciudat este că el a declarat că Turcia este dispusă să lucreze alături de Grecia pentru găsirea unei soluții și, doar la o zi după această declarație, le spunea ziariștilor turci, în avionul care-l ducea acasă, că „eleno-ciprioţii nu încetează să vadă Ciprul ca pe o insulă grecească” şi că acesta este „un vis care nu se va realiza niciodată”.

În schimb, Alexis Tsipras arăta că Grecia vede o rezolvare a problemei prin reunificarea insulei și formarea unei Republici Federale a Ciprului, fără garanți și fără armate străine. O republică în care eleno-ciprioții și turco-ciprioții să trăiască în siguranță. El a adăugat că această soluție trebuie să se bazeze pe cadrul creat de secretarul general al ONU (Kofi Annan).  și că speră că și Turcia va fi de acord, ca să poată începe convorbirile cât mai curând posibil.

CIPRU

  1. Minoritatea musulmană din Grecia, dar minoritatea greacă din Turcia.

Acesta a fost adevăratul scop, nerostit însă, al deplasării domnului Erdogan în țara vecină ! El s-a aflat în cea de-a doua zi vizitei sale, la Komotini, în Tracia de Vest, unde există o numeroasă comunitate de turci și un consulat al Turciei…

… o comunitate pe care statul grec refuză s-o recunoască ca turcească, numind-o musulmană, pe considerentele că, în Grecia, nu există minorități naționale (cea aromână, în treacăt fie spus, este chiar foarte numeroasă) ci doar minorități religioase și că „în minoritatea musulmană din Tracia de Vest se regăsesc turci, pomaci (slavi islamizați-n.n.) și rromi”.

Domnul Erdogan a profitat de faptul că partenerii săi greci de discuții, simțindu-se provocați, au dat cărțile pe față și le-a dat și el. Concret, în convorbirea sa cu premierul Tsipras și la conferința de presă comună și-a enumerat toate reproșurile la adresa Greciei în legătură cu starea turcilor din Tracia. Și a spus că, în timp ce Turcia are grijă de cei 10.000 de greci de pe teritoriul ei, Grecia îi neglijează și îi discriminează pe cei 100.000 de turci din Tracia. Iată principalele sale plângeri:

a.Statul grec nu permite minorității musulmane să-și aleagă marele muftiu, ci desemnează el unul.

„Vedem că (în Grecia-n.n.) marele muftiu este un funcționar public numit, iar Tratatul de la Lausanne prevede că muftiul trebuie să fie ales. În Turcia, Patriarhul Ecumenic este ales de Sfântul Sinod și Sfântul Sinod trebuie să aibă un anumit număr de membri ca să poată alege Patriarhul Ecumenic. Când membrii Sfântului Sinod s-au împuținat i-am trimis un mesaj Patriarhului (Ecumenic-n.n.) și i-am spus Dați-mi numele unor mitropoliţi cărora să le dăm cetățenia turcă ca să poată deveni membri ai Sinodului. De la 7 câți mai erau, după propunerile făcute de Patriarhul Ecumenic Sfântul Sinod are acum 17 membri, încât va putea alege noul Patriarh. În Tratatul de la Lausanne exista prevederea ca atunci când se deplasează în străinătate Patriarhul Ecumenic trebuie să aibă aprobarea și învoirea eparhului Fanarului. Noi am desființat-o” !

„Este important să se aplice drepturile pe care le prevede Tratatul de la Lausanne pentru minorităţi. Dar, vedem că alegerea muftiului, deşi se discută de ani buni, rămâne încă o problemă nerezolvată. (…) Ce să mai spun despre moscheea din Atena ? (…) Nici nu seamănă a moschee ! Nici minarete nu are. În cultura noastră, moschee fără minarete e ceva de neconceput … aşa cum de neconceput ar fi o biserică fără clopote”.

b.Tracia Occidentală este mult mai săracă decât restul Greciei.

Președintele turc a  afirmat că există o prăpastie între veniturile Traciei Occidentale, de 2.500 de euro pe cap de locuitor, și veniturile înregistrate în restul Greciei, de 15.000 de euro pe cap de locuitor.

Iar premierul elen a răspuns că Sfânta Sofia – simbolul Ortodoxiei – este pe cale să devină din nou moschee, de vreme ce acolo se ține rugăciunea de vineri a musulmanilor, asta în timp ce geamiile din toată Grecia sunt restaurate.

Cât despre vizita sa în Komotini, Tracia, președintele Erdogan s-a aflat la moscheea Kirmahalle pentru rugăciunea de vineri, și la liceul cu gimnaziu Celal Bayar unde a avut loc chiar un mic incident diplomatic.

