Kiriakos Mitsotakis și Alexis Tsipras, după predarea ștafetei la Palatul Guvernamental, Atena, 8 iulie 2019

Noul prim-ministru al Greciei, Kiriakos Mitsotakis, un Efialtis la Termopile?

Lepădarea de Tsipras

De luni, 8 iulie, Grecia are un nou prim-ministru: Kiriakos Mitsotakis/Κυριάκος Μητσοτάκης, președintele Noii Democrații (ND), un partid conservator de centru-dreapta, filo-european, al cărui preşedinte a fost chiar tatăl său, Konstantinos Mitsotakis, aprope un deceniu, între 1984 şi 1993 !

L-au adus la putere alegerile parlamentare anticipate din 7 iulie 2019 (în mod normal ele trebuiau să aibă loc în octombrie). Alegeri pe care le-a cerut însuşi Alexis Tsipras, fostul prim-ministru, după europarlamentarele din 26 mai pe care SYRIZA, formațiunea sa de stânga, le-a pierdut cu 24% în faţa ND care le-a câştigat cu 33%.

Noua Democrație a învins la alegerile legislative din 7 iulie cu 39,85%, iar ΣΥRΙΖΑ a pierdut cu 31,53%. Aşadar, o diferență de 8,32%.

Noua Democrație are majoritate absolută în Parlament (158 de parlamentari din 300, în condiţiile în care suficienți erau 151; ΣΥRΙΖΑ are 86) și 4 ani la dispoziție ca să-și poată aplica programul de… „transformare a Greciei” (sunt cuvintele noului prim-ministru). O majoritate pe care ND n-a mai deţinut-o din 2007, adică de 12 ani !

Acestea sunt cifrele. Ce se află, însă, în spatele lor ? Un vot negativ !

Voturile care l-au adus la guvernare pe Kiriakos Mitsotakis au fost, de fapt, voturile împotriva lui Alexis Tsipras. Voturi … ale mâniei, cum spun analiștii greci. Voturi de pedeapsă !

SYRIZA n-a pierdut multe voturi (la alegerile din 2015 a avut 35,46%)., dar voturi a primit, în schimb, ND care, la algerile din 2015, obținuse doar 28,09%

E limpede că electoratul a votat acum ND ca să-l pedepsească pe Tsipras și nu pentru promisiunile lui Kiriakos Mitsotakis, care n-au fost nici multe nici foarte tentante (ba, chiar aceleaşi cu ale predecesorului său) și nici pentru programul lui de reformare atât a partidului său cât și a țării.

Grecii nu mai au răbdare și nici înțelegere !

Cotidianul Kathimerini, oficiosul ND, vorbește despre Kiriakos Mitsotakis ca despre un mare reformator care va face ca Grecia să fie mare din nou, care-i va da o economie puternică, iar cetățeanului siguranța zilei de mâine şi siguranţă oriunde s-ar afla.

De altfel, Kiriakos Mitsotakis pare să fie răsfăţat și de presa greacă şi de cea internaţională şi privit ca bărbatul providențial care-i va reda ţării sale splendoarea din epoca de aur a lui Pericle (sec. al V-lea î. Hr.). Nu știm acum dacă va fi un nou Pericle sau doar un nou Alcibiade sau, mai rău, un Efialte, trădătorul de la Termopile.

În schimb, Alexis Tsipras e demonizat și arătat cu degetul ca un mare trădător de patrie.

N-ar fi o noutate pentru greci ! De câte ori nu și-au judecat, ostracizat/exilat sau executat elinii… generalii/strategii geniali sau marii bărbați care au binemeritat de la patrie ? Socrate sau Pericle sunt două cazuri celebre.

Este de neînţeles cum au votat grecii ND. Un partid „colaboraționist”, care, în 2014, cu Antonis Samaras prim-ministru, a început negocierile cu creditorii Greciei şi care era gata să aplice, fără milă, toate măsurile de austeritate. Gata să le predea țara în pragul falimentului.

Un partid care a lăsat Grecia pe marginea prăpastiei şi zeci de mii de salariaţi pe drumuri şi care a închis chiar Radioteleviziunea publică, ERT…

Este, iarăşi, de neînţeles cum de Alexis Tsipras a ajuns un țap ispășitor şi principalul vinovat pentru… sărăcia din Grecia.

De neînţeles, pentru că el şi nu altul a scos Grecia din criza de 10 ani, o criză a datoriei publice și a pauperizării ei peste noapte.

Când a preluat puterea, în 26 ianuarie 2015, tot în urma unor alegeri anticipate (cerute de guvernul Samaras), în fruntea Coaliței Stângii Radicale, SYRIZA, țara era în pragul falimentului, și pe buzele tuturor flutura cuvântul Grexit.

