Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului VANGUARDIA de Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.
Insulele grecești din Marea Egee au devenit o închisoare pentru refugiații-fugari, sirieni sau de altă naționalitate, din Turcia.(Refugiați de război în Turcia, de unde „fug” în insule). Grecia, pur și simplu, nu-i mai returnează Turciei, dar nici nu-i aduce pe continent ! Ca să se învețe minte!
DRAMA REFUGIAȚILOR ÎN STIL GRECESC
Presiunea valurilor de migranți asupra insulelor grecești din Marea Egee este o problemă departe de a fi rezolvată. Se află într-o precară condiție staționară din momentul în care Uniunea Europeană a semnat cu Turcia acorduri pentru ca refugiații sirieni să fie opriți în această țară.
Pe de o parte, radicalismul din ce în ce mai acut al guvernului Erdogan poate dezlănțui o criză între Bruxelles și Ankara, ceea ce ar redeschide coastele turcești pentru migranți. Pe de altă parte, Atena se află între ciocan și nicovală din cauza taberelor de refugiați din aceste insule.
Dacă nu face nimic – migranții reușesc, totuși, să se strecoare într-un ritm de 500 la 700, în fiecare lună -, șubreda economie a insulelor se va prăbuși și vor izbucni turbulențe între localnici și migranți. În acest moment, numărul refugiaților din insule este de 10.000, în timp ce capacitatea maximă de adăpostire a refugiaților este de 7.500 de locuri.
Dar, dacă guvernul Tsipras începe să aducă refugiați din insule pe continent, în mod automat ar apărea fenomenul „chemării”. Cât timp migranții știu că în insule condițiile de viață sunt minime, iar posibilitatea de a scăpa din aceste tabere este, practic, nulă, nu vor mai încerca să părăsească taberele de refugiați din Turcia – unde se află două milioane și jumătate de sirieni – pentru a ajunge în insulele din Marea Egee. În schimb, un transfer masiv de refugiați din insule, pe continent ar fi interpretat de fugari ca un semn că refugierea în insule va fi doar un prim pas pentru a ajunge, în cele din urmă, în Europa cea bogată.
Drama din această primăvară, când mii și mii de refugiați au încercat să ajungă în orice condiții, riscând chiar să-și piardă viața, s-ar repeta la nesfârșit.
Iar, guvernul de la Atena agravează situația cu niște aspecte umanitare care nu au fost luate în considerare, atunci când s-au semnat acordurile turco-comunitare asupra refugiaților.
Conform acestor acorduri, pentru fiecare fugar sirian (doar sirian!) din insule returnat în Turcia, Uniunea Europeană ar urma să accepte un cetățean sirian din taberele de refugiați din Turcia.
În timp ce autoritățile turcești nu fac nicio discriminare în ceea ce privește acest schimb între victimele războiului, autoritățile de la Atena procedează foarte abil: nu mai returnează fugari sirieni Turciei, deoarece această țară „nu mai este un Stat de drept sigur”, desființând condiția de fugar returnabil.
Autorul articolului: Valentin Popescu
Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.
Sedat Peker
Erdogan și Peker
Sedat Peker
Condițiile de azi !
Stelă sumeriană – poate „un documentar” istoric, cum am spune azi
Stindardul din Ur, un mozaic cu două fețe care descrie viața în Mesopotamia timpurie: viața în timp de război și viața în timp de pace: războiul; British Museum
Stindardul din Ur : pacea
Portalul site-ului The Electronic Text Corpus of Sumerian Literature inspirat din Stindardul din Ur. Să fie Windows 10 ?
Jean Miélot (1420-1472), copistul, traducătorul, scriitorul, ilustratorul și secretarul particular al ducilor de Bourgogne, Philippe le Bon și Charles le Téméraire.În scriptorium-ul său, compunând Miracles de Notre Dame, probabil în biblioteca ducelui de Bourgogne.
Evrei ultra-religiosi practicând ritualul Tașlich (תשליך) : aruncarea simbolică în apă a păcatelor anului trecut, în prima zi a anului calendarului evreiesc. Tel-Aviv, 17 sept. 2012
6 iunie 2013, cartierul Beit Israel din Ierusalim: un grup de evrei ultra-religioși a atacat cu pietre un automobil în care călătorea un grup de femei, și ele, ultra-religioase, strigându-le că sunt îmbrăcate indecent. Era așa-numita „patrulă a modestiei”. Membrii patrulei le-au spart geamurile mașinii, le-au găurit cauciucurile și au turnat peste ea ulei de pește. Mai mult, au atacat și mașina Poliției, chemată la fața locului, spărgându-i parbrizul din față și din spate.
Proteste violente în comunitatea evreilor ultra-religioși împotriva deschiderii unei parcări municipale în Ierusalim în ziua de Șabat; 6 iunie 2009.
18.07.2009 : ciocniri între evreii ultra-religioși și Poliție, la Ierusalim, după arestarea unei femei din comunitatea hasidică care, conform autorităților, și-a privat copilul de hrană.
Martie 2014 : hainele victimelor unui atentat cu mașină-capcană lângă o cazarmă din Benghazi, Libia
Mohamad-Noor, 14 ani și Hadi, 15 ani, membri ai Armatei Siriene Libere, pregătindu-și armele, Alep, 13 martie 2014.
17 decembrie 2013, Alep: în căutarea supraviețuitorilor după o lovitură aeriană.
Homs, Siria, 27 ianuarie 2014
Mohamed bin Salman, imagine de arhivă
Sosirea ministrului saudit al petrolului, Ali al-Naimi, la Doha, 17 aprilie 2016
Clădire distrusă în Benghazi, Libia, februarie 2016
Teatrul din Sabratha, Libia, ocupat de ISIS, februarie 2016