Domnul Erdogn s-a adresat, neoficial, mulțimii care l-a întâmpinat la Celal Bayar cu cuvintele: „Sunteți cetățeni ai Greciei și trebuie să lucrați pentru binele ei” și „Grecia datorează multe Turciei precum și Turcia datorează multe Greciei” și că Turcia este o țară democrată și laică…

        … aceasta după ce secretarul de stat în Ministerul elen de Externe Iannis Amanatidis a refuzat, la început, să-i dea președintelui turc microfonul pentru a vorbi mulțimii adunate în curtea școlii, spunându-i că în protocolul stabilit cu mult înainte nu era prevăzut niciun discurs la liceu.

Și pentru că tot a primit un microfon, domnul Erdogan a spus mulțimii de … minoritari musulmani (sintagmă care apare în toată presa greacă): „Grecia este vecinul nostru și Turcia este vecinul Greciei. Între Turcia și Grecia există 150 de probleme” (!) adăugând: „voi, concetățenii mei (!), sunteți o punte între Turcia și Grecia, așa vă vedem”.

ERDOGAN KOMOTINI 3

ERDOGAN KOMOTINI 2

ERDOGAN KOMOTNI 1

Se pare că nu așa văd lucrurile grecii din cartierul turcesc din Komotini care au însemnat casele vecinilor lor musulmani cu cruci și care au răspândit în ajunul vizitei la Komotini fluturași pe care scria: Gândește-te bine. Erdogan pleacă, tu însă vei fi și mâine aici/Σκέψου ξανά. Ο Ερντογάν θα φύγει, εσύ όμως θα είσαι και αύριο εδώ.

În ciuda atmosferei tensionate în care au avut loc convorbirile, n-au lipsit declaraţiile de bune intenţii. De pildă, Grecia i-a propus Turciei să deschidă un nou capitol în relaţiile bilaterale, un capitol – a subliniat domnul Tsipras – „care nu trebuie să se întemeieze pe provocări… ci pe un efort constant de a construi punţi”…

… pentru că … „dacă nu veţi accepta, vor avea de suferit popoarele noastre, regiunea noastră şi desigur, relaţiile dintre Grecia şi Turcia, dar şi cele dintre UE şi Turcia”.

„Vă chem să deschidem un nou capitol în relaţiile noastre, un capitol care să se bazeze nu pe suspiciune reciprocă şi pe provocările care sunt atât de uşor de făcut, ci pe zidirea unor punţi așezate pe temelii solide, pe respectul reciproc şi pe solidaritate” – a spus Alexis Tsipras.

La rândul său preşedintele Procopis Pavlopulos l-a asigurat pe omologul său turc că „lucrurile care ne unesc sunt mai multe decât cele care ne despart”.

Iar răspunsul președintelui turc a fost: „scopul vizitei mele este o construire diferită a viitorului prin unitate, cooperare şi solidaritate”.

Ar fi bine să fie așa, spun analiștii, dar cam greu de crezut, având în vedere că, pe tot parcursul vizitei, el n-a făcut altceva decât să provoace la tot pasul, neferindu-se să arate că Turcia va fi întotdeauna stăpâna jocului.

ERDOGAN AVION

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR   ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?

07 jueves Dic 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Ankata, Atena, democrație, Erdogan, Grecia, puci, Tsipras, Turcia

ERDOGAN - PAVLOPULOSRecep Tayyip Erdogan și Procopis Pavlopulos, Atena, 7 decembrie 2017. Sursa: Kathimerini

Minoritatea turcă sau minoritatea musulmană din Grecia ? Nodul gordian pe care Recep Tayyip Erdogan speră să-l taie la Atena.

Vizita oficială de două zile pe care a început-o astăzi președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Grecia este considerată de observatorii politici… istorică.

Și nu doar pentru că au trecut 65 de ani de când un președinte turc, Celal Bayar, a vizitat ultima oară Atena, în anul 1952.

Este istorică mai ales pentru că Atena și Ankara par să dorească sincer să-și îmbunătățească relațiile cu suișuri și coborâșuri: în 1996 se aflau în pragul unui război pentru ca în 1999 să înceapă o detensionare evidentă a relațiilor lor.

Recep Tayyip Erdogan, care, totuși, nu este la prima sa vizită în țara vecină, în care a fost în 2004 și în 2010, în calitate de prim-ministru, a răspuns, cu o oarecare întârziere, invitației pe care omologul său elen, Procopis Pavlopulos, i-a adresat-o, în mai anul acesta la cea de 25-a aniversare a Organismului de Cooperare Economică la Marea Neagră, la care Grecia și Turcia sunt membri fondatori.

Târziu, dar… a răspuns.

Și analiștii spun că a făcut-o ca să se apropie de UE prin mijlocirea Atenei, sperând  să scoată Turcia din izolarea la care a condamnat-o după măsurile dure pe care le-a luat împotriva oponenților lui, în urma tentativei eșuate de lovitură de stat din 15 iulie 2016. De asemenea, președintele Turciei ar încerca și să-și îmbunătățească relațiile tensionate cu unele țări europene.

ÎN CE DOMENII SUNT NEÎNȚELEGERI ?