Grecii nu puteau scoate de la bancomate mai mult de 60 de euro pe zi. Băncile erau închise, nu existau bani lichizi, sinuciderile se țineau lanț, oamenii își pierdeau casele la licitații pentru că nu-și puteau plăti creditele la bancă…

Desigur, pe atunci tânărul Tsipras (avea 40 de ani) era doar un populist, un emanat din mișcarea Indignaților, care le promitea grecilor nici mai mult nici mai puțin decât un mare adio memorandumurilor (acordurile de redresare economică propuse de creditori), politicii de austeritate, șomajului, sărăciei…

Era, pentru că, între timp, tânărul demagog, revoluționar, ateu, rebel, care nu putea suferi protocolul și cravata, eleganța și prezumțiozitatea/superbia politicienilor, euro-sceptic și anti-memorandum, s-a cuminţit. În numai șase luni de la preluarea frâielor economiei, luni în care fiecare întâlnire cu liderii Europei era o luptă cu scântei, a înţeles că e mai bine să accepte calea compromisurilor cu UE. Şi că singura soluţie era să semneze cel de-al treilea memorandum (program de salvare).

Kiriakos Mitsotakis – „Ministrul concedierilor” și „Ministrul Troicăi”

Spuneam că e de neînţeles cum de grecii s-au lepădat de el, deşi a urmat calea austerităţii fără să taie, totuși, în carne vie și fără să-și pauperizeze poporul.

Este o realitate de netăgăduit faptul că a scos Grecia de sub tutela Troicii în august 2018 !

Desigur că Alexis Tsipras însuşi se întreba acelaşi lucru după anunţarea primului exit-poll. Pe fața lui se citea amărăciune, suferință, dezamăgire, trădare. Şi un mare DE CE ?

Alexis Tsipras, după declarația de presă care a urmat exit-poll-ului

De ce grecii nu l-au lăsat să-și pună, de acum înainte, în practică, propriul lui program de redresare economică, al lui și al formațiunii lui, un program gândit de ei, care nu mai era impus de creditori ? De abia acum ar fi început, cu adevărat, guvernarea Tsipras.

Grecii se pare că n-au mai avut răbdare. Nici înțelegere.  Au realizat că, deși votaseră, în 2015, la referendum-ul lui Tsipras

în proporție de 61,3 %, împotriva celui de-al treilea memorandum/plan de salvare de 86 de miliarde de euro, propus de UE și împotriva reducerii salariilor și pensiilor, primul lor ministru l-a aplicat până în august 2018…

Și nu l-au iertat, numindu-l trădător.

Sigur, uzura de popularitate și-a spus cuvântul.

Din păcate, spun analiștii, Tsipras nu putea face altfel. A făcut tot ce putea face. Să nu uităm că se afla între Scila și Caribda! Între solidaritatea cu propria-i țară și sărăcia/sărăcirea impusă de UE și de creditorii internaționali. A făcut nu mult, dar nici puțin ! Grecia pe care a moștenit-o de la Noua Democrație și de la PASOK, cele două mari partide istorice, de centru-dreapta și, respectiv, de stânga, care se succedaseră la putere după căderea Dictaturii Coloneilor/Juntei, în 1974, era o Grecie… furată ! Sau foarte furată! O Grecie care trăia din împrumuturi și nu din ce producea. O Grecie datoare vândută !

Grecii nu mai au răbdare și nici înțelegere ! În ciuda sacrificiilor lor, sunt în continuare săraci, au cel mai mare șomaj din zona euro (pe care, totuși, din fericire, n-au părăsit-o !), au, în continuare, o datorie publică mare, împrumuturi/credite scumpe, impozite mari și multe (mai mult de 25 de impozite noi în ultimii 4 ani) un vid de investiții și… le mai și pleacă pe capete tinerii cu diplome! Fenomenul brain drain, exodul intelectualilor !

Cât despre impozite, Grecia are cele mai mari impozite în OECD, Organizația de Cooperare și de Dezvoltare economică.  Impozitele ei ajung la 27 % din PIB, lucru întâmplat pentru prima oară din 1974, de la căderea Juntei.

Grecii nu mai au răbdare și nici înțelegere ! Economia se redresează, dar lent. PIB-ul în primul trimestru din 2019 e mai mic decât PIB-ul de anul trecut. Austeritatea nu s-a terminat !

Pe acest fond, grecii nu l-au mai lăsat pe Tsipras să le arate ce poate, tocmai când ar fi putut ! S-au lepădat de el. Pe acest fond a răsărit, ca o stea a speranței, Kiriakos Mitsotakis, noul prim ministru. Reformatorul !

