INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT

Etiquetas

, , , , ,

Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

Iată un articol despre Scoția, care, acum doi ani, încerca să se desprindă de Marea Britanie, chiar cu riscul de a fi exclusă din UE, iar acum, schimbându-se roata norocului în urma Brexit-ului, vrea să-și obțină independența tocmai pentru a rămâne în UE.

INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT

Nicola Sturgeon 1

Ieșirea Marii Britanii din structurile europene readuce în actualitate dorința Scoției de a-și dobândi independența, aprig susținută de doamna Nicola Sturgeon, prim ministru al guvernului scoțian.

Pirueta politică pe care  doamna Sturgeon vrea să o facă  este pe cât de ușor de enunțat,  pe atât de greu de dus la îndeplinire :  Scoția să rămână în Uniunea Europeană, în ciuda  Brexit-ului, iar dacă, odată cu această mișcare, își obține și independența față de Marea Britanie, cu atât mai bine.

Doamna Sturgeon, prim ministru al unei națiuni moderne, s-a lansat pe o cale atât de complicată (există modalități mult mai simple și tot atât de eficiente; de pildă, Norvegia, Elveția și Lichtenstein au tratate directe cu UE), deoarece toată viața ei și-a dorit cu pasiune independența Scoției.

SCOTIA 1

SCOTIA 2

Fiică a unui ebenist din sud-vestul Scoției, în vârstă de 45 de ani, este obsedată de independență încă din adolescență. La 16 ani a intrat în rândurile Partidului Național Scoțian – SNP – dedicându-și toată viața doctrinei politice a acestui partid, pe care a ajuns să și-o însușească pe deplin, uneori, în exces. A arătat atâta pasiune, încât a renunțat la cariera de avocat (a studiat Dreptul la Universitatea din Glasgow), tocmai pentru a se dedica total vieții politice și Partidului Național Scoțian, dar, și celor două scopuri ale sale personale : independența patriei și anti-conservatorismul. O ura pe  Margaret Thatcher, ura  militarismul președintelui  Ronald Reagan (a condus campanii în Scoția împotriva amplasării de rachete americane în timpul războiului rece) și ura ideología conservatoare (tory) în tot Regatul Unit.

Pe lângă faptul că lupta cu toată vehemența de care era în stare pentru aceste scopuri, îi mai rămânea totuși puțin timp și pentru apărarea cauzelor feministe, un socialism destul de simplist, dar și pentru a face carieră politică (a intrat în Parlamentul scoțian la 29 de ani, a fost ministru al Sănătății, vicepreședintă a Partidului Național Scoțian, timp de 10 ani, -când președinte a fost Alex Salmond – și succesoare a acestuia, în urma eșecului plebiscitului pentru independență, din 2014).

Pasiunea politică nu a oprit-o, totuși, să se îndrăgostească de un membru al partidului: s-a căsătorit cu Peter Murrell, secretar general al SNP.

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 2

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 3

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 4

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 5

Nicola Sturgeon și Peter Murrell

Patriotismul naționalist și radicalismul progresist au cimentat cariera și viața publică a doamnei Nicola Sturgeon. Dar, iată că, acum, au adus-o în fața unei  mari provocări. Acum, că are frâiele partidului și guvernului în mână, trebuie să mențină Scoția în UE, cu un buget cu cifre negre și cu un preț scăzut al petrolului (principalul venit al țării), iar pe cetățeni trebuie să-i mențină uniți, în ciuda vremurilor grele care vor veni.

Nicola Sturgeon 2

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

VALENTIN POPESCU

INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA

Etiquetas

, , , , , ,

Tenemos el privilegio de contar con la colaboración del periodista español y profesor de periodismo, VALENTÍ POPESCU, columnista de primera magnitud y corresponsal, durante un cuarto de siglo, de LA VANGUARDIA  de Barcelona, en Bonn, R.F. de Alemania.

He aquí un artículo sobre Escocia, país británico que, hace dos años, quiso independentizarse del Reino Unido incluso con el riesgo de quedar excluida  de la UE, y que ahora, al haberse vuelto las tornas tras el Brexit, quiere independentizarse precisamente para permanecer en la UE.

INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA

Nicola Sturgeon 1Nicola Sturgeon

Uno de los efectos secundarios más llamativos del “brexit” ha sido el retorno a la actualidad del independentismo escocés y, de refilón, de la actual jefa del Gobierno de ese país, Nicola Sturgeon.

La pirueta política que la Sturgeon pretende llevar a cabo es tan fácil de formular cómo difícil de realizar : Que Escocia siga en la Unión Europea, pese al “brexit”; y si – de refilón – de ello resulta la independencia plena de Escocia, mejor que mejor.

El que la jefa de un una nación moderna se haya lanzado por una vía tan complicada (hay alternativas más sencillas y de similar eficiencia por la vía de los tratados directos como en el caso de Noruega, Suiza o Lichtenstein), se debe ante todo a la pasión que ha marcado toda la vida de la primera ministra escocesa.

Esta mujer de 45 años, hija de un ebanista de Escocia sudoccidental, está obsesionada con el independentismo desde su adolescencia. Ingresó a los 16 años en el SNP (Partido Nacional Escocés) y dedicó toda su vida a al ideario político del partido que acabó haciendo suyo con creces y hasta pasándose en más de un planteamiento. La hizo con tal pasión que renunció a una carrera de abogada (se licenció en Derecho por la Universidad de Glasgow) con tal de poder volcarse en la vida política y dedicarse al SNP y sus dos metas personales : La independencia de la patria y el anti conservadurismo. Odiaba a Margaret Thatcher, el militarismo del presidente Reagan (lideró campañas en Escocia contra el despliegue de los misiles estadounidenses durante la guerra fría) y a la ideología tory en todo el Reino Unido.

SCOTIA 1

SCOTIA 2

A pesar de la intensidad con que luchaba por estas metas, aún le quedaba un poco de tiempo para defender causas feministas, un socialismo bastante simplista, hacer carrera política (entró en el Parlamento escocés a los 29 años y llegó a ser ministra de Sanidad, vicepresidenta del SNP durante 10 años – los de la presidencia del partido por Alex Salmond – y sucesora de este, tras el fracasado plebiscito independentista de 2014).