Deși pregătirea vizitei a durat șapte luni, se pare că președintele Erdogan are de gând să răstoarne agenda convorbirilor.  În ajunul vizitei sale, a făcut declarații care au produs îngrijorare la Atena. El a dat miercuri seară un interview la Ankara canalului grec de televiziune SKAI în care a spus că va cere „actualizarea” Tratatului de la Lausanne din 1923… de la A la Z!

Tot aseară, premierului grec Alexis Tsipras i-a răspuns într-un interview cerut de agenția turcă de știri Anadolu că: Tratatul de la Lausanne este… intangibil.

Toată lumea se întreabă, cu îngrijorare, acum, de ce președintele turc cere revizuirea… în totalitate a unui tratat de pace care se aplică din 1923 și care a fost semnat de mai multe țări europene.  Cu îngrijorare, pentru că Tratatul de la Lausanne semnat de părintele Turciei moderne, Kemal Atatürk, a stabilit noile frontiere ale Turciei, după destrămarea Imperiului Otoman, în urma primului război mondial. Și, în al doilea rând, pe baza lui a avut loc un schimb de populații între Turcia și Grecia.

Să fie vreo legătură între această cerere de revizuire și faptul că mâine, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Republica Elenă, președintele Erdogan va vizita comunitatea musulmană (de fapt turcă !) din Tracia, provincia din Nordul Greciei unde trăiesc 100 de mii de musulmani ?

Sau cu granițele spațiului aerian și maritim al celor două țări asupra întinderii cărora conducătorii lor au păreri… diferite ?

Nu știm la ce schimbări se gândește domnul Erdogan, dar astăzi, în cursul discuției tête-à-tête avute cu omologul său elen Procopis Pavlopulos, la Palatul Prezidențial, a declarat că „în Tratatul de la Lausanne există chestiuni rămase în suspensie și care nu sunt bine înțelese”. „S-au schimbat multe în acești 94 de ani. Dacă ne apucăm să cercetăm toate temele, cred că toate părțile vor fi de acord că trebuie să se schimbe anumite lucruri” – a mai spus el referindu-se la Tratat. „Ați spus – i s-a adresat președintelui grec, – că în Tratatul de la Lausanne se vorbește despre o minoritate musulmană, dar Tribunalul European al Drepturilor Omului se referă la ea folosind cuvântul „turcească”. Trebuie să evaluăm condițiile în care trăiesc oamenii (aceia-n.n.) acolo” a continuat președintele turc, referindu-se expres la condițiile de viață ale musulmanilor din Tracia.

Evident, răspunsul președintelui elen a fost: Tratatul de la Lausanne nu are nevoie nici de revizuire, nici de actualizare !

Și, se pare că președintele Erdogan a a acceptat invitația de a vizita Grecia, mai întâi de toate, ca să susțină dreptul musulmanilor din vestul Traciei de a trăi conform drepturilor religioase consfințite prin Tratatul de la Lausanne. Concret, dreptul imamilor de a-și alege marele muftiu, drept pe  care autorităile grecești li-l refuză.

De fapt, domnul Erdogan a comis o mare greșeală cerând „actualizarea” Tratatului de la Lausanne. El nu dorește decât recunoașterea oficială, de către Grecia – cea mai veche democrație din lume ! – a comunității turcești de pe teritoriul ei.

Mai oportun și mai eficient ar fi fost să pună problema în termeni europeni: recunoașterea existenței minorităților naționale și a drepturilor pe care acestea le-ar avea, conform valorilor democrației de tip occidental. Din păcate, Grecia nu recunoaște că pe teritoriul ei ar exista minorități naționale. Și nici domnul Erdogan, nu e chiar european-europenist !

Deși purtărorii de cuvânt ai celor două guverne au declarat, în ajunul vizitei, că se așteaptă ca președintele Erdogan și premierul Alexis Tsipras să găsească soluții pentru problemele care le strică relațiile, realitatea pare să fie alta.

Suveranitatea asupra spațiului aerian (și Turcia a tot încălcat, în ultimii ani, spațiul aerian al Greciei), asupra platformei continentale, asupra insulelor nelocuite din Egeea și problema Ciprului, adică chestiunile spinoase rămase nerezolvate din timpul războiului rece, par departe de a fi soluționate.

Convorbirile de pace, de pildă, pentru Cipru, insula divizată din 1974, când Turcia a invadat și a anexat partea de nord, s-au întrerupt în iulie, anul acesta. Și e greu de crezut că se vor debloca cu ocazia acestei vizite și, mai ales, după declaraițile președintelui turc despre „actualizarea” Tratatului de la Lausanne. Chestiunea cipriotă, care este o prioritate majoră a Atenei, va fi din nou discutată în contextul în care, în ianuarie 2018, sunt programate alegeri prezidențiale în comunitatea greco-cipriotă.