Alexis Tsipras, la Palatul Guvernamental, așteptând rezultatul alegerilor, 7 iulie, Atena

Și cine este Kiriakos Mitsotakis ? „Ministrul concedierilor” sau „Ministrul Troicăi” ! Ca ministru al Reformei Administrative în guvernul lui Antonis Samaras, lui i s-a încredințat programul de concediere a celor 15 mii de funcționari publici în 2013-2014 ! Și cel puțin 30 de mii sau 40 de mii de funcționari au fost subevaluați de șefii lor pentru a putea fi concediați! Și au fost concediați ! Conform grilei de evaluare concepută chiar de Kiriakos Mitsotakis ! Cel care în 2019 le promitea grecilor slujbe noi, bune, bine plătite și o viață mult mai bună.

Pe atunci presa îl acuza că a lăsat serviciile publice fără personal pentru a îmbogăți firmele/companiile private.

Pe vremea aceea, în 2014, el însuși spunea că reforma Administrației Publice impune aceste concedieri, că ele sunt necesare și că reprezintă condiția pusă Greciei în cadrul acordului de salvare pentru a-și putea plăti împrumuturile.

În campania electorală, el le-a cerut grecilor încrederea în nume propriu…  le-a promis impozite mai mici și mai puține, noi locuri de muncă mai bune și mai bine plătite, salarii și pensii mai mari, siguranța zilei de mâine și, mai ales… investiții. Și-a făcut deja, de a doua zi de la numire, un guvern de tehnocrați. În a patra zi a început o serie de vizite la sediile ministerelor. A început cu ministerul Educației pentru că, a spus el, total începe cu o bună educație.

Kiriakos Mitsotakis în vizită la Ministerul Învățământului, 12 iulie, Atena

El însuși este un tânăr foarte ambițios… de 51 de ani, cu o foarte bună educație. Elegant, cu o ținută impecabilă, cu studii la Harvard (Științe sociale, absolvite cu Suma cum laude), la Stanford (Relații internaționale, cu specializarea în Unificarea Europei, 1992-1993) și la Harvard Business School (Managementul Întreprinderilor, 1993-1995).

În 2003,  Forumul Economic Mondial l-a inclus printre cei «100 cei mai promițători lideri de mâine»

Este căsătorit cu o designeră de origine poloneză, Mareva Grabowski, și are trei copii.

Cu job-uri la marile bănci (printre care Alpha Bank și Banca Națională a Greciei).

Dar și director al NBG Venture Capital pe care el însuși a înființat-o (1999-2003).

Ministru al Reformei Administrative în guvernul lui Antonis Samaras (2013-2014) și, desigur, președinte al Noii Democrații din 2016.

Dar, cel mai mare merit al său, cel puțin până acum, este faptul că s-a născut într-o mare și veche familie politică, originară din Creta, cea a marelui Eleftherios Venizelos (1864-1936). Bărbatul politic care a fost de șapte ori prim-ministru, căruia i se datorează Marea Grecie, unirea Cretei cu Grecia, modernizarea țării și bazele și instituțiile democrației. Și, nu în ultimul rând, cel care a marcat politica internă și externă a Greciei timp de 20 de ani, între 1910-1930.

Iar familia lui E. Venizelos a fost strâns înrudită cu cea a tatălui său, Konstantinos Mitsotakis (1918-2017, prim-ministru al Greciei între 1990-1993 şi președinte al ND între 1984 şi 1993).

După anunțarea primului exit-poll sora sa, Dora Bakoianni, deputată de Hania, fost ministru de externe și fost primar al Atenei, a sărbătorit victoria fratelui său împreună cu familia, prietenii şi cu simpatizanţii lor în casa strămoșească a familiei Mitsotakis din Halepa (o suburbie de lux a capitalei Cretei, Hania). Ea le-a spus ziariştilor: „Astăzi, această casă istorică din Halepa, sărbătorește”. O casă transformată de statul grec în muzeul Eleftherios Venizelos după ce a cumpărat-o de la ultimul descendent al familiei Venizelilor.

Nimic mai firesc: pentru familia Mitsotakis politica Greciei este o … afacere de familie şi nimic mai mult !

O exprimă cum nu se poate mai bine marele jurnalist spaniol de origine română, Valentin Popescu, vorbind, în comentariul său GRECIA CLANURILOR despre noul primar al Atenei, Kostas Bakoiannis:

În Grecia, sondajele electorale pentru alegerile europene au arătat, pe lângă pronosticurile pertinente, o fațetă neverosimilă a politicii țării: persistența „latifundiilor puterii”.

Nu că acest fenomen ar fi unicul și, cu atât mai puțin, nou; este un rău vechi de care au suferit o mulțime de țări de-a lungul istoriei. Însă, este surprinzător că tocmai republica în care s-a inventat democrația și care, în plus, este, actualmente, membră a Uniunii Europene – entitate care se bazează pe Statul de Drept și pe libertățile democratice – să continue să aibă o structură a puterii atât de arhaică.