Tanta pasión política no le impidió enamorarse, aunque de un miembro del partido : Se casó con Peter Murrell, secretario general del SNP.

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 2Nicola Sturgeon și Peter Murrell

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 3Nicola Sturgeon și Peter Murrell

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 4Nicola Sturgeon și Peter Murrell

NICOLA STURGEON SI PETER MURRELL 5Nicola Sturgeon și Peter Murrell

El patriotismo nacionalista y el radicalismo progresista han cimentado la carrera y la vida pública de Nicola Sturgeon. Pero al mismo tiempo la han abocado ahora a un desafío durísimo. Y es que ahora, que tiene las riendas del partido y del Gobierno, ha de mantener a Escocia en la UE; el presupuesto en cifras negras, pese a la caída del precio del petróleo (principal ingreso del país); y a los ciudadanos unidos, pese a los tiempos duros que avecinan.

Nicola Sturgeon 2

Autor: Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y   Valentí Popescu

VALENTIN POPESCU

 

BREXIT…ȘI NU PREA !

Etiquetas

, , , , ,

BREXIT ARIADNA

Marea Britanie rămâne, nu rămâne, se desprinde, dar, poate, rămâne… !

Boris Johnson, fostul primar al Londrei, cel mai aprig susținător al Brexit-ului, a renunțat la candidatura pentru șefia Partidului  Conservator(Tory), condus, deocamdată, de David Cameron.

Nu a avut încotro, deoarece l-au părăsit toți adepții săi.

Cu alte cuvinte, dacă în declarații se arăta ferm, iată că, în fapte, acum, nu mai are curajul să conducă un guvern britanic care să-și asume responsabilitea notificării oficiale a Brexit-ului, prin activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, gest care ar iniția procesul de desprindere a Marii Britanii  de Uniunea Europeană.

Primul care a renunțat a fost însuși David Cameron!

Surprins  neplăcut de rezultatele referendumului de acum o săptămână : 52 la sută pentru ieșire, 48 la sută pentru rămânere, nu și-a ținut promisiunea de a cere imediat, în mod oficial, ieșirea din UE.

De fapt, David Cameron s-a jucat !

Pentru a-și rezolva unele probleme interne din propriu său partid, a anunțat că va organiza un referendum pentru a vedea atitudinea britanicului de rând față de rămânerea în structurile comunitare europene : in  sau out.

Pe urmă, a tot cerut la Bruxelles avantaje pentru Marea Britanie, cu scopul de a sprijini și spori curentul în favoarea rămânerii.

A organizat referendumul – a fost ideea lui – și a văzut dezastrul care a ieșit. Ar fi putut să nu-l organizeze. Dacă nu și-ar fi ținut tocmai această promisiune, cariera lui politică nu s-ar fi sfârșit atât de brusc. Nu s-au adunat semnături pentru ținerea acestei consultări populare! Totul a pornit de la un singur om – ideea și organizarea referendumului se datorează, numai și numai, lui David Cameron.

HOHNSON SI CAMERON

Cât de  serioși au fost ?

Bursele au reacționat pe măsură, din momentul în care rezultatul urnelor arătau clar spre Brexit. Lira sterlină a înregistrat evoluții istorice, astfel încât viața britanicului s-a scumpit. Un concediu în Spania, îi costă, acum, mai mult pe englezi, la numai o săptămână de la referendum. Spania este principala lor  destinație turistică.

Brexit-ul zguduie din țâțâni însăși unitatea Marii Britanii : Scoția vorbește de desprindere, în timp ce Irlanda de Nord vrea să se refacă unitatea Irlandei, vrea să se unească cu Republica Irlanda – Dublin, tocmai pentru a rămâne în structurile europene.

Marea Britanie continentală, adică Gibraltarul,a fost obiectul unor schimburi de replici între Madrid și Londra : Spania a propus un condominion, pentru ca Stânca, „El Peñón” să rămână  „pe continent”, în timp ce britanicii au replicat prompt că Gibraltarul a fost și va rămâne exclusiv britanic.

GIBRALTAR 1Gibraltar

GIBRALTAR 2Gibraltar

Autoritățile de la Bruxelles se arată ferme : Brexit-ul nu trebuie să constituie un precedent ! Vorbesc despre întărirea unității și integrării europene. Marea Britanie este când zorită, când păsuită, i se arată când severitate și intransigență, când înțelegere și îngăduință pentru a-și limpezi intențiile, rămâne, nu rămâne, se desprinde, dar… rămâne…

Brexit-ul e Brexit! Și totuși, parcă Brexit-ul acesta ferm se tot amână. O modalitate de a-l evita …alegeri anticipate!

Partidul care în campania lui electorală va spune că nu va ține cont de acest referendum, în cazul în care va fi adus la putere, va putea anula comanda brexit prin refresh+reBrit-in!

CAMERON

AUTOR: ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

SIRIA, PARADISUL BANDELOR

Etiquetas

, , , ,

Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

Iată un prim articol despre criza din Siria, o criză internă și, în același timp, internaționalizată, care a ajuns, prin efectele ei, să pună la grea încercare însăși construcția europeană.

SIRIA, PARADISUL BANDELOR

 

SIRIA

Zicala evreiască „unde sunt 3 levantini, izbucnesc 4 războaie civile” a devenit, din păcate, un adevăr absolut în Siria zilelor noastre. Fragmentarea militară a acestei țări, dar, mai ales, fragmentarea politică, ating  deja paroxismul.

FRAGMENTAREA PÂNĂ LA….GAȘCĂ

O consecință inevitabilă a acestei atomizări este faptul că, oricine are câțiva adepți sau ceva avere și o ambiție nestăpânită,  poate să se erijeze în protagonist al conflictului.

Cu numai 500 de luptători, oricine poate deveni  un “señor al războiului”. Un raport întocmit recent de SUA – cu o valoare foarte relativă, deoarece fidelitățile politice și militare, pe actualul teren sirian, sunt cât se poate de nesigure și trecătoare – vorbește de existența a 50 de entități  politice armate, foarte inegale : cele 20 de organizații  mai mari au tot atâția combatanți câți au restul de 30, care, de fapt, sunt niște  grupuscule.