Și, deși se vorbește despre o așteptată „updatare” esențială și o îmbunătățire spectaculoasă a relațiilor bilaterale, se pare, totuși, că există câteva obstacole. Printre ele, amânarea Atenei de a-i extrăda pe cei opt ofițeri turci care au evadat în Grecia, fugind cu un elicopter, după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 16. Ofițeri pe care Recep Tayyip Erdogan i-a acuzat de implicare în puciul de la Ankara. Ca ei mai sunt și alții aproape 1000 de turci, care s-au refugiat în Grecia fugind de epurările operate de șeful statului turc.

Premierul elen, deși declară că „puciștii turci nu sunt doriți în Grecia” nu-i presează, totuși, pe judecătorii care au refuzat, în ianuarie, extrădarea lor, blocând-o.

DAR, ÎNȚELEGERI ?

Există și domenii în care colaborarea eleno-turcă funcționează. În primul rând criza refugiaților. Cele două țări au dovedit că au gestionat bine, până acum, această criză, în cadrul acordului încheiat în martie 2016 între UE și Ankara, pentru stoparea fluxului de migranți spre Europa. Europa, pentru care această cooperare este vitală, urmărește cu sufletul la gură convorbirile pe care le are în aceste două zile președintele turc la Atena.

Deși cooperarea dintre Atena și Ankara în problema refugiaților a reușit să închidă ruta balcanică și să reducă drastic fluxul migratoriu în Marea Egee, situația taberelor de refugiați din insulele grecești din Egeea răsăriteană rămâne dramatică, iar premierul Tsipras speră să o rezolve discutând acum cu președintele turc.

Un al doilea domeniu în care Grecia și Turcia au dovedit că lucrează foarte bine este cel al proiectelor comune, cum ar fi noua linie de transport pe mare Salonic-Izmir (Smirna) și reluarea liniei feroviare Salonic-Istanbul.

Dar și domeniul investițiilor: se pare că există un interes deosebit al investitorilor turci pentru afacerile imobiliare, navale, în turism, în infrastructură și energie.

De altfel, după spusele premierului elen, lucrările la gazoductul TAP-TANAP progresează îmbucurător.

Cu toate acestea, primele impresii ale vizitei nu sunt, nici pe departe, mulțumitoare, cel puțin pentru partea greacă, de vreme ce observatorii spun că discuțiile dintre cei doi președinți, Erdogan și Pavlopulos, s-au desfășutat într-un climat…  apăsător !

Ce ne va arăta, oare, ziua de mâine, în privința rezultatelor concrete ale acestei vizite ? Va recunoaște Grecia, în sfârșit, existența minorităților de pe teritoriul ei ?

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE/EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS

05 martes Dic 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

brexit, Cipru, Dublin, Europa, Irlanda, Irlanda de Nord, Marea Britanie, Turcia, Ulster

IRLANDA 1

CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – brexit-ul – este pe cale de a se împotmoli exact acolo unde nimeni nu se aștepta: în Irlanda.

Evoluțiile brexit-ului ne arată un guvern britanic mult mai dispus să plătească scump ieșirea sa din UE decât era la începutul acestui an. La masa negocierilor a apărut, însă, o problemă ce părea a fi fost rezolvată de acum câteva decenii: cea a frontierei dintre cele două Irlande.

Chestiunea traficului persoanelor și mărfurilor între Ulster și Republica Irlanda s-a rezolvat prin anii 20, prin CTA (Common Travel Act) care, practic, transforma această frontieră într-o graniță virtuală, fără controale sau taxe. Nu existau probleme deoarece atât Irlanda, cât și Ulster-ul (parte a Regatului Unit) formau parte din același bloc, în plus, de la intrarea britanicilor în U.E., toți cei interesați aparțineau unuia și aceluiași sistem.

Însă, din 2019, Marea Britanie – și odată cu ea, Irlanda de Nord – vor părăsi U.E., în timp ce Republica Irlanda va rămâne. Ori, normele comunitare sunt clare în privința vămilor și controalelor asupra mărfurilor și cetățenilor din afara comunității. Problema nu mai este de natură economică, deoarece trece în sfera suveranităților naționale și a principiilor juridice. Astfel, Dublinul amenință să împiedice orice acord asupra brexit-ului dacă este afectat CTA; Londra nu vrea nici măcar să audă despre o eventuală mutare a frontierei anglo-irlandeze din interiorul insulei irlandeze pe brațul mării care o desparte de Marea Britanie, iar Bruxelles-ul caută cu disperare o soluție acceptabilă pentru toată lumea.

CIPRU 1

În aceste condiții, surprizele pot să se înmulțească dacă privirile negociatorilor se îndreaptă spre Cipru. Și nu pentru că acolo ar putea să apară propuneri geniale, ci pentru că în cazul Ciprului s-a găsit o soluție modestă, dar pragmatică, pentru o problemă asemănătoare. Jumătatea occidentală a insulei face parte din Uniunea Europeană, în timp ce sectorul ei oriental, nu; de la ocuparea lui de către Turcia, această parte a insulei este pământ extracomunitar.

