CRIZA MOZAMBICANĂ

La sfârșitul lunii martie, orașul Palma, din nordul Mozambicului, a fost atacat de gherile înarmate, care au ucis 20 de persoane (după cum semnalează presa locală). Aceasta a intensificat exodul locuitorilor din provincia Cabo Delgado, situată în nord, cea mai săracă din țară, cu toate că, în subsolul ei, dispune de enorme resurse naturale.

Dacă datele care circulă despre numărul victimelor și al atacatorilor sunt confuze, cele care sunt furnizate de autorități și de Statul Islamic – acesta își asumă responsabilitatea atacului – sunt și mai neclare. Să adăugăm că, adevăratul autor al atacului terorist din Cabo Delgado nu este nici Statul Islamic și nici miliția, ci o organizație locală numită – „Ahlu Sunna was Jamal” (ASwJ), „Tineretul” – despre care se știe că a avut unele contacte lipsite de importanță cu secțiunea somaleză a Al Qaeda.

Această izolare a terorismului local este logică, dacă luăm în considerare sărăcia lucie din Cabo Delgado, cea mai înapoiată provincie din țară (PIB-ul pe cap de locuitor al celor 28 de milioane de mozambicani este de 1.520 $). Tocmai această sărăcie a făcut ca în 2007 să apară „ASwJ”, în vremea aceea ca o sectă religioasă musulmană, formată, în principal, din tineri proveniți din mica burghezie, și să se transforme, în 2017, în gherilă. Tot sărăcia a făcut ca, în ultimii trei ani, vreo 700.000 de persoane să fugă din Cabo Delgado (majoritatea, în Tanzania), adăugând teamă la nesiguranța publică, dar care, în realitate, își căutau un loc de trai mai bun…

Dacă până în prezent nu s-a prea vorbit, în afara Africii, despre mizeria și teroarea din Cabo Delgado, este surprinzător, în schimb, enormul ecou pe care îl are acum atacul asupra orașului Palma.

Însă surpriza se risipește dacă ne amintim că, printre multele resurse naturale din Cabo Delgado, figurează și unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale de pe continent și că s-a pus în mișcare exploatarea acestuia de către un consorțiu în frunte cu întreprinderea franceză „Total”. Proiectul dispune de un buget de aproximativ 20 de miliarde de dolari – care, dacă este dus la bun sfârșit, ar fi cel mai mare din Africa de un secol încoace – iar bogăția pe care ar putea să o genereze atrage atât statul Mozambic și marile consorții internaționale, cât și organizațiile teroriste și paramilitare, care văd în slăbiciunea guvernului mozambican marea lor șansă… ceva asemănător cu a transforma Cabo Delgado într-o a doua Libie, însă mult mai apropiată de piețele asiatice.

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei:  http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol. 

LA CRISIS MOZAMBIQUEÑA

A finales de marzo, la ciudad de Palma, en el norte de Mozambique, fue asaltada por guerrilleros armados que mataron cerca de 20 personas (según la Prensa local) y acentuaron el éxodo de habitantes de la provincia norteña de Cabo Delgado, la más pobre del país, pese a los enormes recursos naturales que hay en su subsuelo.

Si los datos que circulan sobre el número de víctimas y asaltantes son confusos, los facilitados por las autoridades y el Estado Islámico (ES) – quien reclama la autoría – lo son aún más. Y a todo esto, el auténtico protagonista del terrorismo en Cabo Delgado no es ni el ES, ni la milicia, sino una organización local – “Ahlu Sunna was Jamal” (ASwJ), nombre que significa “La juventud” – de la que se sabe que ha tenido tan solo contactos de poca monta con la sección somalí de Al Qaeda.

Este aislamiento del terrorismo local es lógico, dada la extrema pobreza de Cabo Delgado, la provincia más atrasada de un país depauperado (el PIB per cápita de los 28 millones de habitantes mozambiqueños es de 1.520 $). Ha sido esa pobreza la que dio pie en el 2007 al nacimiento del “ASwJ”, en aquel entonces aún como secta religiosa musulmana alimentada principalmente por jóvenes de la pequeña burguesía, y su transformación en guerrilla en el 2017. Y ha sido también la pobreza la que ha determinado que en los últimos tres años cerca de 700.000 personas hayan huido de Cabo Delgado (la mayoría, a Tanzania), aduciendo miedo a la inseguridad pública, pero, en realidad, buscando un mejor panllevar…

Si de las miserias y terrores de Cabo Delgado no se ha hablado nunca hasta ahora fuera de África, parece sorprendente el enorme eco que ha tenido ahora el atentado de Palma.

Pero la sorpresa se desvanece si se recuerda que entre los muchos recursos naturales de Cabo Delgado figura una de las mayores bolsas de gas natural del Continente y de que se ha puesto en marcha su explotación por un consorcio internacional, liderado por la empresa francesa “Total”. El proyecto tiene un presupuesto aproximado de 20.000 millones de dólares – de llevarse a cabo, sería el mayor del Continente Negro en más de un siglo – y la riqueza que puede generar apetece tanto al Estado mozambiqueño y los grandes consorcios internacionales, como a las organizaciones terroristas y paramilitares que ven en la debilidad del Gobierno mozambiqueño su gran oportunidad… algo así como hacer de Cabo Delgado una segunda Libia, pero mucho más cercana a los mercados asiáticos.

Valentin Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentín Popescu.