REBELDES SIRIOSRebeli sirieni

DECIZIILE VIN….DIN AFARĂ, ASTFEL ÎNCÂT,  HOTĂRĂSC ALȚII

Trăsătura cea mai negativă a revoltei antiguvernamentale este faptul că ponderea politică a conducătorilor exilați este mai mare decât cea a comandanților grupurilor armate. În felul acesta, grosul  înfruntărilor, precum și cel al alianțelor nu se decide în Siria, ci în Turcia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe, Iran, sau în marile țări industriale. Pacea, adică recentul armistițiu, pe cât de precar, pe atât de fragmentat, s-a stabilit la Moscova și Washington.

SITUAȚIA  DIN TEREN

În ultima vreme, harta politico-militară a războiului civil din Siria arată cam așa :
Cele două forțe militare mai puternice ale rebelilor sunt și cele mai izolate politic:

Statul Islamic (aproximativ 35.000/40.000 combatanți)  și

Frontul Nusra, așa se numește  Al Qaeda în Siria.

În mod oficial, acestea continuă să se afle în război.

Urmează :

Armata Siriană Liberă (ASL), o confederație foarte laxă de entități revoluționare care numără aproximativ 25.000 de oameni.

Ahar al Sham, cu 15.000 de combatanți.
Armata Islam-ului sprijinită de Riad, Arabia Saudită – cu 12.500
Asalah wa al Tamyiah, cu 5.000
Legiunea Sham, cu 4.000
Ajnad al Sham, cu 3.000
Legiunea Rahman, cu 2.000 și

30 grupuri de partizani, cu un total de 20.000/30.000 de combatanți. Aici, cifrele sunt  foarte relative, deoarece toate aceste gherile sunt locale și instabile, atât în alcătuirea lor, cât și în alianțele dintre ele.

Rebeldes del Frente Nusra

Rebeli ai Frontului Nusra

Autorul articolului: VALENTIN POPESCU

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

VALENTIN POPESCU

SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS

Etiquetas

, , , , ,

Tenemos el privilegio de contar con la colaboración del periodista español y profesor de periodismo, VALENTIN POPESCU, columnista de primera magnitud y corresponsal, durante un cuarto de siglo, de LA VANGUARDIA  de Barcelona, en Bonn, R.F. de Alemania.

He aquí un primer artículo sobre la crisis de Siria, – crisis interna y, a la vez, internacionalizada – cuyos efectos han llegado a someter  a dura prueba la propia construcción europea.

SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS

 

SIRIA

El viejo chiste judío de “3 levantinos, 4 guerras civiles” se ha hecho – desgraciadamente – verdad absoluta en la Siria de hoy en día. Allá la fragmentación militar (y aún más, la política) está bordeando ya el paroxismo.

Consecuencia forzosa de esa atomización es que cualquiera que disponga de un puñado de seguidores o de una modesta fortuna y una infinita ambición puede erigirse en protagonista del conflicto. Las características de esa guerra civil permiten que con 500 guerrilleros se sea ya un “señor de la guerra”. Un reciente informe estadounidense de valor muy relativo – relativo porque en esas tierras las fidelidades políticas y militares suelen ser mínimas y efímeras – habla de 50 entidades políticas armadas muy desiguales : las 20 organizaciones mayores tienen el mismo número de combatientes que las 30 restantes; estas más que pequeñas son grupusculares.

Quizá el factor más negativo del alzamiento antigubernamental sea que el peso político de los dirigentes exiliados predomine sobre el de los grupos armados. De ahí que el grueso de los enfrentamientos así como el de las alianzas militares no se decidiera sobre el terreno en Siria sino, en Turquía, Arabia Saudí, Estados del Golfo Pérsico, Irán y las grandes potencias industriales. Y la paz, el reciente precario y fragmentado armisticio, se acordó en Moscú y Washington.

REBELDES SIRIOSRebeldes sirios

En vísperas de la primavera, el mapa político-militar de la guerra civil siria es el siguiente:Las dos fuerzas militares más poderosas de los rebeldes son las más aisladas políticamente: el Estado Islámico (unos 35.000/40.000 combatientes) y el Frente Nusra, que es en realidad el nombre de guerra de Alqaeda en Siria. Son las que oficialmente continúan en guerra.

Rebeldes del Frente NusraRebeldes del Frente Nusra

Les siguen :

el Ejército Libre Sirio (ELS), una confederación muy laxa de entidades revolucionarias, que enrola cerca de 25.000 hombres.

Ahar al Sham, con 15.000
El Ejército del Islam – patrocinado por Riad – con 12,500
Asalah wa al Tamyiah, con 5.000
Legión Sham, con 4.000
Ajnad al Sham, con 3.000
Legión Rahman, con 2.000 y

30 partidas guerrilleras en cuyas filas milita un total de unos 20.000/30.000 combatientes. En este apartado grupuscular las cifras son muy relativas porque todas las guerrillas son locales y muy inestables tanto en su composición cómo en sus alianzas

Autor: Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y   Valentí Popescu

VALENTIN POPESCU

PASCUA DE RESURRECCIÓN ORTODOXA

Etiquetas

, , , , , , ,

PASTE 2Cestas con comida tradicional rumana a la espera de la  bendición en las iglesias ortodoxas

Este año, los católicos y los ortodoxos han celebrado la Pascua de la Resurrección del Redentor en fechas muy distintas, a unas cinco semanas de diferencia.

Para los cristianos ortodoxos, la Pascua de  la Resurrección es la más importante fiesta religiosa.

El Primer Concilio de Nicea estableció cómo se debía calcular la fecha de la Pascua de Resurrección, a saber : el primer domingo después de la luna llena, tras el equinoccio de primavera, en el hemisferio norte.

Resulta que la fecha es movediza y puede ir desplazándose entre tres meses, de marzo hasta mayo.

Huevos pintados, cordero asado y pasteles son los más populares alimentos en esta fiesta.

OUĂ DE PASTE 3huevos pintos rojos tradicionales

Pintar huevos es un verdadero arte; se organizan exposiciones y ferias, en que las muestras son huevos pintos, filigranados con gran finura, exclusivamente para la Pascua de la Resurrección.