Formula este simplă: se aplică măsuri excepționale pentru traficul persoanelor și mărfurilor între cele două părți ale insulei. Însă aplicarea acestei soluții este dificilă în cazul Irlandei, deoarece conducătorii Ulster-ului și nu puțini politicieni englezi se tem că, în felul acesta, s-ar face un pas important spre reunificarea Irlandei. Ori, aceasta este o cu totul altă chestiune…

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

IRLANDA 2

EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS

La salida de Gran Bretaña de la Unión Europea – el brexit – amenaza con empantanarse donde menos se esperaba: en Irlanda.

Y puestos a sorprender, las evoluciones del brexit van mostrando un Gobierno británico mucho más dispuesto a pagar cara su salida de la U.E. de lo que esperaban en Bruselas a principios de año, al tiempo que en la mesa de negociaciones ha surgido un problema que parecía superado desde hace lustros: el de la frontera intrairlandesa.

La cuestión del tráfico de personas y mercancías entre el Ulster y la República de Irlanda la resolvieron ya en los años 20 los interesados con la CTA (Common Travel Act) que transformaba prácticamente dicha frontera en una división virtual, sin controles ni gravámenes. Claro que tampoco tenía que haber problemas para ello por cuanto tanto Irlanda como el Ulster (parte del Reino Unido) formaban parte del mismo bloque económico y desde el ingreso británico en la U.E., todos los interesados volvían a pertenecer a un mismo sistema.

Pero, a partir del 2019, Gran Bretaña – y con ella, Irlanda del Norte – abandonarán la U.E. en tanto que la República de Irlanda seguirá en esta. Y las normas comunitarias son claras en cuanto a aranceles y controles para mercaderías y ciudadanos extracomunitarios. Con ello, el problema se sale del ámbito económico para entrar en el de las soberanías nacionales y los principios jurídicos. Así, Dublín amenaza con vetar cualquier acuerdo sobre el brexit si se toca el CTA, Londres no quiere ni oír hablar del eventual traslado de la frontera anglo irlandesa de esta última isla al brazo de mar que la separa de Gran Bretaña y Bruselas se desespera buscando una solución aceptable para todo el mundo.

EUROPA

En estas condiciones, el rosario de las sorpresas puede seguir creciendo si bien hoy por hoy las miradas de los negociadores se dirigen hacia Chipre. Y no porque se espera que surjan allá propuestas geniales, sino porque allá se encontró una solución modesta, pero pragmática, para un problema similar. La mitad occidental de Chipre es miembro de la Unión Europea en tanto que el sector oriental, no; desde su ocupación por Turquía, esa parte de la isla es tierra extracomunitaria.

La fórmula fue sencilla: aplicar medidas excepcionales para el tráfico de personas y mercancías entre las dos partes de la Isla. La aplicación de esa solución al caso irlandés es, sin embargo, difícil porque los dirigentes ulsterianos y no pocos de los políticos ingleses temen que con ello se dé un paso importante hacia la reunificación de Irlanda. Y esta, evidentemente, es harina de otro costal…

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

 

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA/PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA

18 martes Jul 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

aramaică, aramei, creștini, Erdogan, Kurdistan, kurzi, PKK, Turcia

A Syriac Christian monk walks to attend a service at the ancient monastery of Mor Gabriel, near the town of Midyat, in southeast Turkey, Jan. 13, 2009.Mănăstirea Mor Gabriel, lângă Midyat, sud-estul Turciei

DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA

Radicalizarea poltică pe care o desfășoară Erdogan, în ultimii ani, are ca victime principale nu numai minoritatea kurdă și laiciștii din țară, dar și – aproape ca o „victimă colaterală”- pe arameii din sud-estul Turciei.

Se numesc ei înșiși „aramei” creștini siro-ortodocși din teritoriile care au fost cândva Mesopotamia otomană (actualul Kurdistan turc), ca amintire a originilor lor etnice : acum două mii de ani, aparțineau marii mase a vorbitorilor de aramaică din Orientul Mijlociu.

MOR GABRIEL LITURGHIE 1Mănăstirea Mor Gabriel

Acești aramei din Turcia formau o comunitate numeroasă și prosperă, puternic ancorată în obiceiurile și credințele ei de odinioară. Dar, de la focarul de xenofobie, izbucnit în ultimii ani ai sultanatului care a culminat cu genocidul armenilor din 1915, toți creștinii din acea vreme au fost urmăriți cu ură: au fost jefuiți și masacrați. Despre persecutarea armenilor s-a vorbit mult, fără să se vorbească, de fapt, despre persecutarea creștinilor, care a fost atât de eficientă, încât, în ziua de azi, au mai rămas vreo 2.000 de aramei, într-un teritoriu în care, în secolul al XIX-lea, trăiau sute de mii. Chiar în Istanbul, există, încă, o comunitate de aproximativ 20.000 de aramei.

morgabriel 2Mănăstirea Mor Gabriel, lângă Midyat, sud-estul Turciei

Mor_Gabriel_MonasteryMănăstirea Mor Gabriel

morgabriel 3Mănăstirea Mor Gabriel

Autoritățile Turciei din zilele noastre nu mai recurg la genocid, dar  practică o sistematică expropriere a bunurilor eclesiale creștine, care au mai rămas în sud estul țării,  incluzând, aici, și una dintre cele mai vechi mănăstiri ale creștinismului: cea de la Mor Gabriel, construită în anul 307. În acest scop, autoritățile se folosesc de niște legi din vremea sultanilor, când proprietățile bisericilor și mănăstirilor creștine erau donate satelor vecine.