Una dintre rațiunile acestei prelungite concentrări a puterii politice în mâinile câtorva familii este posibil să fie concentrarea populației. În zona Atenei, practic, trăiește un sfert din populația Greciei. Iar, în lumea ateniană, familia Mitsotakis are pâinea și cuțitul, de multe generații încoace.

Steaua care răsare din această familie este, acum, Kostas Bakogiannis, de 41 de ani, care, și-a prezentat candidatura pentru funcția de primar al Atenei, sprijinit de partidul conservator „Nea Dimokratia” (”Noua Democrație”).

Conservatorii au susținut candidatura acestui tânăr politician vorbind despre meritele sale: ca guvernator al regiunii centrale din Grecia din 2014, gestiunea sa i-a adus mai multe aplauze, decât critici. În schimb, rivalii lui Bakogiannis, afirmă că meritul cel mai mare al său este că face parte din familia Mitsotakis.

Kostas Bakogiannis

Desigur, a fi membru al clanului Mitsotakis–originar din Creta, cu mare protagonism în revoluția pentru independența grecilor din secolul al XIX-lea de sub otomani – nu poate deranja în vreun fel în Grecia pentru a urma o carieră publică. Bunicul său, Konstantinos Mitsotakis, a fost prim ministru din 1990 până în 1993, și ministru de externe în câteva guverne. Mama sa, Dora Bakogianni, a fost primar al Atenei, între 2002 și 2006, și a fost singura femeie din Grecia, din 1836, care a avut portofoliul de externe. Fratele Dorei, Kyriakos Mitsotakis, este, în prezent, președintele partidului „Nea Dimokratia”.

Pe lângă această ancorare la putere a clanului Mitsotakis, reînnoitul avânt al conservatorilor din Grecia se datorează, în bună parte, greșelilor făcute de rivalii lor, atât de dreapta cât și de stânga, precum și de ultraconservatori.

Guvernul lui Tsipras, un populist de stânga, și partidul său „Syriza” au suferit o enormă uzură de popularitate, din cauza măsurilor de austeritate pe care a fost nevoit să le ia, pentru a face față gravei crize financiare. Toate sondajele prevăd o clară înfrângere a Syrizei în fața partidului „Nea Dimokratia”, în alegerile generale din toamna acestui an.

În cealaltă extremă, cea de dreapta, oferta politică este atât de radicală, încât frizează absurdul. Exemplul cel mai clar este „Elliniki Lysi” (“Soluția Grecească”) a lui Kyriakos Velopoulos, care propune un guvern ultranaționalist cu sprijin din partea Rusiei lui Putin și a creștinătății ortodoxe (!)…

Și, se pare că toți membrii clanului Mitsotakis apar în agendele secrete ale fostului manager al filialei companiei germane Siemens din Atena, M. Hristoforakos, ca fiind… clienți preferențiali, eufemistic spus.

Kostas Bakogiannis

Articolul, aici: https://ghemulariadnei.wordpress.com/la-pagina-de-valentin-popescu-ix/grecia-clanurilor-la-grecia-de-los-clanes/

O comparație grăitoare

Am tradus câteva fragmente din articolul publicat de Alexis Tsipras, în ajunul alegrilor, în Ziarul Redactorilor/Εφημερίδα των Συντακτών, un cotidian de stânga al jurnaliştilor independenţi Și câteva fragmente din declarația noului prim-ministru, Kiriakos Mitsotakis. Îi lăsăm pe cititor să vadă care este mai populist/demagog dintre cei doi:

Al. Tsipras, ZR:

„Stânga nu e judecată numai după capacitatea ei de a păzi Termopilele, ci, mai ales, după capacitatea ei de a crea. De a-şi materializa propriul program – un proiect de guvernare progresistă, de înnoiri radicale şi de reforme democratice în toate domeniile. Stânga a guvernat în mod cinstit și a respectat jertfele poporului, a gestionat cu succes situații nemaiîntâlnite, a făcut compromisuri, s-a străduit să aplice politici dincolo de și în afara propriei ei logici, fără să sufoce, însă, clasele sociale, a procedat la înnoiri importante și a scos, până la urmă, țara de sub tutela memorandumurilor. Prin urmare cred că stânga a dovedit că poate guverna. Dar acum a venit, în sfârșit, vremea, să guverneze și cu propriul ei program. Cu mai multe locuri de muncă, cu salarii mai bune și cu condiții (bune) de muncă pentru fiecare lucrător. Cu respectarea  programului de 8 ore, fără ore suplimentare neplătite și fără muncă la negru. Cu un sistem de împozitare corect. Nu cu măsurile iraționale ale memorandumurilor care au împovărat impozitele speciale, directe și indirecte, fără nici un plan și fără nici o justificare, doar ca să iasă cifrele. (…) Cu mai puține impozite, dar cu o mai mare contribuție a celor mai bogați, a celor cu averi mari și cu o mai mică contribuție de la cei din clasa de mijloc și de la păturile cele mai de jos. Într-un climat de siguranță și solidaritate în întreaga societate. Cu un stat social puternic, un sistem de asigurări just și sustenabil, în stare să asigure un mai bun nivel de viață pentru pensionarii de azi și care să să le asigure un viitor celor de mâine.