OUĂ DE PASTE 1huevos pintos filigranados

En Rumanía, las tradiciones de la Semana Santa observan estrictamente los cánones de la Iglesia Cristiana Ortodoxa. El Viernes Santo, en rumano, lo llamamos  el Viernes Grande, VINEREA MARE, porque aquel  día  fue crucificado  Jesucristo. El sábado, la gente va a la iglesia para asistir a la Misa de Resurrección de la medianoche.  Hay creyentes que traen pan, huevos, cordero asado, vino para que sean bendecidos por los sacerdotes. Después de la Misa, la gente vuelve a casa para probar algo de estos alimentos.

¿Qué platos son tradicionales, en Rumanía, para esta ocasión ?

Los huevos pintos simbolizan la resurrección, la vida, la fecundidad.  Han llegado a ser también símbolo de la regeneración, la purificación y la eternidad.  Tradicionalmente, los rumanos creemos que los huevos pintos   tienen virtudes mágicas : curan  enfermedades y protegen a las personas y a los animales de la casa o de la granja.

OUĂ DE PASTE 2huevos pintos filigranados

Los huevos se pintan el jueves o el sábado de la Semana Santa. Predomina el rojo, pero hay también otros colores que se utilizan : amarillo, verde o azul.

OUĂ DE PASTE 4huevos pintados

OUĂ CU PASCĂ SI COZONAC 2 Pasca redonda, cozonac y huevos pintados

La Pasca es una torta o un bizcocho que se prepara sólo para la Pascua de Resurrección. Puede tener forma redonda (en recuerdo del Niño Jesús, recién nacido), rectangular (como es el Santo Sepulcro) o forma de cruz.  Se parece mucho  a otro pastel rumano, llamado Cozonac, pero la Pasca tiene relleno de queso dulce y pasas.

OUĂ CU PASCĂ SI COZONACPasca redonda, cozonac y huevos pintados

COZONACCozonac

PASCĂ 2Pasca redonda

PASCĂ 3Pasca redonda

PASCĂ 1Pasca rectangular

El cordero es el símbolo de Cristo, de la inocencia y del sacrificio. La comida tradicional de la Pascua de Resurrección es la carne de cordero que se prepara según varias recetas específicas: cordero asado o empanada  de hígado de cordero.

En las rumanas comarcas de Bucovina o Transilvania, sigue viva una tradición llamada «la  Mojada». El Lunes de Pascua, muy temprano, los chavales  van a las casas de las muchachas casaderas. Si las mismas todavía duermen, las asperjan con un poco de agua, ya que existe la creencia de que  ”niña mojada se casa pronto”. Los chavales rociadores reciben, como recompensa, huevos pintos, Pasca y otros dulces, para que su magia sea eficaz y termine en boda.

Parece que la leyenda del Conejo de Pascua apareció en Alemania.  El conejo es un símbolo de la fertilidad. Conocido como uno de los animales más prolíficos, el conejo simboliza la nueva vida que surge en la primavera. A principios del año 1800, alguien tuvo la idea de poner en venta unos conejitos de Pascua, hechos  de masa  y  azúcar.

La tradición del Conejo de Pascua fue traída a los parajes rumanos por los colonos alemanes,  a finales del siglo XV. El Conejo de Pascua y Santa Claus han llegado a ser los personajes favoritos de los niños.
Si se portaban bien, el conejo les traía huevos pintos y muchos regalos.

El domingo de Pascua,  es tradición romper huevos pintos, con la fórmula de saludo “Hristos a Înviat!” (Cristo ha resucitado), a lo que se responde, mientras chocamos  los huevos : “Adevarat a Înviat!” ( Es verdad que ha resucitado).

En esta  competición del huevo más duro, participan dos o varias personas, para determinar cuál es  el huevo con la cáscara más resistente, es decir el Huevo Campeón.

El huevo es el símbolo pascual por excelencia en todo el mundo cristiano.

OU DE PASTE 2huevo pinto filigranado

En la Pascua de la Resurrección, la mesa se llena de productos tradicionales hechos para la ocasión : el ”Cozonac” y la ,”Pasca” son  postres muy apreciados, debido a su exquisito sabor.  Los platos principales son : cordero asado, estofado, sopa o caldo de cordero   y  ”drob”- una empanada cocida de carne picada y verdura fresca.

Tampoco pueden faltar los vinos, blanco o tinto, y las ensaladas.

Al final, hay que añadir, que, tras la Semana Santa, para los cristianos ortodoxos, sigue la Semana Iluminada, debido a la LUZ SANTA, un fuego que, durante unos cinco minutos, es pura luz, ¡no quema!, que desciende, cada año, en la Iglesia del Santo Sepulcro de Jerusalén, en el día del Sábado Santo, a eso de las 14,30, hora local de Jerusalén, (y de Bucarest), fenómeno que se repite desde hace Dos Mil años, sin que pueda tener explicación científica alguna.

LUMINA DE LA IERUSALIM

Luz Santa en la Iglesia del Santo Sepulcro de Jerusalén

 ¡CON MOTIVO DE ESTA GRAN FIESTA RELIGIOSA LES DESEAMOS PAZ Y FELICIDAD!

AUTOR EUGEN HAC

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: EUGEN HAC … precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

ÎN LUNA ATHYR

Etiquetas

, , , ,

 Endymion dormind, Antonio Canova, 1819Endymion dormind,  Antonio Canova, 1819

Kavafis avea 55 de ani când a scris În luna Athyr. Trebuie că de ani buni i se părea că tinerețea lui e îngropată.

Visa la corpul său tânăr. Cum ar fi fost ca timpul să se oprească la 27 de ani ? Este vârsta la care un kouros se transformă într-un bărbat, pierzându-și delicatețea și frumusețea atât de râvnite de atenienii din vremea lui Platon.

Visa și la corpul de 27 de ani al vreunui minunat prieten, care îmbătrânise și el, dar și la corpul dorit al vreunui tânăr zărit, într-o după-amiază, într-o cafenea populară din Alexandria.

 KOUROSKouros-ul votiv din Anavyssos sau kouros-ul Krisos/ Kroisos, 540-515 î. Hr., Muzeul Național de Arheologie, Atena.