ERDOGAN 2Recep Tayyip Erdoğan

Ceea ce pentru sultanat a fost încă o măsură xenofobă, pentru un  Erdogan încleștat într-o luptă neînduplecată împotriva mișcării de autonomie a kurzilor nu este decât un chilipir oportunist. În lupta lui fără îndurare împotriva celei mai mari minorități din țară (kurzi reprezintă 10 la sută din totalul populației)  și, în mod deosebit, împotriva Partidului Comunist Kurd (PKK),  Guvernul lui Erdogan a actualizat legile anticreștine ale sultanatului, pentru a-i recompensa, cu bunurile pe care încă le mai au bisericile și mănăstirile arameilor,  pe kurzii care colaborează cu armata turcă împotriva PKK.

PKK 1

PKK GUERILLAGherile PKK

Jaful este ușor de îndeplinit din punct de vedere juridic, deoarece Biserica Siro-ortodoxă nu e recunoscută în mod oficial în Turcia, astfel încât, nu se poate prezenta în instanță, pentru a-și  apăra drepturile și proprietățile.

ERDOGAN 5Recep Tayyip Erdoğan cu poza unui conducător ISIS colată ca o mască care sugerează islamism.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 ***

morgabriel 4Monasterio de Mor Gabriel

PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA

La radicalización política emprendida por Erdogan en los últimos años tiene no sólo como víctimas principales a la minoría kurda y a los laicistas del país, sino también – y casi como “daño colateral” – a los arameos del sureste de la República.

El nombre de ”arameos” se lo dan a si mismos los cristianos sirio-ortodoxos de los territorios de la otrora Mesopotamia otomana (el actual Kurdistán turco) en recuerdo a sus orígenes étnicos, ya que hace más de dos mil años pertenecían a la gran masa de arameo parlantes del Oriente Medio.

Esos arameos de Turquía constituían una comunidad numerosa y prospera, fuertemente anclada en sus costumbres y creencias de antaño. Pero, a partir del brote de xenofobia de los últimos años del sultanato, que culminó con el genocidio de los armenios en 1915, los cristianos de aquél entonces también fueron perseguidos con saña : matanzas y expolios. De la persecución de los armenios se ha hablado mucho y apenas de la de los cristianos, pero esta última ha sido tan eficiente, que, hoy en día, no viven más de 2.000 arameos en un territorio que, en el siglo XIX, albergaba varios cientos de miles. En Estambul mismo, viven, actualmente, cerca de 20.000 arameos.

morgabriel 1Monasterio de Mor Gabriel

Mor Gabriel MonasteryMonasterio de Mor Gabriel

morgabriel 6Monasterio de Mor Gabriel

merkel_erdoganRecep Tayyip Erdoğan y la canciller Angela Merkel

La actual Administración turca ya no practica genocidios, pero está procediendo a una expropiación de los bienes eclesiales cristianos, que aún existen en el sureste del país, incluyendo uno de los monasterios más antiguos de la cristiandad : el de Mor Gabriel, construido el año 307. Para ello, las autoridades echan mano de leyes de los sultanes, que habían donado muchas de las propiedades eclesiásticas cristianas a las aldeas vecinas.

Turkey's President Recep Tayyip Erdogan adjusts his sunglasses before a wreath-laying ceremony at the Jose Marti monument in HavanaRecep Tayyip Erdoğan

Lo que para el sultanato fue una medida xenófoba más, para el Erdogan enzarzado en una lucha implacable contra el autonomismo kurdo no constituyó más que una ganga oportunista. En su lucha sin cuartel contra las ambiciones de la mayor minoría del país (los kurdos constituyen cerca del 10 por ciento del censo total)  y, en especial, el Partido Comunista Kurdo (PKK), el Gobierno de Erdogan recuperó la legislación anticristiana del sultanato para recompensar con los bienes aún en posesión de iglesias y monasterios arameos a los kurdos que colaboraban con el Ejército contra el PKK.

pkk guerillasGuerrillas PKK

PKK1Guerrillas PKK

El expolio resultaba jurídicamente tanto más fácil de llevar a cabo, cuanto que la Iglesia Sirio-ortodoxa no es reconocida por Turquía y, por tanto, no puede personarse en los juicios de expropiación de los monasterios y parroquias de su fe.

ERDOGAN 4Recep Tayyip Erdoğan

Valentí Popescu 

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...

ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA/LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA

10 lunes Abr 2017

Posted by Zenaida Luca-Hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Ankara, kurzi, Siria, Turcia

Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

 ERDOGAN REFERENDUMErdogan adresându-se suporterilor săi în vederea referendum-ului din 16 aprilie pentru lărgirea puterilor prezidențiale

ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA

Iată că, în preajma referendumului constituțional convocat de Erdogan pentru a-și spori la maximum atribuțiunile și puterile, președintele Turciei s-a văzut nevoit să-și vâre în teacă ura și strigătele războinice și să pună capăt intervenției militare turcești în Siria, denumită „Scutul Eufratului”.

Decizia este o surpriză, deoarece este o recunoaștere implicită a eșecului intervenției în Siria, una dintre acțiunile care ar fi trebuit să-i asigure succesul la referendumul din 16 aprilie, datorită impactului patriotic pe care urmau să-l aibă victoriile armatelor turcești.

ARMATA TURCA SIRIAForțe turcești în Siria

Însă, o analiză amănunțită a acestei măsuri ne arată că ea nu este, nicidecum, surprinzătoare. Mai întâi, deoarece succesele militare au fost din ce în ce mai puține și din ce în ce mai costisitoare în oameni și materiale. În al doilea rând, n-ar mai fi obținut victorii militare sau politice, deoarece prezența militară rusească în Siria este mult mai puternică decât cea a Turciei, iar  planurile politice ale lui Putin pentru pacea care ar urma să se instaureze în Siria nu se potrivesc deloc cu cele ale lui Erdogan.

Ankara s-a amestecat în conflictul din Siria din mai multe motive (pentru a face front comun cu Occidentul în războaiele din Siria și Irak, dar și pentru rațiuni izvorâte din politica internă a Turciei), însă, cea mai importantă dintre toate a fost dorința de a evita ca, în tratatul de pace cu care ar urma să se încheie războiul civil din Siria, kurzii să aibă vreun rol. Kurzii sunt o minoritate importantă în Iran, Irak, Siria, dar mai ales în Turcia, unde formează 10 la sută din populația totală a țării. Ori, Putin consideră că, într-o Sirie pacificată, naționalismul kurd îi va deveni un aliat de nădejde pentru a reduce influența occidentală în Orientul Mijlociu.

Pe câmpurile de luptă din nordul Siriei – practic, pe toată frontiera turco-siriană – obiectivele militare și politice ale Ankarei n-au fost atinse niciodată. Erdogan ar fi vrut să lichideze orice urmă de element kurd înarmat din zonă, dar, după șapte luni de intervenție militară a Ankarei, în nordul Siriei, continuă să existe, la fel ca în 2011, când a izbucnit revolta împotriva lui Assad  – trei mari regiuni dominate de soldați și partizani kurzi. Ce este și mai rău pentru Erdogan, este că, în una din aceste regiuni –în Afrin, – rușii tocmai au instalat o bază militară. În mod oficial, Moscova o numește „post de observație”, dar, atât turcii, cât și kurzii sunt convinși că este vorba de un cap de pod militar, care se poate lărgi mult și rapid, …pentru a zădărnici, atunci când i-ar conveni Kremlinului… orice nouă acțiune militară a Turciei.

TRUPE KURDETrupe kurde în Afrin

HARTA TURCIA VECINI

                Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 ***

Tenemos el privilegio de contar con la colaboración del periodista español y profesor de periodismo, VALENTIN POPESCU, columnista de primera magnitud y corresponsal, durante un cuarto de siglo, de LA VANGUARDIA  de Barcelona, en Bonn, R.F. de Alemania.

ERDOGAN MukhtarsErdogan la întâlnirea cu Mukhtar-ii (șefii administrației locale) la Ankara

LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA

En vísperas del referéndum constitucional planteado por Erdogan para incrementar al máximo sus poderes, el presidente turco ha tenido que envainar sus odios y algarabías belicistas y dar por terminada la intervención militar de su país en Siria, la llamada operación “Escudo Éufrates”.

La decisión es sorprendente porque significa un reconocimiento implícito del fracaso de la intervención en Siria, justamente una de las actuaciones gubernamentales que debían asegurarle el éxito en el referendo del día 16 de este mes por el impacto patriótico que debían tener las victorias de los ejércitos turcos.

Un análisis más detallado de la medida evidencia que no tiene nada de sorprendente. Porque, para empezar, los triunfos militares han sido pocos, cada vez menos y cada vez más costosos en material y hombres. Y, sobre todo, no iba a haber más victorias militares ni políticas porque la presencia militar rusa en Siria es infinitamente superior a la turca y los planteamientos políticos de Putin para la paz que ha de llegar al país levantino son antagónicos a los de Erdogan.

Ankara se metió en el conflicto sirio por varias razones (desde el frente común con Occidente en las guerras de Siria e Irak hasta la política interior turca), pero la más importante de todas fue el empeño de evitar que en el tratado de paz con que concluirá la guerra civil siria como en la política nacional ulterior de ese país los kurdos sirios (también hay minorías kurdas en el Irán, Irak y Turquía, siendo esta última la mayor de todas con un 10% del censo turco)  vayan a tener protagonismo alguno. Y esto último está diametralmente opuesto a la visión que tiene Putin de la constelación política que quiere para la Siria pacificada. Moscú cree que el nacionalismo kurdo acabará por serle un aliado muy útil para reducir la influencia occidental en el Oriente Medio.