Η Αριστερά δεν κρίνεται από την ικανότητά της μόνο να φυλάει Θερμοπύλες, αλλά κυρίως την ικανότητά της να δημιουργήσει. Να υλοποιήσει το δικό της πρόγραμμα, ένα σχέδιο προοδευτικής διακυβέρνησης, ριζοσπαστικών τομών και δημοκρατικών μεταρρυθμίσεων σε όλους τους τομείς. Η Αριστερά κυβέρνησε με εντιμότητα και σεβασμό στις θυσίες του λαού, διαχειρίστηκε με επιτυχία πρωτοφανείς καταστάσεις, έκανε συμβιβασμούς, αναγκάστηκε να εφαρμόσει πολιτικές πέρα και έξω από τη δικιά της λογική, έδωσε όμως ανάσα στις λαϊκές τάξεις, προχώρησε σε σημαντικές τομές, έβγαλε τελικά τη χώρα από τα μνημόνια. Επομένως, πιστεύω ότι η Αριστερά απέδειξε ότι μπορεί να κυβερνά.Αλλά τώρα ήρθε επιτέλους η ώρα να κυβερνήσει και με το δικό της πρόγραμμα. Με ακόμα περισσότερες δουλειές και με καλύτερους μισθούς και συνθήκες εργασίας για κάθε εργαζόμενο. Με σεβασμό στο 8ωρο, χωρίς απλήρωτες υπερωρίες και μαύρη εργασία. Με ένα δίκαιο φορολογικό σύστημα. Οχι τον ανορθολογισμό των μνημονίων που φόρτωσε έμμεσους, άμεσους, έκτακτους φόρους χωρίς σχέδιο και χωρίς καμία δικαιοσύνη, απλά για να βγαίνουν οι αριθμοί. (…)  Λιγότεροι φόροι, αλλά μεγαλύτερη συνεισφορά από τον μεγάλο πλούτο, μικρότερη από τη μεσαία τάξη και τα λαϊκά στρώματα. Με ασφάλεια και αλληλεγγύη για όλη την κοινωνία. Ισχυρό κοινωνικό κράτος, δίκαιο και βιώσιμο ασφαλιστικό σύστημα που εξασφαλίζει ένα καλύτερο επίπεδο διαβίωσης για τους σημερινούς συνταξιούχους και διασφαλίζει το μέλλον των επόμενων.

Și iată ce spunea, pe bună dreptate Alexis Tsipras, după exit-poll:

Grecia pe care o predăm noului guvern nu are nici o legătură cu Grecia pe care am preluat-o (…) Acum patru ani și jumătate am preluat o țară în pragul falimentului, cu visteria golită, cu un șomaj de 28%  și cu o mare parte din populație sărăcită și afectată de criză. Astăzi predăm o țară din nou liberă, cu 37 de miliarde în visteria statului, cu ritmuri pozitive de dezvoltare, cu cele mai mici dobânzi la împrumuturi – un nivel istoric –o țară care și-a redobândit prestigiul și credibilitatea la nivel internațional. Ca să aducem țara aici, am luat decizii grele și ne-am asumat un cost politic grecu, pe care-l plătim astăzi, de vreme ce victoria Noii Democrații este clară.

Η Ελλάδα που παραδίδουμε στη νέα κυβέρνηση δεν έχει καμιά σχέση με την Ελλάδα που παραλάβαμε. (…) Πριν από 4,5 χρόνια, παραλάβαμε μια χώρα στο έλεος της χρεοκοπίας, με άδεια δημόσια ταμεία, με 28% ανεργία και μεγάλο μέρος του πληθυσμού σε συνθήκες φτωχοποίησης και κρίσης. Σήμερα, παραδίδουμε μια χώρα ελεύθερη ξανά, με 37 δις στα ταμεία του κράτους, με θετικούς ρυθμούς ανάπτυξης, με το χαμηλότερο ιστορικά επιτόκιο δανεισμού, και με ανακτημένο το κύρος και την αξιοπιστία της σε διεθνές επίπεδο. Για να φέρουμε τη χώρα ως εδώ, πήραμε δύσκολες αποφάσεις και αναλάβαμε βαρύ πολιτικό κόστος, το οποίο και σήμερα πληρώνουμε, αφού η εκλογική επικράτηση της ΝΔ είναι καθαρή.