Pe soclu scrie: ΣΤΗΘΙ·ΚΑΙ· ΟΙΚΤΙΡΟΝ· ΚΡΟΙΣΟΥ· ΠΑΡΑ· ΣΗΜΑ· ΘΑΝΟΝΤΟΣ· ΟΝ· ΠΟΤ· ΕΝΙ ΠΡΟΜΑΧΟΙΣ· ΩΛΕΣΕ·ΘΟΥΡΟΣ·ΑΡΗΣ

 Oprește-te și plângi la mormântul lui Krisos cel mort, ce  fost-a printre cei dintâi în luptă; pierdutu-l-a într-o zi năvalnicul Ares.

Visând a scris acest poem-epitaf În luna Athyr. Adică… în luna zeiței Hathor (28 octombrie-26noiembrie).

De ce a ales tocmai luna Hathor ? Ca să ne sugereze că Lefkios, deși creștin, avea să fie reînviat nu de Iisus Hristos, ci de zeița egipteană a nașterii și a morții, Hathor !

Teribil de îndrăzneață idee ! Teribilă duplicitate a tinerilor greci alexandrini creștini, din primele secole de după Hristos, frumoși ca niște zei și care n-aveau să devină niciodată creștini adevărați.

Vorbim de tineri care aveau o viață dublă, iar cea adevărată era cea secretă, a plăcerilor ilicite.

Hathor, Afrodita egiptenilor, era una din cele mai vechi zeițe, de fapt chiar Marea Zeiță a nașterii, morții și reînvierii.

Dublul ei era vaca care alăptează, așadar care dă viață.

În tripla ei ipostază de mamă, fiică sau soție a Soarelui/Ra – apare ținând discul solar între coarne – ea, ca și zeul Soare, simbolizează nașterea, creșterea și moartea (răsăritul, drumul pe cer și apusul).

Nu întâmplător Hathor era protectoarea necropolelor și cea care hrănea sufletele celor plecați în lumea de dincolo și care le reanima, le reînvia, mai ales în necropolele din Teba și din Memphis.

Și, ca o dătătoare de viață și de rodnicie/fecunditate, ea devenise și cea care inițiază în artele iubirii, așadar o zeiță a iubirii și a tot ce înseamnă celebrarea ei: bucurie, fericire, muzică, dans și serbări. I se spunea Stăpâna Bucuriei.

Templul ei era „palatul plăcerilor și al extazului beției” iar de Anul Nou, când i se celebra nașterea, sărbătoarea ei se termina cu o beție generală și cu orgii.

HATHOR SI SETI IHathor și Seti I, mormântul lui Seti I, Valea Regilor, circa 1301-1290 î. Hr., Luvru, Paris

 În luna Athyr

Cu greu citesc           pe piatra străveche.
„Doa[mn]e Iisuse Hristoase”.         Disting  un „ (pe) suflet (ul meu)”.
„În l[un]a Athyr”.        „Lefkio[s]  a[dorm]it-a”.
În dreptul vârstei scrie:                       „ A tr[ăi]t ani”,
KZ arată                          că a adormit de tânăr.
Printre literele șterse de vreme  văd      „Pe e[l]… alexandrin”.
Apoi vin  trei linii         foarte mutilate;
Dar ceva cuvinte tot văd –        ca, de pildă, „l[a]crimile noastre”, „durere”,
Din nou, „lacrimi”          și „[no]uă, [p]rietenilor, jale”.
Mi se pare că Lefkios         mult a mai fost iubit.
În luna Athyr   Lefkios  a adormit.

Notă: Am putea noi umple câteva lacune din text, dat fiind că expresiile sunt cunoscute: De ex. „Doa[mn]e Iisuse Hristoase” poate fi urmat de   „odihnește sufletul meu”, iar „Lefkio[s]  a[dorm]it-a” ar putea fi urmat de… „întru Domnul”.

Cât despre „[no]uă, [p]rietenilor”, putea fi urmat de … „ne-a pricinuit o adâncă jale sau mult plânset”.

De știut că cifrele grecești erau notate cu litere, iar KZ este notația pentru 27.

 STELĂ FUNERARĂStelă funerară din marmură pe care scrie: Prusis, fiul lui Menecrator din Nicomidia, filolog, 24 de ani. Bucură-te și tu.  Pe stelă apar și obiectele meseriei lui Prusis: 2 suluri de papirus și o cutie cu uneltele de scris. Megara sec. I î. Hr. Muzeul Benaki

 Εν τω Mηνί Aθύρ

Με δυσκολία διαβάζω   στην πέτρα την αρχαία.
«Κύ[ρι]ε Ιησού Χριστέ».   Ένα «Ψυ[χ]ήν» διακρίνω.
«Εν τω μη[νί] Aθύρ»        «Ο Λεύκιο[ς] ε[κοιμ]ήθη».
Στη μνεία της ηλικίας   «Εβί[ωσ]εν ετών»,
το Κάππα Ζήτα δείχνει   που νέος εκοιμήθη.
Μες στα φθαρμένα βλέπω   «Aυτό[ν]… Aλεξανδρέα».
Μετά έχει τρεις γραμμές   πολύ ακρωτηριασμένες·
μα κάτι λέξεις βγάζω —   σαν «δ[ά]κρυα ημών», «οδύνην»,
κατόπιν πάλι «δάκρυα»,   και «[ημ]ίν τοις [φ]ίλοις πένθος».
Με φαίνεται που ο Λεύκιος   μεγάλως θ’ αγαπήθη.
Εν τω μηνί Aθύρ   ο Λεύκιος εκοιμήθη./1917

TÂNĂR FAYUM

Portret de bărbat cu coroană de lauri de  aur, unul din portretele mumiilor de la Fayum, British Museum

 In the Month of Athyr

I can just read the inscription on this ancient stone.
“Lo[r]d Jesus Christ.” I make out a “So[u]l.”
“In the mon[th] of Athyr” “Lefkio[s] went to sleep.”
Where his age is mentioned—“lived to the age of”—
the Kappa Zeta shows that he went to sleep a young man.
In the corroded part I see “Hi[m]… Alexandrian.”
Then there are three badly mutilated lines—
though I can pick out a few words, like “our tea[r]s,” “grief,”
then “tears” again, and “sorrow to [us] his [f]riends.”
I think Lefkios must have been greatly loved.
In the month of Athyr Lefkios went to sleep.