Turkey_s army 1

Sobre los campos de batalla del norte de Siria – prácticamente, toda la frontera turco-siria – las metas militares y políticas de Ankara tampoco fueron alcanzadas nunca. Erdogan pretendía suprimir un protagonismo militar kurdo en esa zona y al final de siete meses de intervención militar turca, en el norte de Siria siguen existiendo – como en el 2011, cuando estalló la revolución contra Assad  – tres grandes regiones dominadas por los soldados y guerrilleros kurdos. Peor aún para Erdogan, en una de esas tres regiones – Afrín, el más occidental – los rusos acaban de montar una base militar. Oficialmente, Moscú la denomina “puesto de observación”, pero kurdos y turcos creen que es una cabeza de puente militar que se puede ampliar mucho y muy deprisa en cualquier momento que le convenga al Kremlin… para desbaratar nuevas acciones bélicas turcas.

PUTIN

                Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

 

 

Comparte esto:

  • Compartir en X (Se abre en una ventana nueva) X
  • Comparte en Facebook (Se abre en una ventana nueva) Facebook
Me gusta Cargando...
← Entradas anteriores
Entradas recientes →

Suscribir

  • Artículos (RSS)
  • Comentarios (RSS)

Archivos

  • marzo 2026
  • enero 2026
  • noviembre 2025
  • octubre 2025
  • septiembre 2025
  • julio 2025
  • mayo 2025
  • abril 2025
  • marzo 2025
  • septiembre 2024
  • julio 2024
  • marzo 2024
  • febrero 2024
  • enero 2024
  • diciembre 2023
  • noviembre 2023
  • octubre 2023
  • septiembre 2023
  • agosto 2023
  • julio 2023
  • junio 2023
  • mayo 2023
  • abril 2023
  • marzo 2023
  • febrero 2023
  • enero 2023
  • diciembre 2022
  • noviembre 2022
  • octubre 2022
  • septiembre 2022
  • agosto 2022
  • julio 2022
  • junio 2022
  • mayo 2022
  • abril 2022
  • marzo 2022
  • febrero 2022
  • enero 2022
  • diciembre 2021
  • noviembre 2021
  • octubre 2021
  • septiembre 2021
  • agosto 2021
  • julio 2021
  • junio 2021
  • mayo 2021
  • abril 2021
  • marzo 2021
  • febrero 2021
  • enero 2021
  • diciembre 2020
  • noviembre 2020
  • octubre 2020
  • septiembre 2020
  • agosto 2020
  • julio 2020
  • junio 2020
  • mayo 2020
  • abril 2020
  • marzo 2020
  • febrero 2020
  • enero 2020
  • diciembre 2019
  • noviembre 2019
  • octubre 2019
  • septiembre 2019
  • agosto 2019
  • julio 2019
  • junio 2019
  • mayo 2019
  • abril 2019
  • marzo 2019
  • febrero 2019
  • enero 2019
  • diciembre 2018
  • noviembre 2018
  • octubre 2018
  • septiembre 2018
  • agosto 2018
  • julio 2018
  • junio 2018
  • mayo 2018
  • abril 2018
  • marzo 2018
  • febrero 2018
  • enero 2018
  • diciembre 2017
  • noviembre 2017
  • octubre 2017
  • septiembre 2017
  • agosto 2017
  • julio 2017
  • junio 2017
  • mayo 2017
  • abril 2017
  • marzo 2017
  • febrero 2017
  • enero 2017
  • diciembre 2016
  • noviembre 2016
  • octubre 2016
  • septiembre 2016
  • agosto 2016
  • julio 2016
  • junio 2016
  • mayo 2016
  • abril 2016
  • marzo 2016
  • febrero 2016
  • enero 2016
  • diciembre 2015
  • noviembre 2015
  • octubre 2015
  • agosto 2015
  • julio 2015
  • junio 2015
  • mayo 2015
  • abril 2015
  • marzo 2015
  • febrero 2015
  • enero 2015
  • noviembre 2014
  • julio 2014
  • abril 2014

Categorías

  • ANTROPOLOGIA

Meta

  • Crear cuenta
  • Iniciar sesión

Blog de WordPress.com.

  • Suscribirse Suscrito
    • ghemulariadnei
    • Únete a otros 61 suscriptores
    • ¿Ya tienes una cuenta de WordPress.com? Inicia sesión.
    • ghemulariadnei
    • Suscribirse Suscrito
    • Regístrate
    • Iniciar sesión
    • Denunciar este contenido
    • Ver el sitio en el Lector
    • Gestionar las suscripciones
    • Contraer esta barra
 

Cargando comentarios...
 

    %d