Kiriakos Mitsotakis și Alexix Tsipras, după predarea ștafetei la Palatul Guvernamental, 8 iulie, Atena

Iată și declarația lui Kiriakos Mitsotakis tot după exit-poll:

Eleni și elene, de pretutindeni din țară și din lume, de oriunde trăiește și propășește Elenismul ! Astăzi a vorbit poporul grec suveran. Și verdictul lui a fost foarte clar. Societatea dorește să mergem mai departe, uniți. Toți împreună. Nimeni să nu rămână în urmă. Și dorește, înainte de toate, dezvoltare, locuri de muncă și siguranță. Ca Grecia să redevină puternică așa cum merită. () Voi fi prim-ministrul tuturor grecilor. Și voi munci din greu ca să-i conving și pe compatrioții noștri care nu ne-au susținut că sunt aici pentru toți. Pentru fiecare grecoaică și pentru fiecare grec. Suntem prea puțini ca să fim și dezbinați și avem multe de făcut împreună. Preiau guvernarea țării în deplină cunoștință a răspunderii pentru întreaga națiune. Mă înclin cu smerenie și respect în fața verdictului popular. Dar și cu o absolută încredere în forțele mele și în puterea mea de a duce la capăt această misiune importantă pe care mi-ați încredințat-o.  Știu ce greutăți mă așteaptă,ne așteaptă pe mine și pe colaboratorii mei. Însă îmi trag puterea din puterea poporului… Care nu și-a exprimat doar voința de a se închide un ciclu atât de dureros pentru patria noastră. A fost ceva mai mult. Încrederea unui popor în forțele sale. Dorința lui de a ne lua soarta în propriile mâini. Nevoia de a demonstra că putem face lucruri mari aici, acasă la noi, fără să luăm drumul străinătății. Simt astăzi nevoia să mă adresez și grecilor din străinătate. Celor pe care criza i-a făcut să ia calea exilului. N-o să vă cer în seara aceasta, în numele unui patriotism romantic, să vă întoarceți. Vă cer doar să fiți cu ochii și cu inima întoarse spre Grecia. De astăzi lucrăm ca să schimbăm țara pe care ați fost nevoiți s-o părăsiți. Nu suntem o societate de la care să ai așteptări mici și pretenții puține. (Noi) grecii merităm lucruri mai bune… V-am cerut un mandat puternic ca să schimbăm țara. Mi l-ați oferit cu generozitate, depășind prejudecăți, stereotipuri și liniile care ieri ne despărțeau. Și n-o să vă înșel speranțele. Astăzi putere îmi vine și din susținerea familiei mele. Vreau să le mulțumesc din inimă soției mele și celor trei copii ai mei. Și, permiteți-mi să spun că, în acest moment, simt cum mă protejează, ca nicipdată, binecuvântarea părinților mei… De azi începe o luptă grea, dar frumoasă. Țara ridică din nou capul, cu mândrie. Și noi ne suflecăm mânecile. (…) Prestigiul democrației și al instituțiilor va fi restaurat.

«Ελληνίδες, Έλληνες, παντού στη χώρα και παντού στον κόσμο, όπου ζει και προκόβει ο Ελληνισμός.

Απόψε μίλησε ο κυρίαρχος ελληνικός λαός. Και η ετυμηγορία του ήταν ξεκάθαρη. Η κοινωνία θέλει να πάμε μπροστά ενωμένοι. Όλοι μαζί. Χωρίς κανένας να μένει πίσω. Θέλει πάνω από όλα, ανάπτυξη, δουλειές και ασφάλεια. Για να ξαναγίνει η Ελλάδα δυνατή όπως μας αξίζει. (…) Θα είμαι Πρωθυπουργός όλων των Ελλήνων. Και θα δουλέψω σκληρά για να πείσω και τους συμπολίτες μας που δεν μας στήριξαν, ότι είμαι εδώ για όλους. Για κάθε Ελληνίδα και για κάθε Έλληνα. Είμαστε λίγοι για να είμαστε διχασμένοι, κι έχουμε πολλά να κάνουμε μαζί. Αναλαμβάνω τη διακυβέρνηση του τόπου, έχοντας πλήρη επίγνωση της εθνικής ευθύνης.   Στέκομαι με σεμνότητα και σεβασμό απέναντι στη λαϊκή ετυμηγορία. Αλλά και με απόλυτη εμπιστοσύνη στις δυνάμεις μου για να φέρω εις πέρας αυτή τη σπουδαία αποστολή που μου αναθέσατε. Ξέρω τις δυσκολίες που περιμένουν εμένα και τους συνεργάτες μου. Αντλώ, όμως, δύναμη από τη δύναμη του λαού. … Δεν εκφράστηκε απλά η θέληση να κλείσει ένας κύκλος βαθιά επώδυνος για την πατρίδα μας. Ήταν κάτι πολύ παραπάνω. Η πίστη ενός λαού στις δυνάμεις του. Η επιθυμία του να πάρουμε τις τύχες μας στα χέρια μας. Η ανάγκη να αποδείξουμε ότι μπορούμε να μεγαλουργήσουμε εδώ, στον τόπο μας, χωρίς να αναζητήσουμε το δρόμο της ξενιτιάς.