Translated by Edmund Keeley/Philip Sherrard

 Îngrijirea mortului, monument funerar, Luvru, Paris

Îngrijirea mortului, monument funerar, Luvru, Paris

In the Month of Athyr

It is hard to read . . . . on the ancient stone.
“Lord Jesus Christ” . . . . I make out the word “Soul”.
“In the month of Athyr . . . . Lucius fell asleep.”
His age is mentioned . . . . “He lived years . . . .”―
The letters KZ show . . . . that he fell asleep young.
In the damaged part I see the words . . . . “Him . . Alexandrian.”
Then come three lines . . . . much mutilated.
But I can read a few words  . . . . perhaps “our tears” and “sorrows.”
And again: “Tears” . . . . and: “for us his friend mourning.”
I think Lucius . . . . was much beloved.
In the month of Athyr . . . . Lucius fell asleep . . . .

 Translated by George Valassopoulo

 Bărbat nud, Edgar Degas, 1856

Bărbat nud, Edgar Degas, 1856

 TÂNĂR

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

SHAKESPEARE, SONETUL I

Etiquetas

, , , , ,

Narcis, Giovanni Antonio BoltraffioNarcis, Giovanni Antonio Boltraffio, aprox. c.1500, National Gallery, Londra

Ce l-a inspirat pe Shakespeare să scrie primul sonet ? Se pare că povestea lui Narcis pe care o citise în Metamorfozele lui Ovidiu.

Trebuie că i s-a părut interesant să încerce rolul lui Echo, nimfa pedepsită să nu poată vorbi decât ca un ecou, îndrăgostită de Narcis, la rându-i îndrăgostit, până la moarte, de sine.

SONETUL 1

Făpturile atotfrumoase am vrea de fii să aibă parte,
Ca roza frumuseții, astfel, nicicând să piară,
Ci, veștedă, când vremea e să moară,
Vlăstaru-i fraged amintirea-i s-o ducă mai departe:

Dar tu, ce-ai ochi ce strălucesc doar pentru tine,
Cu al ființei tale foc hrănești a lor lumină, o flacără ce-i vie,
Foame aducând acolo unde-i bogăție
Tu ție-ți ești dușman, unul prea crud pentru al tău preadulce sine:

Tu ce acum a lumii proaspătă podoabă ești,
Și al primăverii vesele singur vestitor,
Seva-ți îngropi în bobocul ce nicicând nu da-va flori
Tu, gingașe zgârcit, risipă faci când te scumpești.

Îndură-te de lume, căci altfel, lacom fi-vei și vei consuma
Tu și-al tău mormânt, ce lumii ești dator a-i da.

Narcis privindu-se în fântânăNarcis privindu-se în fântână, tapiserie franceză,  aproximativ  1480-1520 – Boston Museum of Fine Arts

From fairest creatures we desire increase,
That thereby beauty’s rose might never die,
But as the riper should by time decease,
His tender heir might bear his memory:
But thou contracted to thine own bright eyes,
Feed’st thy light’s flame with self-substantial fuel,
Making a famine where abundance lies,
Thy self thy foe, to thy sweet self too cruel:
Thou that art now the world’s fresh ornament,
And only herald to the gaudy spring,
Within thine own bud buriest thy content,
And, tender churl, mak’st waste in niggarding

Pity the world, or else this glutton be,
To eat the world’s due, by the grave and thee.

 narcis anonimNarcis și Echo, anonim

Poate versul „Ca roza frumuseții, astfel, nicicând să piară…” să fi fost inspirat de un loc din Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah: „Ascultaţi-mă pe mine, fiii cei cuvioşi, şi odrăsliţi ca trandafirul ce creşte lângă curgerea apei. (39,17).

Și, poate, aceste câteva versuri din Metamorfoze se regăsesc în primul sonet:

„sed fuit in tenera tam dura superbia forma”, „era în frumusețea-i delicată o trufie atât de crudă”

„spectat humi positus geminum, sua lumina, sidus”, „era lungit și-și privea ochii, două stele gemene”

-„cunctaque miratur, quibus est mirabilis ipse: se cupit inprudens et, qui probat, ipse probatur, dumque petit, petitur, pariterque accendit et ardet”.

„Și-și admiră darurile toate, ce-l fac atât de minunat: se dorește, neînțeleptul; el laudă și el e lăudat, și, pentru că cere, e de asemenea cerut; el aprinde flacăra dorinței și tot el e cel ars de ea”.

„uror amore mei: flammas moueoque feroque”, „ard de iubirea pentru mine însumi; flăcări stârnesc și tot eu le îndur”

„quod cupio mecum est: inopem me copia fecit”, „ce doresc este cu mine: sărac mă face bogăția”

„liquitur et tecto paulatim carpitur igni”; „se topește și devorat e de un foc tainic,  puțin câte puțin”

„lumina mors clausit domini mirantia formam”, „moartea-i închise ochii răpiți de frumusețea celui ce-i avuse”.

Narcis, Ernest Eugene Hiolle

Narcis, Ernest Eugene Hiolle  2Narcis, Ernest Eugène Hiolle (1834-1886): „(Narcis) ut e Pario formatum marmore signum”, „Narcis, ca o statuie din marmură de Paros”, Ovidiu, Metamorfoze, cartea a III-a

Iată și un loc asemănător în Romeo și Julieta (1.1.201 și urm.):

Romeo: Aici n-ai nimerit-o. Ca Diana, Ferită-n zaua fecioriei sale, Ea e invulnerabilă, vicleana. Cu arcu-i de copil îi dă ocoale Zadarnic Eros: nu se lasă prinsă de-o șaptă dulce, de-o privire-aprinsă; cu marmura de rece, n-o încântă nici aurul ce-ar ispiti și-o sfântă. O, și-i bogată-n frumusețe, însă e tot pe-atât sărmană: dacă moare cu ea și frumusețea ei e stinsă.

Benvolio: Vrea poate să rămână-n veci fecioară ?

Romeo: O, da, și prin această cumpătare se spulberă-n risipă o comoară: căci frumusețea, când o cruți, rămâne sterilă și, murind, cu ea omoară și frumusețea zilelor de mâine; e prea frumoasă, prea cuminte, prea cuminte-n frumusețea ei, căci vrea prin chinul meu mărirea să și-o crească; ea s-a jurat în veci să nu iubească, făcând prin jurământul ei barbar din minte-un mort, ce mai trăiește doar nenorocirea lui azi să ți-o spuie./Traducere Ș.O. Iosif

Narcis sau Hermafroditul MazarinNarcis sau Hermafroditul Mazarin sau Le Génie du repos éterne, marmură, sec. III d. Hr., Luvru

SHAKESPEARE COPERTĂSonetele lui Shakespeare publicate de Thomas Thorpe, Londra, 1609

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

CUVINTE DIN SPANIOLA MEDIEVALĂ PĂSTRATE… ÎN ROMÂNĂ !

Etiquetas

QUIJOTE ARIADNA

Vargă, măciucă, a căta și Tata Doamne: cuvinte care ne aduc aminte cât de bune surori  sunt româna și spaniola.

Și anul acesta pe 23 aprilie, Ziua Mondială a Cărţii, îi sărbătorim, ca de obicei, pe Miguel de Cervantes și pe William Shakespeare, de la a căror moarte se împlinesc, rotund, 400 de ani.

Au murit în aceeaşi zi, la o diferenţă de câteva ore.

De fapt, lor le datorăm o Zi a Cărții: în 1995 UNESCO a hotărât ca, în fiecare an, de ziua morții celor doi, poate cei mai mari scriitori ai tuturor timpurilor, 23 aprilie să fie o zi dedicată lecturii și scriitorilor.

CERVANTES

Miguel de Cervantes

SHAKESPEARE

William Shakespeare

În Spania, de pildă, s-a statornicit obiceiul de a citi Don Quijote de la Mancha, tot romanul, în lectură publică la care participă politicieni, academicieni sau artiști. Este o lectură continuă, preluată ca o ştafetă, pe paragrafe şi capitole, cu voci şi interpretări superbe. Este o sărbătoare a lecturii și o zi care uneşte.

Omul de rând obişnuieşte să citească sau să-şi amintească măcar o frază din această carte, a doua, în lume, după Biblie.

Am ales un paragraf din cap. al VIII-lea, unde se povestește „înfricoșătoarea și nemaiînchipuita” luptă a viteazului don Quijote cu morile de vânt, anume când prima moară „îl învinge, îi rupe lancea, dă cu el şi cu Rocinante de pământ, foarte rău…” și când, în mare grabă, soseşte Sancho Panza, scutierul, care-şi ajută stăpânul să se ridice şi să urce din nou în şa, pe… deşelatul Rocinante….

Don Quijote se gândește cum să-şi facă rost de o altă lance…:

„-Îmi aduc aminte că-am citit cum un cavaler spaniol, pe numele lui Diego Pérez de Vargas, rupându-i-se spada într-o bătălie, a smuls dintr-un stejar o cracă zdravănă sau chiar trunchiul cu totul, cu care a săvârşit asemenea isprăvi în acea zi și a măciucat atâția mauri (fără nicio aluzie la criza refugiaților sirieni – n.n.), că i-a rămas porecla de Măciucă, așa că, și el şi urmaşii lui s-au chemat, de atunci încoace, Varga şi Măciucă”.

 „—Yo me acuerdo haber leído que un caballero español llamado Diego Pérez de Vargas, habiéndosele en una batalla roto la espada, desgajó de una encina un pesado ramo o tronco, y con él hizo tales cosas aquel día, y machacó tantos moros, que le quedó por sobrenombre Machuca, y así, él como sus descendientes se llamaron desde aquel día en adelante Vargas y Machuca”.

 QUIJOTE SI MORILE DE VÂNT 1

QUIJOTE SI MORILE DE VÂNT 2

Nici varga şi nici machuca (se pronunţă maciuca) nu mai înseamnă în spaniola modernă vargă (vara, pértiga)  sau măciucă (maza, porra) …

…  în schimb în română noi le folosim și azi: vargă și măciucă !

 Să spunem, în treacăt, că vargă este virga din latină (vargă, nuia, crenguță).

Dar în spaniolă Vargas a rămas ca nume de familie (apellido) și mai există în uz verbul machucar sau machacar: a zdrobi, a strivi, a tritura.

Asemena mărturii lingvistice existente în spaniola medievală vin în sprijinul  etimonului *matteuca (cu asterisc, deoarece este un cuvânt reconstituit) propus  ca strămoș al lui măciucă din limba română.

Iată, în încheiere, alte câteva cuvinte din spaniola medievală pe care le găsim şi în română :

ca (= că, căci, deoarece, ca să: „ca perderie los averes y aun los ojos de la cara…”, „căci şi-ar pierde averile şi chiar ochii din cap…” (Cantar de Mio Cid)…

 … catar (= a căta, a se uita la, a privi, cuvânt care, în zilele noastre, înseamnă… a degusta, de pildă catavinos este degustătorul de vinuri)… și, nu în ultimul rând…

 … Tata-Dios,  Tata-Doamne/Dumnezeu Tatăl.         

 MĂCIUCĂmăciucă

MĂCIUCI

măciuci

 

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ARIADNA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MENTA ȘI TARHONUL – A CINCEA HIEROGAMIE

Etiquetas

 

VENUS SI MARTE CASA CITAREDULUI POMPEII

Menta și tarhonul: unirea lor sacră dăruiește cumințenie și inspirație

Maeștrii Înaltei Bucătării spun, în învățăturile lor secrete, că există câteva hierogamii, alianțe sacre… vegetale, de primăvară, câteva cupluri divine de ierburi…

… cum sunt, de pildă leurda și untișorul, spanacul și ștevia, păpădia și oregano, leușteanul și loboda sau menta și tarhonul…

…care au un rol în Marea Operă, acela de a ne elibera trupul, mintea și spiritul de umorile stătute,

… de a ne regenera, reînnoi și pregăti pentru marea transformare/transmutare pe care o vom experimenta de-a lungul anului.
Ei spun, de asemenea, că nunta sacră a unei anume perechi de ierburi  eliberează energii divine/ subtile care au darul de a ne transforma în bine o anumită latură.

Maeștrii Înaltei Bucătării scriu în manualele lor, pe care puțini au marele privilegiu de a le vedea, că energiile subtile, unite, ale acestor perechi de primăvară lucrează asupra noastră numai în martie și aprilie.