Νιώθω σήμερα την ανάγκη να απευθυνθώ και στους Έλληνες του εξωτερικού. Αυτούς που εξόρισε η κρίση. Δεν θα σας ζητήσω απόψε, στο όνομα ενός ρομαντικού πατριωτισμού, να πάρετε το δρόμο της επιστροφής. Σας ζητώ, απλά, να έχετε το βλέμμα σας και την καρδιά σας στραμμένη στην Ελλάδα. Από σήμερα δουλεύουμε για να αλλάξουμε τη χώρα που αναγκαστήκατε να εγκαταλείψετε. Δεν είμαστε μια κοινωνία χαμηλών προσδοκιών και ελάχιστων απαιτήσεων. Οι Έλληνες αξίζουμε καλύτερα. Ζήτησα ισχυρή εντολή να αλλάξουμε την Ελλάδα. Μου την προσφέρατε γενναιόδωρα, ξεπερνώντας προκαταλήψεις, στερεότυπα, διαχωριστικές γραμμές του χθες. Και δεν θα διαψεύσω τις ελπίδες σας.

Σήμερα, όμως, αντλώ και δύναμη από τη στήριξη της οικογένειάς μου. Της συζύγου μου και των τριών παιδιών μου, θέλω να τους ευχαριστήσω από καρδιάς. Και -επιτρέψτε μου να το πω- αυτή την ώρα νιώθω να με προστατεύει όσο ποτέ και η ευχή του γονιών μου.   Από σήμερα ξεκινά ένας δύσκολος, αλλά όμορφος αγώνας. Η χώρα σηκώνει και πάλι περήφανα το κεφάλι. Και εμείς σηκώνουμε τα μανίκια. (…) Το κύρος της δημοκρατίας και των θεσμών θα αποκατασταθεί.

Și iată ce mai declara ziariștilor Kiriakos Mitsotakis, oarecum apoteotic:

Împreună putem. Uniți vom merge înainte, uniți vom crea o Grecie puternică și de sine stătătoare. Grecia lasă în urmă, definitiv, epoca crizei și toate câte au marcat-o… Suntem în zorii unei Greci luminoase.

De observat mitsotakis-centrismul discursului noului prim-ministru !

Kiriakos Mitsotakis cu soția sa Mareva Grabowski-Mitsotakis, în drum spre ceremonia de depunere a jurământului la Palatul Prezidențial, Atena, 8 iulie 2019

Kiriakos Mitsotakis  la depunerea jurământului în fața Arhiepiscopului Atenei și a toată Ellada, Ieronim, în prezența Președintelui Republicii, Prokopis Pavlopoulos, Palatul Prezidențial, 8 iunie 2019

Soția și cei trei copii ai lui Kiriakos Mitsotakis  la depunerea jurământului, Palatul Prezidențial, 8 iunie 2019

Kiriakos Mitsotakis cu Președintele Republicii, Prokopis Pavlopoulos și Arhiepiscopul Atenei și a toată Ellada, Ieronim, Palatul Prezidențial, 8 iunie 2019

Să mai spunem că alături de ND (39,8% și 158 de deputați) și de SYRIZA (31,6% și 86 de deputați), în Parlamentul elen au intrat încă patru formațiuni: KINAL (socialist), născut din cenușa PASOK-ului, condus de doamna Fofi Genimata (8,1% și 22 de deputați), KKK, partidul  comunist (5,3% și 15 deputați), Soluția Greacă, naționalist, dreapta radicală, a lui Kyriakos Velopoulos care vrea un guvern ultranaționalist sprijit de Rusia și de creștinătatea ortodoxă, (3,70% și 10 deputați) și partidul MeRa25 (Frontul Nesupunerii Realiste Europene/Μέτωπο Ευρωπαϊκής Ρεαλιστικής Ανυπακοής) al fostului ministru de finanțe și camarad al lui Alexis Tsipras (3,44% și 9 deputați). Din fericire, partidul neo-fascist Zorii aurii a rămas în afara Parlamentului.

Macedonia de Nord

Nu putem încheia, însă, fără a pomeni de… ceea ce grecii consideră înalta trădare a lui Tsipras. Pe care a plătit-o cu pierderea alegerilor. Un preț, totuși, mic în comparație cu răul făcut !

El a acceptat, în numele Greciei, ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), cu capitala la Skopie, să se numească Republica Macedoniei de Nord (RMN). El a semnat, împreună cu omologul său de la Skopie, Zoran Zaev, tratatul care îi dă dreptul acestei mici țări să poarte numele provinciei grecești Macedonia și el a îndemnat Parlamentul grec să ratifice acest tratat. Tratat care recunoaște că există un popor/o națiune și o limbă macedoneană… în afara Greciei !

Nicio rațiune politică nu justifică, totuși, acest compromis detestat de majoritatea grecilor și desigur, de Kiriakos Mitsotakis. Istoric și lingvistic vorbind, există un singur dialect al limbii grecești, cel macedonean; acesta este singura „limbă” care poate fi numită astfel; iar singurii care pot fi numiți macedoneni sunt vechii și actualii locuitori ai provinciei din Nordul Greciei, Macedonia. Ca să nu mai vorbim de faptul că numele lui Alexandru Macedon, adică din Macedonia, a devenit sinonim cu elenism, pentru că Alexandru a răspândit elenismul din Egipt până în Persia/Iran și India.

Credem că RMN, care aspiră să intre în NATO și în UE, ar fi intrat oricum și oricum s-ar fi ținut departe de Rusia. Din păcate, spun istoricii greci, nu ei îi aparține proprietatea numelui de Macedonia. Ci exclusiv Greciei.

Poate, totuși, Al. Tsipras va fi mai mult decât un apărător al Termopilelor, poate va fi din nou prim-ministru mai repede decât ne-am aștepta. Depinde de ce va reuși să facă Kiriakos Mitsotakis în primele șase luni de la preluarea guvernării (de altfel arată mult zel în a-și ține promisiunile) și mai depinde de momentul februarie 2020, când are loc alegerea președintelui republicii.

În februarie 2020 e posibil ca în Grecia să fie, din nou alegeri. E posibil. Atunci Parlamentul fie îi reînnoiește mandatul actualului președinte al țării, Parokopis Pavlopoulos, fie va alege un nou președinte. Va avea nevoie de 180 de voturi. Dacă nu le va avea, atunci se vor organiza alte alegeri legislative. Așa, de altfel, a căzut guvernul Samaras la sfârșitul lui 2014, deschizând drumul spre guvernare și spre putere formațiunii lui Al. Tsipras, SYRIZA, în ianuarie 2015.

De ce am pomenit de Termopile ? Pentru că Alexis Tsipras ne-a lăsat să înțelegem că el și SYRIZA au fost, până acum apărătorii celebrei strâmtori unde a murit un rege spartan, Leonidas, împreună cu garda sa regală de 300 de războinici.

Au murit apărând strâmtoarea de perșii lui Xerses I, în 480 î. Hr. Dar, prin sacrificiul lor, alianța celorlalte cetăți grecești, condusă de Atena, i-a alungat odată pentru totdeauna din Grecia și din Europa pe perși, după ce i-a înfrânt, pe mare, la Salamina.

Termopilele n-au fi putut fi cucerite niciodată dacă n-ar fi existat un trădător, un grec, pe nume Efialte, care le-a arătat perșilor un alt drum, pe lângă defileu. Efialte (în greaca modernă efialtis a ajuns să însemne coșmar !) i-a ajutat pe perși să-i înconjoare pe grecii care le blocau intrarea în țară și el i-a ajutat să incendieze Atena.

Ni se pare potrivit să încheiem cu un poem: Termopile, al marelui poet grec din Alexandria Egiptului, Konstantinos Kavafis:

TERMOPILE

Cinste celor care-n a lor viață
Au ales să păzească și păzesc Termopilele.
Întotdeauna la datorie;
drepți și cinstiți în toate ale lor fapte,
dar cu milă, îndurare și îngăduință;
darnici când sunt bogați
și iarăși darnici, din puținul lor, când sunt sărci,
mereu sărindu-ți în ajutor atât cât pot;
spunând întotdeauna adevărul,
doar că fără ură pentru cei ce mint.
Și mai multă cinste li se cuvine
când prevăd (și mulți prevăd)
că Efialte va apărea la sfârșit,
și Mezii până la urmă vor trece.

ΘΕΡΜΟΠΥΛΕΣ

Τιμή σ’ εκείνους όπου στην ζωή των
ώρισαν και φυλάγουν Θερμοπύλες.
Ποτέ από το χρέος μη κινούντες·
δίκαιοι κ’ ίσιοι σ’ όλες των τες πράξεις,
αλλά με λύπη κιόλας κ’ ευσπλαχνία·
γενναίοι οσάκις είναι πλούσιοι, κι όταν
είναι πτωχοί, πάλ’ εις μικρόν γενναίοι,
πάλι συντρέχοντες όσο μπορούνε·
πάντοτε την αλήθεια ομιλούντες,
πλην χωρίς μίσος για τους ψευδομένους.
Και περισσότερη τιμή τούς πρέπει
όταν προβλέπουν (και πολλοί προβλέπουν)
πως ο Εφιάλτης θα φανεί στο τέλος,
κ’ οι Μήδοι επί τέλους θα διαβούνε.

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR:  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și traducătorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura traducătorului, în cadrul aceluiași articol.