De ce Martie ?

Pentru că este luna în care principiul masculin, care nouă ne este familiar cu numele-i latin, Mars/ Marte – un străvechi zeu al vegetației/agriculturii – se unește cu principiul feminin, pe care îl cunoaștem ca Marea Zeiță/Marea Mamă sau, simplu, Glia, sau ca Venus, ipostaza primăvăratecă a Marii Zeițe.

Și, de ce aprilie ? Pentru că aprilie este luna deschiderii mugurilor (în latină Aprilis vine de la verbul aperio, aperire, a deschide), luna ieșirii din cocon, în care începe marea operă de transformare, care va continua tot anul.

Și, deloc în ultimul rând, pentru că martie și aprilie sunt lunile Marelui Post al Învierii, lunile în care trupul, mintea și spiritul se curăță de energiile, umorile și gândurile vechi și… moarte, pentru a renaște odată cu Marea Înviere a lumii.

***

Menta și tarhonul: a cincea hierogamie. Unirea lor sacră dăruiește cumințenie și inspirație, spun Maeștrii Bucătăriei Subtile… în orice !

Dar, nunta lor divină, explică ei, lucrează cel mai bine într-o salată de primăvară, în piureul de urzici sau de grâu/cereale, în cel de ștevie, spanac sau lobodă sau în piureul de varză timpurie, în pâinea de casă și, desigur, în vinul de la cină.

O salată de primăvară poate fi:

-de păpădie

-de măcriș

-de frunze de sfeclă

-de spanac cu ștevie

-de lobodă

-de ridichi

-de lăptucă

-de ceapă și usturoi verde

-de frunze: pătrunjel, mărar, leuștean, oregano, coriandru sau…

… o salată cu toate acestea.

Mai lucrează și în omlete, în pasta de brânză, moale sau tare, în pasta de unt, în pasta de măsline.

Cu pastă de brânză, de exemplu, putem face … sărmăluțe vii, învelite în frunze crude, proaspete,  de spanac, ștevie, sfeclă, lăptucă sau de varză.

O apă … hierogamică este cea în care lăsăm peste noapte, în frigider, câteva frunze de mentă și de tarhon.

 Venus si Marte la baie, Giulio Romano

Venus și Marte la baie, 1526-28, Giulio Romano, Camera Amor și Psyche,Palazzo Te, Mantua

Maeștrii recomandă menta, pe care o numesc iarba minții și a bucuriei, ca una ce îmbunează și liniștește… celor care au nevoie să-și vindece sufletul de neiubire de sine și de agresivitate.

 Ei spun că menta vindecă deopotrivă trupul și sufletul doar liniștind, potolind și cu-mințind mișcările haotice ale minții pe care o destinde, o despovărează și o bucură, pentru că, de cele mai multe ori, „spasmele” și „crampele” minții provoacă spasme și crampe în trup…

… că ne ajută să ne regăsim pe noi înșine, să ne deschidem spre noi înșine și spre ceilalți și că ne trezește spiritul și pofta de viață…

… că liniștește și descarcă eu-ul celor plini de sine și plini de false imagini despre ei înșiși…

… și că-i ajută  să-și găsească punctul de sprijin în ei înșiși pe cei ce se agață de ceilalți…

 Nu întâmplător spaniolii îi spun iarba cea bună, hierba buena.

MENTA

 

Cât despre tarhon, pe care-l numesc iarba șamanilor, maeștrii își încredințează ucenicii că împlinește opera mentei și că dăruiește înțelepciune, putere interioară și inspirație.

Nu întâmplător, zic ei, tarhonul este dublul vegetal al șarpelui atotștiutor și înțelept, emblema inițierilor și a medicinei.

De altfel, șamanii îl foloseau ca pe o „iarbă a cunoașterii și a profeției” și–l recomandau ca maestru al călătoriei interioare și ca remediu împotriva lasitudinii.

TARHON

În Marea Operă, scriu manualele Alchimiștilor Verzi, tarhonul preschimbă delăsarea minții în dorință aprinsă de cunoaștere, ignoranța în drum al cunoașterii și labirintul minții în calea dreaptă a învățăturii…

… în timp ce menta preschimbă un spirit controlat de prezumție/înfumurare și abandonat voluptăților și rafinamentelor intelectuale excesive/lipsite de măsură și excesivitatea ăn toate sensurile în … cu-mințenie.

VENUS SI MARTE CASA CITAREDULUI POMPEII

Afrodita/Venus și Ares/Marte, frescă din Casa Citaredului,  Pompeii

Grecii au o legendă a mentei: legenda nimfei Minthi, de fapt, o lecție a … hybris-ului, a trufiei neînțelepte.

Maeștrii știu că această veche poveste vorbește, la modul subtil, despre puterea mentei de a preschimba trufia/hybris-ul, adică lipsa se măsură, în… cu-mințenie și o discută cu elevii lor la seminariile de alchimie vegetală.

Iat-o:

Menta, spune legenda, a fost o nimfă, adică o mireasă divină, pentru că nimfă  (νύμφη) nu înseamnă altceva în greaca veche decât… mireasă. O chema Mínthi, era copila lui Cocyt, Râul Plângerii, și unul din amorurile lui Hades, zeul lumii de Jos.

Minthi s-ar fi lăudat odată tovarășelor sale, nimfele-naiade din Ilia, că ea e mai frumoasă decât Persefona, soața și regina lui Hades.

Și, cum zeii le află pe toate, și Persefona a aflat de iubirea interzisă a soțului său pentru Minthi, dar și de hybris-ul copilei, și s-a plâns mamei sale, Demeter, zeița cerealelor.

Se spune că una din cele două zeițe a prefăcut-o pe hetaira lui Hades într-o buruiană neînsemnată. Buruiană, căreia, însă, stăpânul lumii subpământene, sfâșiat de regrete, i-a dăruit o mireasmă divină și ceva din puterile tainice ale Afroditei.

Așa se face că Minthi, prefăcută în mentă, păstrează sublimate, mireasma, savoarea și vraja unei iubiri divine.

 Răpirea Persefonei  Bernini

 Răpirea Persefonei, Bernini, sec. XVII. Foarte asemănătoare, probabil cu … răpirea nimfei Minthi.

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.